5,799 matches
-
destinată generațiilor viitoare. Tăcut, timid, modest, cu respect față de sine însuși, nu voia să „roage” publicul să-i cumpere cărțile, nici să-și facă reclamă în ziare. El rămânea necunoscut, iar cărțile sale rămâneau în cutiile în care ajunseseră de la tipografie. Totuși, unele dintre ele au circulat în rândul cititorilor de limba română din Israel. Autorul lor a primit și alte premii: Palty, Landsberg, mai târziu și Groper, ultimul ca o excepție. O întâmplare la care am fost martor m-a
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
annului trecut - 2015, este și un document de necontestat care marchează douăzeci și cinci de ani de la re-reînființarea Episcopiei maramureșene. Perioada reliefată în carte începe din secolele VII - XIII și vine până în anul 1948. Publicată și tipărită în condiții grafice deosebite la Tipografia Aska Grafika din Sighetu Marmației și apărută în Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, „Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureș” de către Domnul Prof. Dr. Nuțu Roșca va rămâne peste ani și ani drept o lucrare exhaustivă despre viața
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
participare la promovarea celei mai vaste lucrări despre orașul Galați și sudul Moldovei. Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, prin dir. Florina Zaharia și colectivul ei, are au un merit important în apariția acestei minunate cărți de istorie, ca și tipografia Sinteze din Galați, care are meritul de a fi încercat și reușit să scoată o carte frumoasă, într-o bună condiție grafică. Trebuie spus că primul editor care a publicat o lucrare a autorului a fost poetul Stelian Vicol în
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
pentru realizarea deplină n‘a pătruns mai neînfricat întunericul, decât foamea și țipătul nostru.“ (Ion Șiugariu, Țara crinilor, în Decalog, dec. 1937, anul II, nr. 56). În Martie 1938 îi apare volumul „Trecerea prin alba poartă”, Editura Librăriei Pavel Suru, Tipografia Cărților Bisericești, considerat un debut promițător și, despre care, Octav Șuluțiu, în Familia, scrie: „E o țâșnire vulcanică, un clocot de pasiune, o tinerețe neastâmpărată care irumpe, dornică de viață și de avânt, e o izbucnire sinceră și nestăpânită, așa cum
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
pocăință și mortificație creștină? Este de notorietate cazul lui Voltaire care la început hulea Sfânta Scriptură spunând că în ea nu sunt decât basme și minciuni. Iar după un timp, Dumnezeu l-a făcut să înființeze în casa lui, o tipografie unde s-a tipărit Sfânta Scriptură. Astfel acționează Dumnezeu, convertind într-o clipă pe cei care nu-L recunosc și nu-L cinstesc. Iar J.Ch. Leveque scria: „LEGEA este însăși PATRIA”. Deși lucrarea urmărește anumite teme majore legate de patriotism
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
de 34 ani a suferit pierderea soției în data de 18 noiembrie 1935, urmând să crească singur cei doi copii ai săi: Silvia și Ovidiu. La 25 august 1939 preotul Ioan Marina a fost mutat de la direcția seminarului la conducerea tipografiei eparhiale. Preasfințitul Părinte Justinian Vasluianul La propunerea Mitropolitului Irineu Mihălcescu, Sfântul Sinod, în ședința din 30 iulie 1945, a aprobat alegerea preotului Ioan Marina în cel de-al doilea post de arhiereu-vicar, nou înființat, la Mitropolia Moldovei, și i-a
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
1874) a poposit în casa Pogor. O vilă știută de ieșeni, încă de pe vremea vornicului Vasile Pogor, cunoscut în epocă, fiind un om de o aleasă cultură. El în 1834 traduce Henriada lui Voltaire și o va tipări în renumita tipografie a lui Heliade Rădulescu de la București. Mai târziu, fiul său, tânărul Vasile Pogor, îi primea aici pe toți aceia care erau uniți într-o singură iubire: literatura. Salonul casei a devenit salonul Junimii sub bagheta lui Titu Maiorescu, cel care
”INSULE” EMINESCIENE LA IAȘI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374273_a_375602]
-
peste 2000 de ani de literatură dacoromânească sub raportul temporal, cartea cărților de literatură română începe cu operele marelui Ovidiu care a scris și în limba strămoșilor noștri, și până la 1 noiembrie 2006, când opera a intrat în lucru în tipografie. Călinescu cercetează doar aprox. 500 de ani de la 1500 până la 1940. • În al patrulea rând, este redactată ca o valoroasă poveste a aventurii spiritului literar dacoromânesc în timp, de la origini până în prezent, ca o manifestare a sa în spațiul european
O ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ORIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT – EDIŢIA A III-A de GEO STROE în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362237_a_363566]
-
în special asupra literaturii indiene: a fost primul profesor de sanscrită în Europa. În afară de Bhagavad-gītă a publicat și Rămăyana (1829-1846); s-a dedicat cu grijă publicării textelor, minuțioaselor cercetări asupra antichității indiene (a avut și sarcina de a fonda o tipografie sanscrită). În 1832 a scris Reflecții asupra studiului limbilor asiatice și doi ani mai tîrziu Cugetări despre originea indienilor. Așa cum se observă, a desfășurat o asiduă activitate de pionierat pe tărîmul indianisticii. Așa cum am văzut și vom vedea mai clar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lucrare care respinge pozițiile protestante în această problemă. Opera lui Varlaam, care este doritor să scrie "în limba noastră românească pentru a face cunoscute oamenilor Sfintele Scripturi", este reluată, după aproape un sfert de secol, de mitropolitul Dosoftei care modernizează tipografia de la Iași cu ajutorul unui tipograf rutean și publică, în 1679, o carte de liturghie în limba română. Dosoftei, cu sprijinul material al patriarhului Ioachim de Moscova, se angajează să introducă limba română în Biserică. Istoria cărții sfinte și a fluctuațiilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
catehism românesc este tipărit în 1544 și este datorat inițiativei sașilor din Sibiu, care încearcă să propage luteranismul printre români. Brașovul este un punct de contact între negustorii orașului, Moldova și Țara Românească. În 1535, la Brașov este instalată o tipografie latină și germană. În doi ani, de la 1535 la 1537, aici vor fi tipărite 53 de lucrări, din care 33 în latină. Între 1558-1559, tot aici vine diaconul Coresi, care se lansează într-o intensă activitate. Publicațiile în limba română
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de mitropolitul Serbiei de la Carlovitz. În 1730, mitropolitul Jovanonic se oferă să-i ia sub protecția sa pe ortodocșii din Brașov și din Transilvania. Sprijinul pentru Biserica ortodoxă din Transilvania vine, în aceeași măsură, din partea Moldovei și a Țării Românești. Tipografiile din Țara Românească lucrează; centrul de la Rîmnic, din Oltenia, este focarul publicațiilor teologice difuzate începînd de la Sibiu pînă la Brașov. Ierarhia ortodoxă face apei, de asemenea, la Rusia. Prelații ortodocși intră în contact cu ambasadorul Rusiei la Viena și cer
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vieții religioase a românilor în 1908-1909, o Istorie a armatei în 1910-1911, o Istorie a statelor balcanice în epoca modernă în 1914, un studiu al Relațiilor dintre sîrbi și români în 1913. Universitatea din Vălenii de Munte este dotată cu tipografie, iar unele din lucrările lui lorga sînt publicate la Vălenii de Munte. Profesorul politician se bucură de o foarte mare influență, îndemnînd la manifestații concrete care exprimă ambiția regenerării națiunii; Am spus că disprețul pe care-1 au românii din România
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de o vizită în capitală, trezesc mirarea și pun sub semnul întrebării indirect pitorescul. Regele este asociat cu Carol I și este perceput acum ca omul ordinei, constructor și mecena, grijuliu pînă la detaliu, spre exemplu, de buna funcționare a tipografiei Fundației Regale. Atracția acestuia pentru noile ideologii ale Germaniei naziste este ștearsă, prezența consilierilor săi politici este uitată, nu și prezența reginei Maria care amintește de războiul din 1914. Regele, imaginea pozitivă a puterii, este asociat cu palatul său, terminat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Craiova, Ramuri, 1931. Ionnesco, Thomas (prof.), La Question roumaine, Paris, Payot, 1919. Iorga, Nicolae, La Vérité sur le passé et le présent de la Bessarabie, Paris, 1922; Drepturile românilor asupra teritoriului național unitar, discurs ținut la Academia Română, 31 mai 1919, București, Tipografia "Cultura Neamului Românesc". Iuliu Maniu în fața Istoriei, București, Editura Gîndirea Românească, 1993. Nistor, Ion, Istoria Basarabiei, București, Editura Humanitas, 1991. Pearton, Maurice, Oil and the Romanian State, Oxford, Clarendon Press, 1971. Pelivan, Ion, Délégation bessarabienne. Les Romains devant le Congrès
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al unei noi gazete ce a apărut ieri în capitala Moldovii. Desigur, prin urmare, d. Panu a sosit în Iași împreună cu ceea ce-i ținuse la dispoziție d. ministru Conta, pentru "interesele tutulor". Titlul nouăi foi este "Liberalul"; ea apare la tipografia d-lui Herșcu Goldner și poartă în frunte următorul aviz: De astăzi ziarul "Ștafeta" încetează. În locul lui iese ziarul "Liberalul", organ al partidului liberal-național. Direcția politică a acestui ziar este încredințată unui comitet de redacțiune compus din mai multe notabilități
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Achim (Nord-Vestul Transilvaniei, cultură națională și finalitate politică, 1848-1918, Ed. Gutinul, Baia Mare, 1998, p. 369 și urm.) împarte activitatea revistei în două perioade: una "de patru ani" (1886-1890) și a doua "de trei ani" (1903-1905), imprimate în ambele perioade la tipografiile din Baia Mare ale lui Michael Molnár și Vánási Ștefan. Într-o altă lucrare a lui Gabriel Vasiliu (Preocupări de limbă în presa românească din Transilvania, Ed. Napoca Star, Cluj, 2001, p. 125) periodicitatea revistei este așezată între anii 1883-1891 la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
125) periodicitatea revistei este așezată între anii 1883-1891 la "Sătmar Baia Mare Șișești". În cercetarea noastră (Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, Ed. Muzeului Județean Satu Mare, 2000, pp. 188-190) arătăm că imprimarea s-a făcut la Satu Mare, "edițiune a Tipografiei Libere", de la Anul I, nr. 1 (sept. 1885) la nr. VI (febr. 1886) și la Baia Mare, în Tipografia lui Michailu Molnár, de la nr. VII (oct. 1886) până la încetarea seriei. 31 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică Publicistică, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000, Ed. Muzeului Județean Satu Mare, 2000, pp. 188-190) arătăm că imprimarea s-a făcut la Satu Mare, "edițiune a Tipografiei Libere", de la Anul I, nr. 1 (sept. 1885) la nr. VI (febr. 1886) și la Baia Mare, în Tipografia lui Michailu Molnár, de la nr. VII (oct. 1886) până la încetarea seriei. 31 Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut. Memorialistică Publicistică, Ed. Institutului Cultural Român, Buc., 2004, p. 27. 32 cf. Iulian Negrilă, articolul I.L. Caragiale repere istorico-literare, Arca, VI
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Referent științific : lect. ddr. Mihai Obreja Univ. “Sp. Haret ” București Coperta : Mariana Perju Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei BUJOR, LORENA / Lorena BujorIa[i : PIM, 2005 Bibliogr. ISBN 973-716 116-5 316.48:371 Tipar Digital realizat la Tipografia PIM ùoseaua ùtefan cel Mare nr. 11 Iaúi - 700498 Tel./fax: 0232-212740 e-mail: editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro CUPRINS Introducere ...........................................................1 CAP. I A. Conflictele...................................................2 1. Definirea conceptelor.............................................2 2. Surse de conflict...................................................4 3. Procesul conflictului.............................................. 5
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
45. Văideanu, G., Ionescu, M., 1982 - „Conținutul învățământului, componenta fundamentală a procesului didactic”, în Salade, D. (coord.), Didactica, Editura Didactică și pedagogică, București 46. Văideanu, G, 1988 - „Educația la frontiera dintre milenii”, Editura Politica, București. 77 Tipar Digital realizat la Tipografia PIM ùoseaua ùtefan cel Mare nr. 11 Iaúi - 700498 Tel./fax: 0232-212740 e-mail: editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
generos-naiv) să ducă ceva din aerul urbei d-aici, inconfundabil și el. Implicații și... implicațiile: Departamentul de Artă Contemporană al Ministerului Culturii, Institutul de Studii și Cercetări Umaniste de la Veneția (gazda vernisajului), apoi lista înnebunitoare a "subsidiarelor": viza italiană, avionul, tipografia, notariatul, transportul lucrărilor (cu stresant-aferentele evaluări și asigurări) etc. etc. Iată componentele unui scenariu a cărui regie, dacă ți-a scăpat, ai clacat. Și nu, nu trebuie să clachezi! Pentru că, a pune piciorul pe scara avionului ce te duce la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hipermanierată, hipercolocvială, cu timoratul expropriat. Ca să vezi! Alt șarpe cu clopoței albaștri din sipetul domnului avocat: distinsa figură a fratelui de suferință al pomenitei doamne: Teohari Georgescu. Trimis de Ghiță Dej et compania la munca de jos, ca director de tipografie. Ei bine, pe masa fostului satrap, domnul avocat Florescu vede într-o zi o întreagă bibliotecă. Nici vorbă marxistă. Semn că pedepsitul devenise brusc un enciclopedist. Și alte asemenea basme. Cu Groza, cu Bodnăraș, cu Ceaușescu. În rememorarea mai mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de partid nu avea nici o cunoștință. Se dădeau sancțiuni nejuste și nestatutare oamenilor de jos pentru fapte mărunte, de exemplu: Pentru faptul că tov. Georgescu, un muncitor tipograf a făcut niște cărți de vizită pentru o rudă a sa la tipografia serviciului, acesta a fost sancționat cu arestarea pe 5 zile, tăierea salariului pe 10 zile, tăierea primei de funcțiune pe 3 luni, iar pe linie de partid a fost scos din biroul organizației de bază, sancționat cu vot de blam
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
toate muncile să fie duse în bune condițiuni, iar în ajunul zilei de 1 Mai a.c., nu se va mai permite intrarea în întreprinderi sau instituții a elementelor suspecte sub diferite motive. 5.Vor organiza un control amănunțit al muncii tipografiilor și paza tuturor aparatelor de tipărit și multiplicat din întreprinderi și unități militare și instituții, sigilându-se toate aparatele ce nu sunt necesare în această perioadă. 6.Vor organiza: a)Intensificarea supravegherii informative în locurile de adunare a populației: demonstrații
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]