3,821 matches
-
în zilele noastre, descrierea a fost denigrată și fărîmițată în sub-categorii: descrieri de persoane, divizate în portret moral (ethopee) și portret fizic (prosopografie), în timp ce portretului care vizează singularul, îi răspunde caracterul care vizează un tip, descrieri de lucruri, de locuri (topografie și peisaj), de timp (cronografie), de animale și plante. Montajul în paralel (descrieri consecutive sau alternative, fondate pe asemănare sau opoziție) este una din tehnicile recomandate, împreună cu hipotipoza (expunerea vie a obiectului, adus în prezent și însuflețit prin munca stilistică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care, în general, nu îl cunoaștem fiindcă l-am fi văzut, ci fiindcă știm că există, că l-am putea vedea și că, în orice caz, existența lui este garantată de martori. De aceea există o geografie sau o topografie religioasă. Cînd cruciații au ajuns la Ierusalim și au recucerit locurile sfinte, au căutat cu obstinație amplasamentele unde tradiția situa principalele evenimente relatate în evanghelii. De multe ori, ei au localizat mai mult sau mai puțin arbitrar unele detalii din
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
include, în vederea unei redactări, note privitoare la spațiu pe care le preia din toate operele sale de după 1925, adică de după Cadrele sociale: note împrumutate din Morfologia socială (1938) și din articolele despre Simiand, scrise după anii 1930; note legate de Topografia legendară a Evangheliilor (1941); reflecții pe care le regăsește recitindu-și cele patru carnete. Carnetele ne vor permite să ne formăm o idee despre momentul acestei însumări. Halbwachs afirma în Cadrele că rememorarea este un răspuns la o problemă ridicată
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
căutate în Memoria colectivă Sinteza operei se transformă neîncetat odată cu rescrierea Memoriei. Care sînt datele pentru această căutare a unității cărții? Putem distinge, între 1938 și 1944, trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit, obiecțiilor aduse de Marc Bloch în 1925: istoricul îi reproșa (ceea ce nu se spune
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit, obiecțiilor aduse de Marc Bloch în 1925: istoricul îi reproșa (ceea ce nu se spune nici în Memoria colectivă, nici în Topografia) că înlocuiește cu un raționament bazat pe finalitate (intențiile societății) ceea ce ar fi bunul raționament, raționamentul istoric care explică efectul prin cauze și legi. Sigur, Topografia legendară a Evangheliilor este o cercetare care privește memoria credinței, trimițînd la legi ale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
1925: istoricul îi reproșa (ceea ce nu se spune nici în Memoria colectivă, nici în Topografia) că înlocuiește cu un raționament bazat pe finalitate (intențiile societății) ceea ce ar fi bunul raționament, raționamentul istoric care explică efectul prin cauze și legi. Sigur, Topografia legendară a Evangheliilor este o cercetare care privește memoria credinței, trimițînd la legi ale memoriei colective ciudat de asemănătoare, de altfel, cu cele din Gestalt Theorie: legea gîndirii este de a crea pretutindeni totalități, de la percepție pînă la memorie. Dar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
legendară a Evangheliilor este o cercetare care privește memoria credinței, trimițînd la legi ale memoriei colective ciudat de asemănătoare, de altfel, cu cele din Gestalt Theorie: legea gîndirii este de a crea pretutindeni totalități, de la percepție pînă la memorie. Dar Topografia legendară a Evangheliilor, dacă prelungește intelectualismul din "Memoria muzicienilor" prin ideea de lege, împinge acest intelectualism spre dezbaterea centrală din capitolele trei și patru ale Memoriei colective; nu mai este vorba de hegemonia lui Bergson, ci de cea a istoricilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cauzale nu sînt (în istorie) decît un artefact, o raționalizare secundară în raport cu motorul acestei istorii care nu este constituit de cauză, ci de credința și intenția agenților acestei memorii religioase de a reconstrui prezentul în funcție de trecut și de a înlocui topografia reală cu una imaginară. Așadar, finalitatea credinței pelerinului este cea pusă aici în valoare și cea care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și de a înlocui topografia reală cu una imaginară. Așadar, finalitatea credinței pelerinului este cea pusă aici în valoare și cea care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
memorii colective. Există totuși un ultim tablou al istoriei (în capitolele trei și patru) pe care trebuie să încercăm a-l lămuri, deoarece corespunde respingerii voalate a criticilor din 1925 ale lui Marc Bloch pe care Halbwachs o dezvoltă în Topografia legendară a Evangheliilor. După proasta istorie evenimențială a lui Blondel, după istoria pe durată lungă considerată potrivită cel puțin pentru istoricul contemporan, ultimul cuvînt pare să însemne condamnarea oricărei istorii. Cea de-a treia concepție a istoriei este expusă în
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
istoric? Or, capitolul despre timp generalizează critica istoriei lui Blondel la nivelul întregii istorii. Această critică nu mai exceptează nici istoria contemporană. Este o afirmare generală a superiorității oricărei memorii colective față de construcția istorică. Avem aici, la fel ca în Topografia legendară a Evangheliilor (1941), un răspuns global, dar mascat al lui Halbwachs la obiecțiile, de această dată nu ale lui Blondel, ci ale lui Marc Bloch. Articolul citat al lui Marc Bloch, din 1925, este o lungă critică pe care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sale într-o perioadă de represiune și de denunțare de către regimul de la Vichy și fasciști. Prin urmare, controversa este voalată, atît în ceea ce privește textul lui Marc Bloch, cît și răspunsul lui Maurice Halbwachs. Acest răspuns a fost exprimat mai întîi în Topografia legendară a Evangheliilor. El consta în a spune că opțiunea spre finalitate a abordării sociologice a memoriei nu excludea deloc o raționalitate a cauzelor și a legilor. Cele două familii de memorii colective, dinaintea Conciliului de la Efes și de după acesta
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Hristos sînt învecinate pentru primul grup, înainte de secolul al VI-lea, cu locurile mărețelor fapte ale lui David. Pentru al doilea grup de pelerini, după secolul al VI-lea, locurile sfinte ale memoriei sînt coordonate după succesiunea geografică dată de topografia legendară a Via sacra. Căutarea itinerarului vieții, morții și învierii lui Hristos este determinată de credința în dubla natură a lui Hristos, de om și Dumnezeu, stabilită la Conciliul de la Efes. Continuitatea temporală de la viață la moarte și de la moarte
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la moarte la înviere se înscrie în continuitatea spațială a Via sacra. Găsim aici similarități cu un text pe care l-am inserat ca variantă și în care Halbwachs contestă logica asocierii de idei prin contiguitate sau asemănare. Caracteristică pentru Topografia legendară a Evangheliilor este reunirea amin-tirilor într-o totalitate care funcționează ca o lege de inserție și integrare, de reconstituire materială a credinței într-o continuitate spațială, reconstituire care nu are sens decît prin manifestările gîndirii totalizante: a urmări verificarea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dublă natură, de om și de Dumnezeu, se va transforma de-a lungul Viei Sacra din om în răstignit și din răstignit în înviat. Finalitatea gîndirii colective constă, aici, în memoria unei credințe. Această finalitate dirijează activitatea memoriei și căutarea topografiei imaginare din discursul religios. Această finalitate, în cele din urmă, explică legile memoriei, care se afirmă în Topografia ca legi ale spațializării. Topografia era prima replică dată de Halbwachs lui Marc Bloch. Lucrarea susține că nu există o contradicție între
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
răstignit și din răstignit în înviat. Finalitatea gîndirii colective constă, aici, în memoria unei credințe. Această finalitate dirijează activitatea memoriei și căutarea topografiei imaginare din discursul religios. Această finalitate, în cele din urmă, explică legile memoriei, care se afirmă în Topografia ca legi ale spațializării. Topografia era prima replică dată de Halbwachs lui Marc Bloch. Lucrarea susține că nu există o contradicție între gîndirea finalizantă a sociologiei și gîndirea bazată pe cauze a istoriei. Istoria memoriei pelerinilor evidențiază legea memoriei ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
înviat. Finalitatea gîndirii colective constă, aici, în memoria unei credințe. Această finalitate dirijează activitatea memoriei și căutarea topografiei imaginare din discursul religios. Această finalitate, în cele din urmă, explică legile memoriei, care se afirmă în Topografia ca legi ale spațializării. Topografia era prima replică dată de Halbwachs lui Marc Bloch. Lucrarea susține că nu există o contradicție între gîndirea finalizantă a sociologiei și gîndirea bazată pe cauze a istoriei. Istoria memoriei pelerinilor evidențiază legea memoriei ca efect al finalității colective. Ideea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
replică dată de Halbwachs lui Marc Bloch. Lucrarea susține că nu există o contradicție între gîndirea finalizantă a sociologiei și gîndirea bazată pe cauze a istoriei. Istoria memoriei pelerinilor evidențiază legea memoriei ca efect al finalității colective. Ideea implicită din Topografia legendară (mai întîi finalitatea, abia apoi expresia unei legi) se transformă, în capitolul despre timp din Memoria colectivă, într-o respingere totală a criticii lui Marc Bloch: sociologia este cea reală, iar istoria e artificială. Halbwachs își bazează critica pe
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
zidului: există o interiorizare a materiei (a spațiului-materie) într-un spațiu-cadru al permanenței amintirii și o exteriorizare a intenției de per-manență a grupului într-un spațiu. În privința acestei geneze reciproce a spațiului-materie și a spațiului-cadru, Halbwachs pare să ezite. În Topografia legendară a Evangheliilor, aspectul material era condiția unui cadru permanent al amintirii; în Memoria, raportul invers este la fel de necesar sau posibil. Nesiguranța în privința spațiului va fi agravată de o altă problemă: schimbarea metodei de abordare a spațiului. Atunci cînd era
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de la memoria socială difuză la un loc de-terminat al memoriei colective (juridică sau economică) se dovedește a fi trecerea de la un timp indefinit la un timp istoric; acest lucru apare în cazul spațiului religios, unde revine asupra concluziilor din Topografia legendară a Evangheliilor: spațiul oferă amintirilor cadrul dublu, în paralelism cu timpul. Pe de o parte, spațiul este spațiul trăit, identic spațiului trăit transtemporal din experiența amintirii, iar acest spațiu trăit transtemporal este spațiul material. Spațiul ma-terial asigură, prin chiar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
școlii de chirurgie ieșene descrie conștiința profesională a profesorului N. Hortolomei care Își pregătea operațiile mai deosebite cu câteva zile Înainte În sala de disecție a Institutului de Anatomie. Înainte de a efectua o neurotomie retrogasseriană a efectuat numeroase exerciții de topografie cranio-encefalică. Cazul a avut o evoluție bună postooperatorie și a fost publicat În Buletinul Societății de Medicină din Paris din 1928 fiind girat de către cunoscutul Robineau. W. Macewen, V. Horsley, W. Keen, Thoma Ionescu, Th. de Martel, V. Bechterev, W
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
direct pe Țesătura erectilă; III. Se va apela cu prioritate la aplicarea perclorurii de fier, la causticele coagulante (clorura de zinc); dacă prima metodă este ineficientă, se vor efectua ligatura totală și extirparea. Studiind tumorile erectile, C. Bottez precizează statistic topografia acestora : Porta 107 tumori ale capului: 89 pe față, 18 pe craniu; Borgono 74 tumori ale capului: 58 pe față, 16 pe craniu, care se repartizează astfel: regiunea parietala și occipitala 8, regiunea frontală 5, regiunea temporală 3. Din această
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
informează Ion Ghica -, boierii cei tineri își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai în meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc, la poloneză, la parolă, la vals și la «écossaise».“ (Un bal la curte în 1827) Din Topografia țării Românești a doctorului Constantin Caracaș, tipărită postum în 1830, aflăm că unii tineri, spre a gusta nestingheriți plăcerile dansului, îmbrăcau în acest scop haine mai fine și mai ușoare. Cu șapte ani mai târziu, într-un moment când înnoirea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vor urma să apară peste tot, acestea vor purta în mod necesar marca acestor antecedente contrastive, în Vest circumscrise unui principiu de consimțire voluntară relativă, iar în Est în cel al supunerii față de autorități. Enigma Europei Centrale În contextul acestei topografii dualiste generate de divizarea Imperiului Roman, de schisma ortodoxă și catolică, și de cea de-a doua iobăgie, spațiul Europei Centrale se identifică cu greu. Pe deasupra, expansiunea turcă asupra unei părți a Europei îngreuiază și mai mult lucrurile. În primele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]