2,014 matches
-
univers. ă...î. Amintire a unei imagini arbitrare de altădată, aceasta și atâta este mama." Chiar după dispariția fizică a celui privit, și cu toate că însăși calitatea privitorului se modifică neîncetat, urmele privirii rămîn: după cum cel care privește este acea imagine, toi astfel cel care-și amintește este propria lui amintire. Iar dovada cea mai bună a acestei supraviețuiri este reacția senzorială pe care continuă să o provoace, la multă vreme după ce stimulul a încetat, demonstrând o prezență la nivelurile elementare ale
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în urmă referitor la Sherwood Anderson. A nimerit într-un moment când îmi tăiam o parte din rația de lemne pentru iarnă, cu o drujbă - un instrument care, după opt ani de folosință repetată, încă mă mai sperie. Era în toiul dezghețului de primăvară, o zi senină, însorită și eu mă simțeam un pic „thoreauian“ (o adevărată bucurie pentru mine, căci, după treisprezece ani de viață la țară, sunt încă un om care măsoară distanțele bucolice după criteriul străzilor din New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
literar de mare vogă aici pe Coasta academică de Est, o figură monumentală printre specialiștii în Melville. Aceștia trei (care, vă imaginați, au o mare slăbiciune pentru mine) organizează niște competiții sportive, pe care eu le socotesc prea publice, în toiul sezonului de baseball, pentru câștigarea unui televizor sau a unei sticle de bere rece. Și eu am fost toată viața mea un amator înfocat de baseball și nu mă îndoiesc că în țeasta mea există o zonă, care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
plecați, s-au Întors la Brodina doar cinci. Printre ei și Onisei. Arătau ca niște umbre. Erau atât de lihniți de foame și storși de vlagă, Încât aveai impresia că vin de pe celalalt tărâm. Se Întorceau pe cărări ocolite, În toiul nopții, ca să nu fie văzuți de săteni. Un timp, se ascundeau În casă. Apoi, după ce se Întremau, Îndrăzneau să iasă la lumină. Umblau târându-și cu umilință umbra pe ulițele satului, jigăriți și temători ca niște câini ajunși pe drumuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu se-nchega și mâncarea din cuptor se umplea de mucegai. Găsea mereu În curte păpuși de cârpă și falusuri de cal confecționate din argilă și mucuri de țigară sau chibrite stinse În candelă... De multe ori sculându-se În toiul nopții, văzu viermi groși cât degetul urcându-se pe icoane sau crucea Întoarsă cu susu-n jos sau ace Înfipte În pâine. Spiritele necurate nu veneau de capul lor În casa ei, ci erau trimise de o inimă haină, care semnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
prinde, la ce ți-ar folosi? Fără voia ei, Mașa răspunse, bolborosind la rîndu-i: - Poate că mi-ar folosi, de ce să nu-mi folosească... Mirosul de bălegar și de pământ reavăn Îi umplu nările. Ce i-a venit oare În toiul verii să-și aducă aminte de iarnă și de copilăria ei pierdută În negură uitării!? - Se mai Întâmplă, murmură cu ochii Închiși Extraterestrul, Întorcându-se de pe o parte pe alta, se mai Întâmplă. Ne amintim de fel de fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
auzit zvonul că la Sfatul Popular au descins tovarășii, veniți să-i lămurească pe țărani să se Înscrie În CAP. Și i-au „lămurit“ atât de bine, Încât după o lună de zile Întreg satul era colectivizat. Dubițele veneau În toiul nopții. Tovarășii intrau dintr-o casă În alta fără să bată la ușă sau la poartă. Dacă-i lătra vreun câine, Îl Împușcau. Împușcaseră nu numai câinii, ci și caii, care urmau să fie Înlocuiți de camioane și tractoare. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
din sat. Unii se ascunseseră-n pădure. Alții Își căutară adăpost la rudele de la oraș. Spuneau că fără semnătura lor pământul nu va avea cum să fie confiscat de stat.. Nicanor Înhămă caii la sanie și plecă din sat În toiul nopții. Înainte de-a ieși pe poartă, trecu pe la fântână scuipându-și propria imagine răsfrântă În adâncuri. Îi era necaz, pesemne, că trebuia să părăsească satul ca un laș. Dar Fevronia și cu babulea Îl bătură atât la cap, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
potolită ușor. Și, Într-adevăr, pe măsură ce devenea tot mai conștient și se trezea din beție, setea dinlăuntrul lui creștea. Știu din propria-mi experiență, spuse Extraterestrul, ce Înseamnă să bei o zi Întreagă alcooluri tari și să te trezești În toiul nopții chinuit de sete. „De unde o fi știind atâtea, se gândi Mașa. Nu cumva acolo, sus, În lumea lor se bea cu aceeași disperare de cauză, ca și aici?“ - Se bea și nu se bea, Își Întrerupse expunerea Extraterestrul. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
oareșicare Însuflețire În glas: - Poate că n-a fost chiar o halucinație. Dar mai bine să ne Întoarcem la povestea noastră. Apropo, unde am rămas? o Întrebă el pe gazdă. - Spuneați ceva de Ippolit care, trezindu-se din beție În toiul nopții, simte că-i măcinat de sete. Mașa ar fi vrut, desigur, să afle ceva mai multe amănunte cu privire la viziunea sa, dar, știind că oaspetele obișnuiește să vorbească În dodii, Își dădu seama că nu va scoate mare lucru de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Sammler nu recomanda asta oricui, dar În cazul lui Elya ar fi fost benefic. Dar nu, probabil că doctorul fusese o persoană respectabilă. Iar bărbatul care cere atât de insistent afecțiune este sortit pieirii. Curând primăvara avea să fie În toi. Cross County, râul Saw Mill, Henry Hudson vor dospi de iarba revenită la viață și de păpădii, căldura de cuptor a soarelui va coace din nou viață verde. Te simțeai și scârbit și Învigorat de acest vârtej, de această sălbăticie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
amintea ceva din copilărie. Își aducea aminte că odată iubise toate animalele, nu doar pisicile; că fusese o copilă care râdea tot timpul; că fusese extraordinar de rapidă. În copilărie, Mary câștigase toate concursurile de sprint la care participase. În toiul verii, când ceilalți copii se ofileau și se blegeau, ea devenea și mai rapidă. În ultimii douăzeci de ani, petrecuse mult prea puțin timp în aer liber. Barca motorizată tăia valuri de mărimea blocului în care locuia Mary, iar femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
la tăcere. Trei camioane porniră dinspre cantină spre șantier. Fiecare camion avea, se pare, destule ajutoare și, privind insistent zona luminată, mi-am dat seama că se lucra În schimburi, neîntrerupt, douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. — Acum e activitatea În toi, spuse el cu un ton mai ridicat. Am intrat cu mașina În albia rîului. Apropiindu-ne, mi-am dat seama că era mai mare animație decît mi s-a părut mie de pe mal. Fuseseră instalate și un fel de copertine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să li se supună. De obicei nu mă deranja tonul lui, ci, dimpotrivă, Îmi lăsa o impresie favorabilă. Astăzi Însă, nu știu de ce, dar n-a avut nici un efect asupra mea, Îmi suna a gol. Clienta mea se Întoarse În toiul conversației. Își schimbase și chimonoul de doliu, chiar prea repede după părerea mea. Aparent, nu mai era cazul să mă sîcÎie ideea morții. Purta o rochie din crep negru ce i se mula perfect pe corp. Oare și-a amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
le povestea ceva cu multă Însuflețire. Bucățele mici de hîrtie luate de vînt concurau parcă la gura luminată a metroului, care să fie prima. Am luat cina la un restaurant ieftin din fața stației: karQraisu și ouă. Deși ne aflam În toiul iernii, o muscă uriașă verzui-argintie dădea tîrcoale pe-acolo ca și cînd ar fi vrut să se strecoare peste abajur; s-a tot Învîrtit, dar nu era cazul să mă Îngrijorez pentru că muștele cunosc anotimpurile mai bine chiar decît oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
care-l Înțeleg doar șoferii angajați temporar. (Să ilustrăm cu cîteva exemple: mărimea sau modul de aranjare al literelor le-ar putea sugera O.K.-uri de după o razie; sau o schimbare a locului de legătură; și nu e cu toiul imposibil să existe și o semnificație specială a cuvintelor, dincolo de Înțelesul lor obișnuit.) Așa că nici nu mă aștept să găsesc aici, imediat, urme ale celui dispărut. Deoarece numărul șoferilor din metropolă se ridică la cifra aproximativă de optzeci de mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
slăbiciunile nevinovate ale mătușii care făcea sforțări neobservabile în substanța lor, - dar numai ea știa câte - de oprire a timpului. 4. Timpul trecea însă nepăsător, fără vârstă, încât Ana întâlnindu-l în cerdacul casei, acum când primăvara se afla în toiul împlinirii ei, se opri în fața lui - a Timpului - cât să se oglindească în apele-i adânci și limpezi, căci el avea ochii de o deschidere nefirească în care te puteai răsfrânge cât pofteai; ea se privi doar câteva secunde, aranjându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
trebuie să se întoarcă la birt în care rămăseseră câțiva din clienții aceia gălăgioși cu sângele aprins de soarele Mării Ligurice; birtul era pe plajă, își ceru scuze și dispăru; nu mințea, căci în adevăr în birt gălăgia era în toi, se simțea lipsa patronului. Noi rămaserăm în turn, și, deodată, - de necrezut - contemplarăm veacurile civilizației până la mari depărtări, se vedea Regatul Parților, priveam spre Suza, Persepolis, Ecbatana, tu trezit ca din memorii insondabile îmi arătai cu degetul, în zare, drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
oameni boierul... Hm! are, ce crezi? Pe-acolo de unde vii, n-au boierii atâția?... Apoi boieru nostru are cea mai mare moșie... ș-apoi a adus oameni din toate părțile... Unii se mai duc, alții vin... Când e lucru-n toi, apoi mai aduce lucrători de pe unde-s satele mai dese... Da’ altfel, cu bordeienii facem noi toată treaba... Dă, și pe la noi tot așa-i... zise Lepădatu... Și eu tot în bordei am crescut ș-am trăit... —Așa-i, hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a acelei așezări, m-am coborât iarăși la câmpie. Am ieșit din ploaie și din furtună; am regăsit primăvara la Sebeș; am revenit în câmpia dunăreană, lepădând de pe mine toate cojoacele, unul după altul, ca Dochia. Aici era vara în toi și un cer încremenit în liniște, ca un smalț albastru. Pe Bărăgan nu plouase de trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii mei - era destul de scăzută. Deci, ca să răscumpăr vârtejurile reci și vâltorile de la apa Frumoasei, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Și, să acceptăm inevitabilul, e musai să se întâmple așa, zicea ea. Nimeni nu pare să intre în travaliu la o oră normală, cum ar fi duminică dimineață la unsprezece fără un sfert. E întotdeauna la o oră imposibilă, în toiul nopții. Valijoara ei iubită LV pe rotile aștepta lângă ușă, încărcată cu o trusă de duș Lulu Guinness, două lumânări parfumate Jo Malone, un iPod, mai multe cămăși de noapte Marimekko, o cameră foto, o mască violet pentru ochi, ojă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ultimelele zile din șaabana, chiar înainte de începutul lunii sfinte; Salma, maică-mea, era scutită de post în așteptarea întremării, iar taică-meu, Mohamed, nu mai avea acum de ce să bombăne, nici măcar când îi era foame sau când zăduful era în toi, căci nașterea unui fiu ce-i va duce numele mai departe și-i va purta într-o bună zi armele este, pentru orice bărbat, un motiv de îndreptățită bucurie. Pe deasupra mai eram și cel dintâi fiu, astfel că, la auzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
oferind spre vânzare atât papuci, cât și cârnați mirkâs, clătite sau sirop cu apă de flori de portocal. În a zecea zi de Paradă, cum anul arab 882 se încheia, sărbătorirea discretă pentru Râs-as-Sana abia de a fost remarcată în toiul acelor neîntrerupte festivități. Acestea aveau de altfel să se continue pe timpul lunii moharram, cea dintâi din anul cel nou, iar maică-mea, care se ducea în fiecare zi pe Sabika împreună cu frații și verii ei, băgă de seamă că numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unui asasin, ale unui monstru sângeros. Iscoditorul nu era mai puțin îngrijat decât mine, dar mintea lui nu pierdea niciodată vremea cu tânguielile: — Când trebuie să aibă loc ceremonia? Peste cel mult două luni. Contractul este semnat, pregătirile sunt în toi, tata îi adună zestrea, a comandat așternuturile de pat și patul de decor, iar rochia lui Mariam e deja gata. — Trebuie să-i vorbești tatălui tău, doar lui, căci, dacă oricine altcineva s-ar amesteca, s-ar îndărătnici și nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aveam deja în posesia mea toată marfa cerută de messer Marino. Fără să mă fi atins de banii pe care mi-i încredințase. Nemaiavând nimic de vânzare, mă pregăteam de plecare a doua zi dimineața. Dar, precum o iubită în toiul nopții, soarta hotărâse să nu-mi dea încă drumul. Iată că negustorii cei rotofei din Tefza veneau iarăși la mine, unii aducându-mi la vânzare indigo sau mosc, alții sclave, piei de vită sau de capră, fiecare produs vândut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]