6,328 matches
-
lansează acum pe unii Ce n-au chipul stins și pal Ce frumos Ardealul este Munți și dealuri și câmpii E cusut ca o poveste Și un salt spre veșnicii Precum este o cetate Chiar Bălcescu l-a văzut Un tezaur de departe Și-un onix necunoscut Sunt izvoare de lumină Și de pași și de priviri Legat astăzi să te țină Să te scalzi în amintiri Bistrița și Satu-Mare Șighișoara și Arad Bat a vremii noi frunzare Și la Cluj
CÂNTEC ȘI IZVOR- ARDEALUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350635_a_351964]
-
desăvârșită, aici profețiile despre întrupare, aici amenințarea judecății celei veșnice, aici nădejdea învierii, aici teama de iad, aici făgăduința măririi ce ne așteaptă și descoperirea tainelor celor neajunse. Toate acestea se gasesc in Psaltire ca intr-un mare si bogat tezaur". După Sfântul Atanasie cel Mare, Psaltirea "cuprinde în sine zugrăvite toate simțămintele oricărui suflet omenesc, schimbările și înnoirile lui, așa încât dacă cineva voiește, poate să-și ia și să-și însușească zugrăvirea ce i se potrivește". Pentru Sfântul Ambrozie, această
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Și de parcă nu m-ar fi auzit, a continuat: “Noi l-am respirat pe Eminescu însuși, noi suntem respirarea lui”. Cuvântul „Amintire” - poartă în sine, precum maica pe pruncul său, cuvântul „Amin” - adică: „Așa să fie!” Amintirile despre Nichita sunt tezaurul pe care scriitorul l-a adunat toată viața. Se cade acum să-l împartă. Amin. Ceva din acest tezaur va ajunge și la noi. Spre înavuțire spirituală, spre edificare. „Nichita Stănescu nu a avut trufia perfecțiunii. Nu și-a adjudecat
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
lui”. Cuvântul „Amintire” - poartă în sine, precum maica pe pruncul său, cuvântul „Amin” - adică: „Așa să fie!” Amintirile despre Nichita sunt tezaurul pe care scriitorul l-a adunat toată viața. Se cade acum să-l împartă. Amin. Ceva din acest tezaur va ajunge și la noi. Spre înavuțire spirituală, spre edificare. „Nichita Stănescu nu a avut trufia perfecțiunii. Nu și-a adjudecat domeniul poeziei ca o proprietate exclusivă. Nu a fost desăvârșit. A fost însă un autor genial. Iar geniilor li
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Tene, președinte, Gavril Moisa, secretar general”. A fost surpriza serii, o recunoaștere și o prețuire a muncii depuse de Mariana Cristescu în decursul anilor. Mai poate fi adăugat ceva? În final a luat cuvântul autoarea cărților, cea care se alătură tezaurului condeielor poleite în aur . Sunt două volume despre care se va mai scrie mult și pentru care adresăm felicitările noastre sincere, cu inimile deschise. VIorel Conțiu Referință Bibliografica: Medalia Virtutea Literară acordată scriitoarei MARIANA CRISTESCU la o dublă lansare de
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
la 1 septembrie 1946 și s-a pensionat la 1 septembrie 1984. A fost o figură aparte a învățământului rucărean în buna sa tradiție și a funcționat ca director al școlii peste un sfert de veac, depunând străduință în privința îmbogățirii tezaurului material al școlii. A participat efectiv la înălțarea liceului din Rucăr. Cu un înnăscut simț al ironiei tâlcuite și umorului de bună calitate, popular în rândul elevilor și colegilor deopotrivă, profesorul Ion Urdea s-a identificat în întreaga sa viață
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351403_a_352732]
-
scriitor în colaborare cu Forumul Cultural al Râmnicului și Biblioteca Județeană Vâlcea Antim Ivireanu, dedicată unui alt scriitor vâlcean , Petre Petria. Cartea, de care facem vorbire, structurată în nouă capitole:Predoslovie, Râmnic,veche tiparniță românească, Școala de la Râmnic, Cărturarii, Literatura,Tezaur de înțelepciune,Circulația cărților,Catalogul cărților tipărite la Râmnic(1705-1830) și Bibliografie selectivă, se constituie în tabloul focului sacru al cărții ce arde pe meleagurile vâlcene de mai multe secole pentru iluminarea neamului ,cum frumos scrie autorul în Predoslovie. Descoperim
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
am găsit poarta cetății, iar în continuare încă 280 de metri de zid” [5]. Singura construcție ale cărei urme rămân bine precizate și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință, probabil a tarabostesului dac care-și avea reședinta și tezaurul aici. Nivelul inferior era realizat în tehnica murus dacicus, în timp ce nivelul superior era din cărămidă incomplet arsă, dar și arsă până la roșu (dimensiunile unei cărămizi: 48 x 24 x 8-9 cm). Acoperișul, sprijinit pe bârne masive din stejar, era din
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
un colan cu pandantive din aur, scoase la iveală de către căutătorii de comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul și în preajma turnului-locuință, în număr de 29. Ele făceau parte probabil din tezaurul tarabostesului comandant. Cam jumătate dintre aceste monede sunt imitații dacice după denari romani din epoca republicană. Această bogăție a materialului arheologic descoperit aici, demonstrează amploarea relațiilor economice derulate la Căpâlna, aici existând nu numai un sediu nobiliar, ci și o
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
2 vol. București, 1946. Au rămas după el zeci de lucrări în manuscris și numeroase cursurui destinate studenților și specialiștilor în economia bancară. Față de această imensă și neprețuită osârdie, rămâne urmașilor lui rucăreni valorificarea gândirii și acțiunii sale, a neprețuitului tezaur de gândire economică pe care l-a lăsat. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XXXVIII) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350935_a_352264]
-
cu „scripturile bătrâne", dar și trecerea lui prin aceste locuri. Cercetarea din Toponomia Țării Loviștei (2001) se află la con �fluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetua �rea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române.Opera: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
concluzii cu privire la aspectele secularismului, ce influențează și afectează într-o mai mai mică sau mai mare măsură viața spirituală a credincioșilor contemporani și, implicit viața sacramentală ori doctrinară a Bisericii. Concluizia esențială a studiului este aceea a redesoperirii și reiterării tezaurului patristic, liturgic, canonic și dogmatic al Bisericii cu scopul fortificării duhovnicești a oamenilor și consolidării vieții bisericești misionare, în vederea combaterii desacralizării vieții creștine și a relativismului religios, care constituie factorii principali ai afirmării și extinderii secularizării în contextul globalizării lumii
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală Ca să strivești sub goalele tălpi jugul Ce ne grăbește pe zi ce trece-amurgul Și când pe țară-o vom gândi cu toții Nu ca tezaur să-l jecmănim cum hoții ? Ca pe-o fântână în preajmă-i cu pocale Din aur pur cinstea curgând la vale Din care să bea întâi și-ntâi aleșii !? Arză-i-ar focu' de sub coama Pleșii Că ne aduse-n
BĂI, NEA. BADE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346738_a_348067]
-
moment au început să-l critice, denigreze, amenințe, vâneze, mai ales după ce le-a amintit de promisiunea lui Petru cel Mare făcută lui Dimitrie Cantemir despre hotarele Moldovei lui Ștefan cel Mare si de promisiunea lui Lenin de restituire a tezaurului românesc reținut la Petersburg. Și încă ceva esențial, pe care mulți dintre noi îl trec cu vederea: armata sovietică nu a mai fost atot eliberatoare pentru că glorioasa și eliberatoarea armată sovietică a intrat în București la câteva zile după insurecția
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
comunei Rucăr. Deține una dintre cele mai valoroase și bogate colecții din țară privind istoria unui sat, respectiv comuna Rucăr, cuprinse în lucrarea : Documente rucărene (zece volume în manuscris) din care a publicat vol. I, II și III sub titlul "Tezaurul documentelor comunei Rucăr-Muscel, Județul Argeș", vol. I (1377-1699), vol. II(1700-1799) și vol.III(1800-1821), apărute în 2004 și 2005 la Editura Făt-Frumos din București. La data apariției ediției I a monografiei de față avea pe masa de lucru Monografia
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
Articolele Autorului Altare Își plimbă gândurile domnitorul Și grijile profunde pentru țară- Adună cele ce se întâmplară, Ar vrea să-ntrezărească viitorul. Cu multă stăruință apărară Și i-au transmis neîntinat fiorul; Ar vrea la rându-i dragostea și dorul- Tezaurul sporit de piatră rară. Au șlefuit în vorbe calde cântul Și donițe, ciubere și ștergare, Iar Mirecea, Brâncoveanu, Ștefan Sfântul- Vestite luminoasele altare Ce vor slăvi de-a pururea „Pământul” Cu stemă vie și nepieritoare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Altare
ALTARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351028_a_352357]
-
arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită 2. Elemente din tezaurul țării sunt trimise " la expoziție" în afara țării și uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci; 3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
va răspunde printr-o angajare susținută și discretă la cunoașterea și soluționarea problemelor comunităților de pe Valea Dâmboviței dinspre izvoare, va sluji cu condeiul sprinten, percutant și militant tot ce are azi un caracter aparent trecător, dar care mâine va deveni tezaur hrănitor și dătător de suflu și încredere în și pentru mai bine. Avem, prin abnegația și curajul d-lui Cătălin Bădulescu, tânăr intelectual și scriitor lipsit de resentimente care ni se alătură necondiționat - fie și numai că a devenit mai
APARIŢIE JURNALISTICĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351134_a_352463]
-
-ndrepți cu sfaturi când fac ceva pe dos. Iubire și cald era mamă lângă tine În universul casei în amintire rămas, Dar o chemare încolțea, pe-atunci, în mine, Destinul îmi pregătise-un Pegas... De-atunci colind prin păduri înșelătoare Tezaur de invidie, ură și venin. Am mai venit la casa albastră pe-o cărare Iar tu în ochi aveai lumină mai puțin Așteptai tăcută cu fruntea de fereastră Aveai în ochi așchii de întuneric Iar gându-ți trimis spre mine-pasăre
LUMINĂ PENTRU MAMA, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345614_a_346943]
-
s-au mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi la aurul de aici și de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloșca cu pui de aur”! FEUDALISMUL timpuriu a început cu ungurii care au aflat de aurul munților și au urcat pe Mureș și Crișuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
de frumos și netezește cutele frunții, este îngerul meu scăpat din cer, energia melancolic-binefecătoare a diurnei mele banalități pierdută în timpul efemer. Sursa mea de energie, prea plinul agățat de personalitate care-mi picură pe obraz blândețea, o ființă locuită, un tezaur psihic care-mi luminează inima. Sunt gânduri liniștite așezate în încăperile nemărginite ale minții, sunt armonii delicate rostogolite în emoții, sunt parte din conștienta mea mediocritate spiritual-glazurată cu prea multe superficialități dar suficient de lucidă cât să poată face comparații
DĂNUŢA, PRIETENA MEA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352027_a_353356]
-
Alexandru Mica. Trebuie să mai amintesc despre distinsa doamnă Emilia Comișel că a fost discipolul marelui etnomuzicolog Constantin Brăiloiu, căruia i-a continuat opera. Sper ca nu peste mulți ani... miile de pagini, de studiu și cercetare, rămase ca un tezaur în biblioteca fiicei sale Irina, să vadă lumina tiparului în volumul „Culegeri complete despre Constantin Brăiloiu”. M.V.G: Și mai apoi...? Rodica Anghelescu: La o distanță de două luni a trebuit să mă prezint la Concertul Aniversar „65 de ani
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgită noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea artistică, ca să realizeze un album cu 15 de piese, adevărate bijuterii, ce vor îmbogăți tezaurul nostru folcloric, aducându-i frumusețe și prospețimea neuitaților cântăreți gorjeni, vâlceni și doljeni". M.V.G: Ați păstrat legătura în continuare cu doamna Emilia Comișel? Rodica Anghelescu: Desigur! De-a lungul anilor am (între)ținut legătura cu doamna Emilia Comișel. În
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
durerea mea sufletească pentru plecarea spre eternitate a distinsei Emilia Comișel o resimt mereu, căci înțeleg pe deplin mesajul cuvintelor pe care le auzeam când aveam 16 ani: „Tinerețea este stea călătoare”. Amintirea celor dragi ne rămâne pe viață un tezaur sufletesc la care ne întoarcem ori de câte ori ne apucă dorul și atunci când a plecat dintre noi, în plină primăvară mirifică, a lăsat un gol imens... Era o fiică îndrăgită și prețuită de toți românii, personalitate de prestigiu internațional, iubitoare a plaiului
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Câteva indicii și referințe istorice și spiritual - duhovnicești despre Icoana Maicii Domnului “Portărița” de la Mănăstirea Iviron din Sfântul Munte Athos - valoarea, importanța și celebritatea ei... Sfintele icoane formează un mare tezaur spiritual al Bisericii. Despre sfintele icoane s-au spus multe, de către teologi, și s-au scris volume întregi. Înaintașii și Sfinții Părinți au vorbit despre rolul lor, duhovnicesc și dogmatic în același timp, și ne-au învățat să ne închinăm
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]