1,605 matches
-
Grămadă, op. cit., vol. II, p. 500 footnote>. Se observă, în mai multe cazuri, cum numele celui care a avut în posesie o poiană, un deal de păscătoare, de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să se fi chemat: Drumul Oilor, Vadul Oilor, Drumul ciobanilor, al păcurarilor sau altceva care să amintească de practicarea păstoritului transhumant, așa cum avem toponime legate de creșterea celorlalte animale. Agricultura montană, cultivarea plantelor, deși redusă ca pondere în economia satului, nu a lipsit din ocupațiile fiecărei familii. Pe lângă fiecare casă a existat o grădină de legume și o anumită suprafață de arătură pentru cultivarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în mod deosebit atenția: Pârâul Colibelor, Pârâul Arșițile Iepei, Păscătura Vămenilor, La gura Pârâului Colibelor, Fânațele Câmpulungului, Imașul Moldovenilor, Pârâul Cetățile (Cetățel, Cetății), care impun câteva clarificări, pentru a nu se produce confuzii și interpretări eronate. Să ne oprim asupra toponimelor Pârâul Colibelor și Pârâul Arșițile Iepei. După cum se cunoaște, în cancelaria domnească din Moldova și Țara Românească s-a folosit, timp de câteva secole, limba slavonă. În limba slavonă cobela - cobila înseamnă iapă. Din toponimia românească de forma Pârâul Iepei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Vama, corectează eroarea din Harta cadastrală întocmită în 1785. footnote>. Cât privește locul denumit „Păscătura Vămenilor”, în opoziție cu „Fânațele Câmpulungului”, arată locul folosit în devălmășie, unde erau trimise vitele mari la păscut, fără oi și cai, care, după cum arată toponimele, aveau locuri separate, folosite tot în devălmășie, la fel cu toloaca, imașul și locurile libere dintre case, unde pășteau mieii înțărcați, rațele și gâștele. Păscătura Vămenilor era așezată în partea de nord-vest a satului, vecină cu Fânațele Câmpulungului, intrate în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Câmpulung, acolo unde apa Moldovei și-a făcut cu greu loc printre dealurile stâncoase și împădurite care se unesc în locul numit Strâmtura Roșie. Locul din aval de Strâmtura Roșie s-a numit Prisaca, astăzi un sat component al comunei Vama. Toponimul Prisaca ar indica locul unde mănăstirea a avut o stupină, îngrijită de călugări specializați, apicultori, nu de locuitorii vămeni. Este de presupus că majoritatea familiilor, dacă nu toate, aveau pe lângă casă un anumit număr de stupi, confecționați din trunchiurile de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lipa - tei, lemn pe care rușii staroveri îl prelucrau pentru diverse utilități, chiar și pentru icoane<ref id=”3”>Moldovan, 2004, p. 11.</ref>. Foarte aproape de această accepțiune este cea conform căreia numele de lipovean are o legătură directă cu toponimul Lipoveni - prima așezare a rușilor de rit vechi atestată pe teritoriul românesc, cu legătură directă cu pădurile de tei care s-ar fi aflat în zona respectivă<ref id=”4”>Feodor Chirilă, „Despre rușii lipoveni”, în Zorile, nr. 10/2001
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică, țeapă, vântoase, vindereu/vinderel, zece, zeci, zis ș.a.; unele dintre aceste substantive neincluse inventar sunt populare sau regionale (arăpilă, grivă, molan, rișcă, talion ș.a.); de asemenea, nu am inclus substantivele derivate de la toponime românești, deoarece am considerat că nu sunt recente (albaiulian, albaiuliancă, alexăndrinean, alexăndrineancă, bihorean, bihoreancă, călărășean, călărășeancă, craiovean, craioveancă, crișean, crișeancă, gorjean, gorjeancă, hârlăuan, hărlăuancă, humorean, humoreancă ș.a.), precum și substantivele care denumesc literele grecești (csi, ipsilon, kappa, lambda, miu, niu, omicron
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul sec. XIX și a fost înglobat în acesta din urmă în 1876). Apoi pâraiele Arama și Arămușul curg dinspre zona movilei Faur (com. Țibana
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Acestea depind de raporturile care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Tibănești apare întrun document din 17 octombrie 1451, când Bogdan Voievod întăreș te lui Pătru Durnea, printre altele, un loc de moară în matca Ș acovățului . Considerăm că denumirea dealului "Moara de vânt", aflat între Țibana și Runcu, constituie un toponim indicator pentru existența în trecut a unui asemenea tip de moară. în general, la mijlocul sec XIX proporția era: 60 % mori de apă, 31,1 % mori de vânt. 6,3 % mori cu cai, 1,7 % mori cu boi și doar 0
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
transformări legate de un timp milenar, în care populația vorbitoare de protodacă, a folosit limba în condiții mereu legate de deplasări de populații de la șes la munte, și invers din locuri diferite, și că vechile denumiri ale unor oronime, hidronime, toponime în general, au fost reținute peste generații, în condițiile în care urmașii nu se mai aflau pe aceleași locuri, au avut loc mișcări de du-te-vino, grație constrângerilor istorice, năvălirilor, războaielor, calamităților sau ale unor bejăniri, etc și refugierea în locuri
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul unui oraș sau al unui târg: Alpes mancelles 1, Planèze2, Terres froides 3, Montagne limousine 4, Plaine de Caen, Valée de l’Echelle 5, Bazadais 6, Biterrois 7, Sartenais 8, ele formează, În Franța, urzeala unei țesături naționale originale Încă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numelor proprii în general a preocupat pe lingviști, alteori și pe istorici și geografi, pentru informațiile pe care numele proprii le pot aduce în explicarea unor fapte de limbă sau a unor fenomene istorice sau geografice <footnote A se vedea toponimele care amintesc de fenomenul defrișării pădurilor; această practică fiind astăzi chiar interzisă; unele dintre cuvintele de la care s-au format toponime ca Runcu, Seciurile, Scătura etc. au o circulație periferică sau au dispărut complet. La fel, nume de persoane precum
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pot aduce în explicarea unor fapte de limbă sau a unor fenomene istorice sau geografice <footnote A se vedea toponimele care amintesc de fenomenul defrișării pădurilor; această practică fiind astăzi chiar interzisă; unele dintre cuvintele de la care s-au format toponime ca Runcu, Seciurile, Scătura etc. au o circulație periferică sau au dispărut complet. La fel, nume de persoane precum Crețuleac, Rotariuc, în nordul regiunii Cernăuți probează existența, în vremuri trecute, a unei populații de origine românească în zonă. footnote> . Primul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu s-a probat suficient legătura cu nume actuale <footnote Alexandru Philippide, Originea românilor, I. Ce spun izvoarele istorice, Iași, 1923, enumeră printre numele trace și iliro-panone păstrate în română Dașul (< Dasius), Jipa (< Zipas), Muca (< compuse ca Mucapor, Mucaris etc.), toponimul Plătărești, format cu ajutorul sufixului -ești de la un nume de persoană pus în legătură cu tracicul Plator. Istoria limbii române, II, EA, București, 1969, nu dă nici un astfel de nume pentru că etimologia acestora „este adesea imposibil de stabilit din cauza necunoașterii sensului apelativului din
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nominativ 1.3. Subiectul non-nominal 1.4. Acordul verbelor care nu acceptă subiect 1.5. Acordul verbului-predicat când subiectul nu este lexicalizat 2. Subiectul nominal 2.1. Substantivele colective 2.2. Numele proprii 2.2.1. Antroponimele 2.2.2. Toponimele 2.2.3. Titlurile 2.2.4. Numele de echipe, instituții, organizații, firme 2.2.5. Nume proprii recategorizate ca substantive comune 2.3. Substantivele abreviate 2.4. Substantivele la plural, fără determinanți 2.5. Termenii din metalimbaj 2.6
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și referenți de alt gen natural: ordonanță (gen formal feminin, gen natural masculin), vedetă (gen formal feminin, referenți de ambele genuri), star (gen formal neutru, referenți de ambele genuri) ș.a. Și substantivele proprii pot prezenta astfel de neconcordanțe. De exemplu, toponimele nu au un gen natural, iar acordul lor se poate face formal sau nu (Tulcea, întemeiat în anul...; Adunații Copăceni, vizitat de președintele țării...). Acordul intern grupului nominal reprezintă manifestarea formală a relației de dependență față de nominalul centru a termenilor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adjectivul predicativ, aflat într-o poziție de nume predicativ sau de predicativ suplimentar (vezi cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul). La unele nume proprii, trăsătura de număr este contextuală: Maria - Mariile (ex. Mariile născute de Sfânta Maria), Ionescu - Ioneștii. La toponime, numărul este o trăsătură fixă. Tulcea, Cipru, Retezat etc. sunt toponime +singular (cu formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicativ suplimentar (vezi cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul). La unele nume proprii, trăsătura de număr este contextuală: Maria - Mariile (ex. Mariile născute de Sfânta Maria), Ionescu - Ioneștii. La toponime, numărul este o trăsătură fixă. Tulcea, Cipru, Retezat etc. sunt toponime +singular (cu formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de număr este contextuală: Maria - Mariile (ex. Mariile născute de Sfânta Maria), Ionescu - Ioneștii. La toponime, numărul este o trăsătură fixă. Tulcea, Cipru, Retezat etc. sunt toponime +singular (cu formă de singular), iar Fetești, Carpați, Statele Unite ale Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au sens colectiv, plural. Fetești are formă de plural, dar se referentul este singular (un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formal și transmise prin acord. Unele nume proprii prezintă neconcordanțe între trăsăturile formale, morfologice, și cele semantice, referențiale. De pildă, numele de familie Poalelungi are formă de plural, dar se poate referi la o singură persoană sau la mai multe; toponimul Tulcea are formă de feminin, dar nu desemnează o entitate cu gen natural; toponimele București, Iași și Bălți au formă de plural, dar desemnează o singură entitate (un oraș) etc. 2.2.1. Antroponimele Antroponimele impun acordul referențial, inclusiv numele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și cele semantice, referențiale. De pildă, numele de familie Poalelungi are formă de plural, dar se poate referi la o singură persoană sau la mai multe; toponimul Tulcea are formă de feminin, dar nu desemnează o entitate cu gen natural; toponimele București, Iași și Bălți au formă de plural, dar desemnează o singură entitate (un oraș) etc. 2.2.1. Antroponimele Antroponimele impun acordul referențial, inclusiv numele proprii provenite din substantive comune, prin conversiune (în acest caz, trăsăturile formale ale substantivului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Negreanu etc.) pot primi formă de plural când desemnează mai mulți membri ai aceleiași familii. În acest caz, acordul se face la plural: (58) Ioneștii / Negrenii sunt plecați din București. (vs. *Ionescu / Negreanu sunt plecați din București.) 2.2.2. Toponimele Trăsăturile formale de gen și număr ale toponimelor se stabilesc pe baza analogiilor cu substantivele comune. În general, toponimele terminate în consoană sau în vocala -u sunt tratate ca masculine sau neutre, singular (Brașov, Sibiu, Bacău), cele terminate în -a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
desemnează mai mulți membri ai aceleiași familii. În acest caz, acordul se face la plural: (58) Ioneștii / Negrenii sunt plecați din București. (vs. *Ionescu / Negreanu sunt plecați din București.) 2.2.2. Toponimele Trăsăturile formale de gen și număr ale toponimelor se stabilesc pe baza analogiilor cu substantivele comune. În general, toponimele terminate în consoană sau în vocala -u sunt tratate ca masculine sau neutre, singular (Brașov, Sibiu, Bacău), cele terminate în -a sau -ea sunt de tratate ca feminine (Tulcea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se face la plural: (58) Ioneștii / Negrenii sunt plecați din București. (vs. *Ionescu / Negreanu sunt plecați din București.) 2.2.2. Toponimele Trăsăturile formale de gen și număr ale toponimelor se stabilesc pe baza analogiilor cu substantivele comune. În general, toponimele terminate în consoană sau în vocala -u sunt tratate ca masculine sau neutre, singular (Brașov, Sibiu, Bacău), cele terminate în -a sau -ea sunt de tratate ca feminine (Tulcea, Constanța) etc. Acordul în gen al adjectivelor predicative și al participiului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]