1,440 matches
-
5, 8, 9, 10), alfabet latin (r. 4, 11). Ca și cum atâta n-ar fi fost de ajuns, chiar rândurile tipărite în alfabet de tranziție 115 sunt de o varietate încântătoare: P alternează în ele cu R, ... cu L, cu U... Tipograful pare să se fi condus după principiul „suum cuique tribuere“ (să dai fiecăruia ce e al său), oferind oricărui cititor al cărții barem un crâmpei de titlu în alfabetul agreat de el! Pagina de carte asupra căreia am zăbovit constituie
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Comunismul la el acasă, Triptic politic) sau anticlericale (Bilet unui prieten preot, Moravuri episcopale), mici pamflete cu țintă precisă (Superomul unanim, la adresa lui Nicolae Iorga, ori Ortodoxia artistico-literară, vizându-l pe Nichifor Crainic), elogii pline de căldură, cum este cel adus tipografilor (Culegătorul de semne), inimitabile poeme în proză (Caise, Mițu și Baruțu, Rândunelele, Pisica). De o savoare aparte sunt „tabletele cu Cocó”, papagalul care a devenit nu doar blazonul revistei, ci și un personaj nelipsit din paginile ei, putând fi întâlnit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane. Fabrica de avioane Din orașul zis Arad Nu ne costă milioane Ci bătând fii lui Arpad. (Ionescu tipograful) Pământ mormânt Pavimentul, monumentum dovezi de viață îmbielșugată, ordonată și civilizată odinioară. harșaua calului jugu-dracului crengi îngemănate bizar în pădure. Începutul istoriei cu iapa cea cuminte care duce acasă pe moșul cel bețiv. Vreau să vă spun niște istorii ciudate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care o angajasem În ’70 la România literară, și am rugat-o, ea cunoscându-i perfect pe tipografii marelui combinat al „Casei Scânteii”, să mă ajute să tipărim primele numere. I-am dat niște bani și, În anii aceia când tipografii erau „stăpânii presei” În fabricația ei, În anii de dinainte de apariția informaticii, Olga știa foarte bine: cutare maestru, paginator, zețar, corector sau culegător, linotipist este „sensibil” și la ce anume „tip de atenție”, și ea a aranjat Într-adevăr lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
deplin, dacă nu va găsi pe cineva sus-pus care să-l susțină, cineva care, mizînd pe calitățile sale, să spună: da, ăsta-i omul ce ne trebuie! Ce înseamnă să ai un suflet robust! După un accident de muncă, un tipograf a fost diagnosticat de mai mulți medici ca avînd cancer. Bărbatul nu s-a lăsat. A ajuns și la un general medic militar, care l-a operat. Au trecut de atunci zece ani, în acest interval a ieșit la pensie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
duhurilor mele, volumul din care citește în ultima vreme la șezători, sînt, ca să folosesc o vorbă de-a lui Baudelaire, „o scrimă vid”, iar pluralul din titlu trădează o maladie proprie inșilor cu sciziuni sufletești, oscilanți, de o conduită fluctuantă. * Tipograful mi-a scris sîc în loc de sic. A schimbat Roma cu Stambulul. Ceea ce lui i se pare diferență de o căciulă e o diferență între două culturi. *Nu e prima dată cînd, nemulțumit de ceea ce „intră” în revistă, simt nevoia să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le nuanța, el, mon (con)frșre, iese ușor din orice situație, negîndu-și-le. După-amiază a trebuit să merg la zețărie pentru a vedea fotografiile lucrărilor lui Aurel Băeșu, cu care se ilustrează numărul aflat sub tipar. Cînd am intrat, fiind semiîntuneric, tipograful care mă însoțea a aprins lumina. La plecare, observînd că n-o mai face, i-am zis s-o stingă. Mi-a răspuns ca din rărunchi: „Lăsați-o, domnule, lăsați-o! Ne-au luat totul, afară de suflet: lumină, apă, mîncare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
liniștit și fără să țipați, pentru că altfel: - Inima mea lucrează în plus; - Tensiunea arterială crește; - Pulsul se accelerează; - Nervii se deranjează; - Rinichii se blochează; - în plus, îmi pierd obișnuita amabilitate, devenind irascibil”. Nu știu cine a compus-o, nici dacă e „creația” tipografilor noștri ori a fost copiată și adusă de aiurea. Fără îndoială însă, e opor tună, atît ca tampon în relația cu clienții impulsivi de felul lui Genoiu, cît și cu șefii direcți. Nanianu și-a tras un exemplar, pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
legătură scandaloasă cu contele d’Archambault. -CHASLES, VICTOR-EUPHÉMION-PHILARÈTE ăChartres, 1798-Veneția, 1873). Critic literar și traducător, povestitor și poet. După absolvirea liceului „Ludovic cel Mare“, tatăl său, mare admirator al lui J.-J. Rousseau, îl obligă să facă ucenicie la un tipograf. Este închis împreună cu acest iacobin de poliția Restaurației și sunt eliberați la intervenția lui Chateaubriand. Urmează șapte ani de exil în Anglia. Revenit în Franța, publică versuri și proză, iar în 1828 împarte cu Saint Marc Girardin premiul Academiei pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aceia s-au făcut o revoluție foarte mare între popoare. George Banciu școlariu.» e.Fila 297.- »La anul 1849 s-u pus iobăgia jos de n-au mai mers nime la domn la slujbă. George Banciu paroh grecorăsăritean. 3. Penticostarian. Tipograf Popa Mihai Atanasievici, anul 1743. a. Fila 1.- Comuna Streza Cârțișoara au ars în 9 iulie 1865. Locuitoriu Bancu G.» 4. Antologhian partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și neroditoare. Cucuruzul a rămas tot necopt și l-au dat oamenii la porci. 30 sept. 1843.» Fără semnătură. 5. Octoih. - Popa Stoica Tipograful. 1746. a. Prima copertă: - «Ioan A Schiopu. - În 1887 au ars în luna lui iulie din curtea a domnească în sus 36 de gazde. b. Fila 77.- «Să se știe că în anu 1894 în 18 august până la 20 au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost unul singur: eliminarea din conținutul ziarului a comentariului și aruncarea lui la coș. d.s. Cu Începătorii, nu facem treabă mare ci numai mică, tovilor! Un mare semn de Întrebare plantase cenzorul Ion Andrei În fața redactorilor, corectorilor dar și a tipografilor cărora le-a adus acuze grave, ce ar fi vrut să scoată În evidență sârguința sa În muncă, față de delăsarea și indiferența celorlalți. Toate delațiunile Încăpuseră În textul punctului 3, unde Își informase superiorii de la București cam așa: „Ponderea cea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Însă, greșelile tehnice - redacționale și În special acelea care puteau da naștere la anumite interpretări nedorite”. Totuși, recunoscuse că „Fenomenul s-a produs mai frecvent În perioada de Început a procesului tipografic la Vaslui, În condiții mai puțin obișnuite, cu tipografi Începători, cu un colectiv redacțional mai puțin sudat”. Autorul raportului precizase că greșelile „...se strecurau, de obicei, În materialele oficiale și neînlăturarea lor ar fi dus la apariția unor nonsensuri, la denaturarea unor afirmații, adevăruri, etc., de multe ori puse
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi Îmbunătățite ținînd cont nu numai de condțiile generale În care ne aflăm, ci și de condițiile concrete, locale, În care ne exercităm atribuțiile”. Iată avalanșa frazeologică menită a-i Îngropa definitiv În omătul cuvintelor pe câțiva sărmani, În special tipografi: „La noi, o problemă doar aparent străină de activitatea de control este procesul de producție În tipografie. Avem o unitate nouă. Muncitorii sînt la un nivel modest de pregătire profesională și de cultură generală, situație care, alăturată inexperienței serviciului de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tradiției ortodoxe autentic bizantine, pe care a încercat să le păzească și să le transmită neschimbate urmașilor, prin traduceri de texte patristice din greacă în slavonă, prin tipărirea și răspândirea lor în tot estul Europei, trimiterea de tiparnițe și meșteri tipografi la Târgoviște (1635) și la Iași (1642), prin scrierea „Mărturisirii Ortodoxe”, adevărat program dogmatic al spațiului comun ortodox, dar mai cu seamă prin organizarea și supravegherea Colegiului de Teologie, pe care l-a dorit a fi un gardian nebiruit al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Până ce le-am făcut rost de alte documente de identitate, ei au stat la prezbiteriu. Se punea însă problema asigurării unei surse mai permanente de procurare de acte, certificate etc. Prin intermediul studentului Pașcotă a fost atras în această activitate periculoasă tipograful român Gociu, stabilit la Paris. Prin Gociu au fost contrafăcute acte de naștere și alte acte de identitate după modelul celor din România, ceea ce a permis schimbarea identității celor suspecți și a celor urmăriți, respectiv a românilor care refuzaseră să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
fusese apoi imprimat, în 1667, în grecește - tălmăcire datorată tot lui Syrigos - în Olanda. Deschizând șirul de tomuri ce cuprind mineiele traduse de G. și imprimate la Buzău în 1698-1699, mitropolitul Theodosie Veștemeanu îl roagă pe cititor să ierte greșelile, tipograful vorbește despre cadența tensionată a muncii, despre lucrul noaptea, despre corecturi făcute în pripă („graba citirii la prube”) etc. Iertare își cere și traducătorul G.: „De ar și cunoaște niscare greșală, să nu defaime, că cu greu iaste a tălmăci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
DAMASCHIN, episcopul (? - 5.XII.1725, Râmnicu Vâlcea), traducător. Pe numele laic Dumitru Voinescu, D. provenea dintr-o familie boierească ce avea o moșie pe Dâmbovița. A fost tipograf și dascăl la școala slavonă din București. În 1703 este ales episcop al Buzăului, iar în 1708 e numit în scaunul Episcopiei Râmnicului. Poliglot și cultivat, se remarcă prin intensa activitate de traducător, dar și prin dârzenia cu care apără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286657_a_287986]
-
Sibiu - 1998, București), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Aldea) și al lui Nicolae Dobrian, țăran, a cărui familie se mută în București. După câteva clase de liceu la Sibiu, D. intră în „școala vieții” ca băiat de prăvălie, tipograf, electrician, funcționar. Reușește totuși să urmeze și cursurile Academiei Libere de Arte Frumoase din București, pe care le-a absolvit în 1934. S-a profilat apoi pe grafică și gravură, expunând în diferite saloane sau publicând, din 1936, desene în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
noi vom prezenta în continuare date despre marele nostru concetățean, scoase din broșura editată de Miron Budac și Nicolae Budac intelectuali de marcă ai satului, cu sprijinul profesorului Torouțiu, proprietar al Tipografiei Bucovina din București, în anul 1936, și a tipografului Dumitru Antonovici care a avut amabilitatea de a renunța la salariul său pentru efortul depus, înțelegând că toată lucrarea se făcea în scopul edificării unei «Case Culturale Badea Cârțan» în satul de baștină al acestui mare propagandist român. Atunci în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îi putea insera pe câțiva dintre băieții săi în activitate. Pe 31 decembrie 1909, a sosit o mașină «Marinoni» și câteva cutii cu caractere mobile. Un an mai târziu, s-a dezvoltat și mai mult «Școala tipografică Buoni Fanciulli». Un tipograf renumit, domnul Apollonio, a dăruit două mașini și câteva cutii de litere de tipografie. În 1914, economul casei, don Giobatta Battisti, a încercat să facă un salt de calitate: a cumpărat două mașini plane scumpe, diferite litere noi și o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Sf. Sava, școala Normală, școala [Societății] pentru învățătura poporului român, comercianții Capitalei, ceasornicarii, deputațiunea din Argeș, cofetarii, birtașii, precupeții, măcelarii, bărbierii, cizmarii, Cercul studiilor sociale, redacția Drepturile omului, loja anarhistă Mircea Rosetti, ambele cu coroane mari având panglici roșii, societatea tipografilor Gutenberg, presa, toate societățile și grupurile cu steaguri și coroane mari, trei care mari cu coroane trase de câte un cal alb și înconjurate de țărani, un preot de mir - popa Zăbavă -, carul mortuar înconjurat de lucrători tipografi. După car
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
roșii, societatea tipografilor Gutenberg, presa, toate societățile și grupurile cu steaguri și coroane mari, trei care mari cu coroane trase de câte un cal alb și înconjurate de țărani, un preot de mir - popa Zăbavă -, carul mortuar înconjurat de lucrători tipografi. După car, membrii familiei: Vintilă și Horia Rosetti, fiii defunctului, Mihail Cornea, ginerele, Dimitrie Radu Rosetti (Max în pseudonimul din presă), nepot. D-na Maria Rosetti, soția, și d-na Cornea, fiica, în trăsură, cu Nicolae Fleva, primarul Capitalei. Cortegiul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
drapele negre. Era o adevărată înmormântare națională. Am ajuns la cimitir și iată-ne în fața celei din urmă și eterne locuințe a lui C.A. Rosetti. După cererea familiei, sicriul a fost coborât de redactorii ziarului Drepturile omului, de lucrătorii tipografi, M. Minovici, vicepreședintele Societății Presei, Nicolae Romanescu din Craiova, advocatul Constantin Lecca, Grigore Dianu, redactor la Românul și alții. Corpul lui Rosetti a fost învelit în două exemplare din Românul, tipărite pe mătase albă și deasupra o cunună alcătuită din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bancher, Calea Moșilor, 70; Ghermani, Men., bancher, Calea Moșilor, 114; Ghica, prințul Dem. Gr., președintele Senatului, șoseaua Kisseleff; Ghițescu, N., avocat, Calea Plevna, 127; Giani, Dem., avocat, fost ministru, str. Episcopiei, 9; Gillet (Casa Frascatti), restaurant, Calea Victoriei, 36; Göbl, C., tipograf, str. Doamnei, 14; Göbl, Fr., proprietar, str. Doamnei, 14; Göbl, G., tipograf, Pasajul Român, 12; Göbl, șt., tipograf, Pasajul Român, 12; Gottereau, P., arhitect, str. Corabia (lângă grădina Episcopiei); Grădișteanu, P., avocat, Calea Victoriei, 186; Grandea, Gr. H., publicist, Intrarea Pațak
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]