1,843 matches
-
Marea dezvăluire îl face neinteresant. Încep discuțiile despre bani - cine i-a dat, câți s-au cheltuit, de ce s-au cheltuit atâția pentru un „biet“ schelet metalic? Vă veți întreba, desigur, ce mi-a venit atunci să consum atâta spațiu tipografic cu un brad care nici măcar nu este cel mai înalt din Europa. Și veți fi surprinși să aflați că mă bătea gândul încă de săptămâna trecută să consum același spațiu tipografic pe subiect, deși pe-atunci n-aveam nici datele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
ce mi-a venit atunci să consum atâta spațiu tipografic cu un brad care nici măcar nu este cel mai înalt din Europa. Și veți fi surprinși să aflați că mă bătea gândul încă de săptămâna trecută să consum același spațiu tipografic pe subiect, deși pe-atunci n-aveam nici datele obținute în urma măsurătorilor exacte. Ba nici măcar datele de la marea îmbulzeală produsă la inaugurarea bradului din Piața Unirii, când, conform aceleiași prese, 100.000 de oameni s-au călcat la propriu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
am întins atâta cu școala comunismului, încât nu mai am loc să scriu despre documentarul excepțional al lui Solomon, despre finețea, nuanțele și puterea lui. Poate a prins vreun ministerial ideea Ențiclopediei ăsteia și n-am consumat totuși atâta cerneală tipografică degeaba. FILM Leoaica Mama Leone Iulia BLAGA Cea mai frumoasă poveste de dragoste am văzut-o la Animal Planet și, pentru că s-a întâmplat într-un decembrie (21 decembrie 2001), v-o ofer de Moș Niculae. Se făcea că undeva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
este cel dirijat de Horia Andreescu la pupitrul Orchestrei filarmonice a radiodifuziunii olandeze; o înregistrare live a cărei dată nici macar nu e specificata, pentru a nu mai vorbi de prezentarea critică doar în limba română. Inutil să mai consum cerneală tipografica prețioasă. Poate o nouă generație să transforme acest peisaj că de dupa bătălie, într-unul fertil. Până atunci, melomanilor cititori ai „Suplimentului“, Sărbători fericite! P.S.: În final, un cuvant bun și urări de însănătoșire totală violonistului Șerban Lupu, după nemeritatul accident
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
a luat mult timp și energie lui Gutenberg; cîteva probe tipărite, cu rînduri neregulate și cu caractere șchioape, permit urmărirea etapelor pe care le-a parcurs. Procedeul constă în gravarea pe o patriță de metal foarte dur a fiecărui semn tipografic, după care se pune în relief această patriță într-o matrice de metal mai moale și se încastrează matricea într-o formă pentru turnarea în serie, topind un aliaj de pumb, cositor și antimoniu (metal ale cărui proprietăți au fost
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
matrice de metal mai moale și se încastrează matricea într-o formă pentru turnarea în serie, topind un aliaj de pumb, cositor și antimoniu (metal ale cărui proprietăți au fost descoperite la începutul secolului al XV-lea), a unor caractere tipografice care iau amprenta literei pe dos. Se obține astfel un caracter metalic (rezistență), fasonat uniform de pereții unei forme (ușurință de asamblaj) și care poate fi produs în cantitate mare. Pentru a trece la aplicarea principiului producerea cărților în serie
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a fost inspirată fără îndoială lui Gutenberg de presa pe care o foloseau vierii de pe Rin. Ultima condiție tehnică necesară era perfecționarea unei cerneli grase, capabilă să ungă caracterele metalice și să lase urme potrivite pe hîrtie: cerneala primelor lucrări tipografice a rămas foarte neagră, în timp ce aceea a xilografiilor a pălit. Descoperirea tipografiei nu a putut deci să se realizeze decît cu prețul unor multiple dificultăți și a unor îndelungate încercări. I-a trebuit o întregă viață lui Gutenberg pentru a
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
un procentaj mare de conservare pentru un text vechi tipărit). Un exemplar are o inscripție din care se deduce că tipărirea a fost teminată în cursul anului 1455. Avînd aproape 1 000 de pagini, folosind 290 de caractere sau semne tipografice diferite, vădind o elaborare, o așezare în pagină și o lungime a rîndului perfecte, această lucrare a fost precedată cu siguranță de încercări și de tipărituri mai rudimentare. În această categorie trebuie așezate cărțile de dimensiuni reduse (Donată) sau foile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de orașe (mai ales în centru și nord) în secolul al XV-lea. În 1465, doi tipografi germani, Sweynheym și Pannartz, s-au instalat la Subiaco; după doi ani, ei își transportau mașinile de tipar la Roma. Dar principalul centru tipografic a fost atunci Veneția, unde tiparul a fost introdus de Jean de Spire în 1469; 150 dintre cei 500 de tipografi italieni ai secolului al XV-lea au practicat tipografia la Veneția și 4 500 dintre cele 12 000 de
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dintre cele 12 000 de ediții italiene ale epocii au fost tipărite aici. Patruzeci de orașe franceze și patru din Elveția valonă au găzduit tipografi în secolul al XV-lea, dar nu au existat cu adevărat decît 3 mari centre tipografice: Paris (1470, Ulrich Gering, Michael Freiburger și Martin Krantz), Lyon (1473, Guillaume Leroy) și Rouen (1485, Guillaume Le Talleur). Să mai menționăm și Toulouse (1476), Angers (1477), Geneva (1478), Poitiers (1479), Caen (1480), Troyes (1483), Rennes și Chambery (1484), Besançon
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
-lea. Producția de carte din secolul al XV-lea provenea mai ales de la tipografii stabili, care au putut să-și dezvolte activitatea în orașe în care o cerere suficientă permitea funcționarea regulată a preselor lor. Astfel s-au stabilit ateliere tipografice în orașele universitare. Este cunoscut cazul Parisului. Ca urmare a inițiativei starețului de la Sorbona, Jean Heynlin, de origine germană, și a profesorului și umanistului Guillaume Fichet, trei tipografi germani au instalat prima tipografie pariziană, în 1470, în clădirile universitare; ei
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
secolulal XV-lea, folosirea paginii de titlu cu toate elementele sale nu se va generaliza decît în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Colophonul a putut atunci să se reducă și adesea să dispară; totuși actuala noastră casetă tipografică este urmașa colophonului. II. Ilustrarea cărții Primele decorări ale cărții tipărite au fost cele ale manuscrisului. La început, tipografii au lăsat în grija ilustratorilor să picteze literele ornate și, pînă la începutul secolului al XVI-lea, unele texte tipărite au
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în lemn. De fapt, multe incunabule au scăpat ilustratorilor și au rămas fără decorație; astfel, tipografii au ajuns să-și decoreze singuri edițiile, folosind bucăți de lemn gravat. Fiind în relief, acestea se asamblau cu ușurință în formă, alături de caracterele tipografice; astfel, textul și imaginile puteau fi tipărite în același timp. Chiar din 1460, Albert Pfister, tipograf la Bamberg, practica această îmbinare în edițiile sale. Astfel, decorarea tipărită se extinde progresiv la diversele părți ale cărții, care erau înfrumusețate înainte de către
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
erau ilustrate din abundență cu subiecte importante gravate în lemn și cu ancadramente pe aproape toate paginile. 2. Gravura în metal. Tipografii au putut folosi plăcile de metal gravate în relief și să le asambleze în formă alăuri de caractere tipografice, dar adevărata tehnică a gravurii în metal era taille-douce. În loc să se păstreze desenul îndepărtîndu-se materia care îl înconjura, ca în taille d'épargne, artistul grava direct desenul în suprafața unei plăci de metal (cupru în general) cu o daltă. Dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
suprafața unei plăci de metal (cupru în general) cu o daltă. Dar, pentru a tipări o gravură în taille-douce, era necesară o presiune mai mare, deoarece cerneala era în șanțuri; deci nu se putea asambla în aceeași formă cu caracterele tipografice unse cu cerneală pe partea în relief; trebuia așadar să se facă un dublu tiraj, ceea ce producea pierdere de timp și dificultăți de încadraj. La început, taille-douce a fost folosită rar în cartea tipărită, dar, din a doua jumătate a
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
000 la Paris, 15 000 la Veneția, 13 000 la Lyon etc. Aceeași imprecizie și în privința cifrelor tirajului. Noua tehnică permitea multiplicarea exemplarelor, susținută și de rațiuni economice, deoarece permitea eșalonarea cheltuielilor prilejuite de pregătirea lucrării și de realizarea sa tipografică. Dar piața și concurența limitau tirajele. Dacă erau prea scumpe, lucrările nevîndute se acumulau, iar capitalurile antrenate erau blocate. În plus, de îndată ce apărea o lucrare de succes, era imediat contrafăcută de un alt tipograf, încît difuzarea mare a unui text
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
o întreagă pleiadă de tipografi dau acestui oraș un loc de frunte în lumea cărții la începutul secolului al XVI-lea. Italia este bogată în tipografi umaniști; Aldo Manuzio îi depășește pe toți. Mai întîi profesor, el deschide un atelier tipografic la Veneția în 1494; pînă în 1515, tipărește 150 de lucrări, preocupîndu-se în mod deosebit de publicarea autorilor greci; el se înconjoară de un cerc strălucit de erudiți și eleniști numit Academia aldină. La Paris, Henri Estienne editează primii umaniști francezi
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
tipografi, cei din urmă vindeau ei înșiși cărțile pe care le produceau și, în schimbul celor pe care le livrau colegilor lor, primeau adesea alte cărți pe care le vindeau în magazinele lor, și nu bani. Turnarea și comerțul cu caractere tipografice au fost asigurate mai întîi chiar de tipografi. În ceea ce-i privește pe legători, ei au rămas multă vreme simpli lucrători în atelierul unui tipograf sau în magazinul unui librar. Confuzia era și mai mare în orașele mai mici, în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mulți adjuncți aleși în fiecare an au fost însărcinați exclusiv să verifice ce tipăreau, vindeau sau primeau colegii lor, autoritatea regală făcînd repede din această corporație un instrument de control. În aceeași perioadă, se făceau regrupări asemănătoare în principalele centre tipografice ale Europei. Conciliul celor 30, care s-a desfășurat între 1545 și 1563, a deschis era Contrareformei. Această mișcare a influențat evoluția editării, căci cartea religioasă avea încă un rol important. Conciliul a luat mai multe hotărîri capitale în legătură cu acest
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
tipografie poliglotă care va funcționa pînă în 1907 și va difuza numeroase lucrări filologice, liturgice, apologetice și de relatări de călătorie, tipărite în cele mai variate limbi, cu caracterele cele mai diverse. II. Evoluția editării europene 1. Germania. Marile centre tipografice ale epocii precedente intră în declin; principalele trei centre rămîn Köln, Frankfurt și Leipzig. În Köln, numai în secolul al XVII-lea erau 75 de nume de tipografi; cu universitatea, colegiul de iezuiți, refugiații din Provinciile Unite și din regiunile
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și vor îmbogăți fonduri străine, ca cele ale Vaticanului și ale bibliotecilor din Suedia. 2. Țările de Jos. La sfîrșitul secolului al XVI-lea, decadența italiană se accentuează și creșterea prețurilor oferă profit Flandrei. Veneția va rămîne un important centru tipografic, dar producția sa va depăși puțin piața italiană. Prosperitatea din Anvers se manifestă în domeniul cărții printr-o înflorire a atelierelor tipografice, dintre care cel mai important este cel al lui Christophe Plantin. Venit din Touraine, el instalează o tipografie
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
XVI-lea, decadența italiană se accentuează și creșterea prețurilor oferă profit Flandrei. Veneția va rămîne un important centru tipografic, dar producția sa va depăși puțin piața italiană. Prosperitatea din Anvers se manifestă în domeniul cărții printr-o înflorire a atelierelor tipografice, dintre care cel mai important este cel al lui Christophe Plantin. Venit din Touraine, el instalează o tipografie în 1555 și își pune presele în serviciul Contrareformei și al coroanei Spaniei. Printre cele 2 500 de ediții pe care le
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
au controlat tot ce s-a publicat în Franța în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Richelieu a fost uimit de serviciile aduse de tipografia familiei Plantin coroanei Spaniei; astfel, în 1640, a creat la Luvru un atelier tipografic oficial care s-a numit Tipografia Regală; se gîndea să-i atribuie monopoluri exorbitante, dar nu a avut timp să realizeze acest plan. Această instituție s-a limitat mai întîi la tipărituri de lux, pentru a ridica nivelul editării franceze
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
capitol. În secolul al XVIII-lea, se produce o reînnoire; un artist original Jean-Michel Papillon se consacră în întregime gravurii în lemn și publică chiar un tratat asupra acestui subiect (1766). O altă inovație în decorația cărții este folosirea vinietei tipografice, care permitea, prin asamblare, realizarea unor motive ample și variate. Puțin utilizate pînă atunci, aceste viniete de fontă sînt puse în folosință de turnătorii parizieni, mai ales de Pierre-Simon Fournier, care a prezentat o mare varietate de modele în Manuel
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
prin asamblare, realizarea unor motive ample și variate. Puțin utilizate pînă atunci, aceste viniete de fontă sînt puse în folosință de turnătorii parizieni, mai ales de Pierre-Simon Fournier, care a prezentat o mare varietate de modele în Manuel typographique (Manualul tipografic) (1764-1766). V. Editarea în secolul al XVIII-lea În secolul luminilor, noile idei reușesc să înlăture barierele reglementării cărții și sistemele de cenzură încep să cedeze. În Franța, între privilegiu și interdicție controlul cărții stabilește mai multe nuanțe: autorizația mărcii
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]