3,013 matches
-
curgerea sa tumultuoasă și repezită, nu avea timp să mai stea pe gânduri și urmă zborul vrăbiuței către focul care ardea în grădină. Focul văzu de departe primejdia care îl paște și porni către magazia de unelte, unde-i spuse toporului: Toporule, du-te să tai crenguța, altfel va trebui să îți ard coada, pentru că apa este pe urmele mele, iar viața îmi este în primejdie. Toporul porni în salturi către crenguță și-i spuse: Crenguțo, te rog frumos, dă-o
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
departe primejdia care îl paște și porni către magazia de unelte, unde-i spuse toporului: Toporule, du-te să tai crenguța, altfel va trebui să îți ard coada, pentru că apa este pe urmele mele, iar viața îmi este în primejdie. Toporul porni în salturi către crenguță și-i spuse: Crenguțo, te rog frumos, dă-o huța pe vrăbiuță. Vrea să se răzbune pe noi, a pornit apa să stingă focul, care a refuzat să-mi ardă coada pentru că nu am vrut
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
bine, am s-o dau huța, răspunse crenguța. Vrăbiuța, care urmărise totul din înaltul zborului său, îi spuse apei că nu mai trebuie să stingă focul, iar aceasta își schimbă cursul curgerii sale și toți scăpară de primejdie. Focul și toporul se întoarseră la locul lor iar vrăbiuța se lăsă din zbor pe crenguță și se lăsă legănată. Ai pornit un adevărat război pentru un capriciu de-al tău, spuse crenguța. Dar să știi că era de ajuns să mă rogi
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
un viscol atât de puternic încât omătul se clădise în unele locuri ca niște adevărate ziduri! Și, cum au plecat de pe vechea poziție mai mult pe fugă, nu au apucat să ia cu ei nici o lopată măcar. Aveau doar un topor. Norocul lor că locul troienit era la intrarea într-o pădure de brad. Când s-au văzut între nămeți, comandantul tunului l-a pus chiar pe el - știindu-l de la pădure - să taie un brad și să-l despice încât
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ta, ti-ta... Văzu niște lumini staționare în față și se gândi că era o altă fermă. Înaintea lui se materializă un gard. Schimbă în viteza a doua și surprinse perfect tabloul luminat al unei ferestre: Doi bărbați ciopârțeau cu topoarele o blondă blocată în cadrul ușii. Un fulger de o jumătate de secundă: un braț retezat. Gura larg deschisă, mânjită cu ruj, țipând mut. Visul se acceleră. Ajunse la Bakersfield. Livră La Salle-ul și își primi plata. Înapoi la San Berdoo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mașina de scris sau sporovăiau la telefon, iar zgomotul șiroia spre el din toate părțile, domolindu-se apoi într-o curgere estompată, care nu mai era nici măcar un zgomot. Fotografia mărită, de pușcăriaș, a lui Harlan „Buddy” Jastrow, ucigașul cu toporul din conitatul Kern și motivul pentru care se făcuse polițist, îl privea cu ochi reci de pe peretele din fața biroului. Un alt polițist, care aflase cât de mult își dorea Danny să-l prindă pe ticălos, îi desenase o mustață à
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
unde să meargă și cum să se ascundă În codrii Țării de Sus. Oameni În hainele lor de duminică, cele cu care mergeau la biserică și la horă. Puțini tineri, mulți bătrâni. Înaintau Încet, din toate părțile, purtând pe umeri topoare, furci și coase. Câțiva dintre cei tineri aveau arcuri și tolbe de săgeți, iar alții, puțini, săbii la cingătoare. Alexandru Își lipi calul de al voievodului și așteptă. Oamenii, câteva sute, ajunseră la ei și Îi Înconjurară. Apoi unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Țăranii râseră cu hohote, apoi se potoliră repede, plecând privirile În fața domnitorului. - Bă, da’ prost mai ești, Văsălie! se auzi cineva chicotind. Zgomot de copite se auzi, deodată, În partea de sus a poienii. Plăieșii se Întoarseră spre primejdie, cu topoarele În cumpănă. Tinerii cu arcuri fugiră În primul rând, puseră un genunchi la pământ și scoaseră săgețile. La marginea pădurii se ivi un grup de aproximativ cincizeci de luptători călări. Arcașii lăsară săgețile În jos, căci recunoscuseră, pe mantiile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bismar, zaruri din os, cărți din frunze de palmier, cercei, canoe, un steag de război Beninez, un scaun Ashanti, un caduceu, un penis, sticle înfundate, pene smulse, ceainice, o cădelniță, bobine de dantelă, bețigașe chinezești, linguri, ventilatoare, rogojini, măști, mandoline, topoare, țitere, kilimuri azere, gabbere persane, cuti turkmene, samovare din Daghsetan, ibrice anatoliene, căciulii de astrahan, o cruce georgiană, un Lao Buddha, un lingam (falus) un rozariu, un degetar, inele, mingii de musketă și cizme de zăpadă, bețe de totem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îl trimite la Walters&Co pe Turl, unde negociază prețul lămpilor pentru situații climatice speciale cum ar fi uraganele, al coșurilor de pai și al chiuvetelor pliante, marca X. Cumpără paturi de campanie din pânză verde și lighene de alamă, topoare și scaune de voiaj, săpun, tacâmuri, cuțite cu teacă și un set de echipamente de gătit, cu care încarcă patru cutii de oțel. Mai achiziționează un cort deschis pentru gătit și un dulap impermeabil plin de sticluțe de medicamente, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
piciorul Nici a fi pantof nu pare. Iar de râd, ca tot poporul, De vreun banc lipsit de sare, Sincer, nu știu ce-i umorul, Dar nu cred că-i de mâncare. Nesimțindu-i deci fiorul Sincer, în continuare, Mânui-voi brav „toporul” Doar în critici literare, Fiindcă nu-nțeleg umorul. Rondelul iubirii cu flori Ce flori frumoase ți-am luat Dar și-au găsit, e sigur, rostul, Când dulce noi ne-am sărutat De le-am uitat, îți jur, și costul. Mi-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
au fost așternute covoare roșii pentru primirea mireselor și oaspeților. De la Poarta Zenitului până la Palatul Armoniei Supreme, de la Palatul Purității Cerești până la Palatul Plenitudinii Universale sunt sute de mii de lampioane din mătase roșie, decorate cu imagini reprezentând stele și topoare de luptă. De asemenea, sunt agățate umbrele confecționate din satin de culoarea caisei brodat cu flori de lotus. Coloanele și grinzile sunt decorate cu mătase roșie, brodată cu caracterul shee, simbolul fericirii. În această dimineață, au fost așezate mese în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
urmărește? o întreb. — Doamna Yun! — Trezește-te, Nuharoo! Trebuie să fi avut un coșmar. Stătea lângă patul meu, îmbrăcată într-o rochie verzuie transparentă, suspină Nuharoo. Avea sânge pe tot pieptul. Gâtul îi era tăiat dinspre față, ca de un topor, iar capul îi atârna pe spate, prins de gât doar printr-o bucată subțire de piele. Nu puteam să-i văd fața, dar îi auzeam vocea. Zicea: „Trebuia să fiu spânzurată, nu decapitată!“. Zicea că a fost trimisă de judecătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
era cunoscut sub numele de O Clipită - își îndeplinea treaba cu mare rapiditate. Habar nu aveam că era o tradiție să mituiești călăul. Pentru a obține un profit, membrii acestei meserii înspăimântătoare lucrau împreună, de la călău până la cel care ascuțea toporul. Când un condamnat era adus la închisoare, el era tratat mizerabil dacă familia sa nu mituia corespunzător pe cine trebuia. De exemplu, se puteau face răni invizibile, nedetectabile, la oase și încheieturi, lăsându-l pe prizonier handicapat pe viață. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cererea, Mariță? - Nu-i acasă omul. Să vie el, răspunse ea. - Da’ ce, fa, crezi că o țară întreagă stă în loc pentru voi? Iscălește-o tu. - Nu știu carte. - Pune degetul. - Cum să pun degetul? Mi l taie omul cu toporul. Șeful asculta tăcut. Ne făcu din nou semn cu capul. Am ieșit. De-abia ajunserăm la poartă, cînd dînsul apăru cu cererea iscălită în mînă. Toată iarna fusese un moloșag și-o moină. Fulguirea pe care noaptea o așternea, ziua
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Fugăriții prin porumbiște nu s-au Înspăimântat iremediabil: au dat un mic ocol, și-au chemat la rândul lor rubedeniile și au pornit o bătălie cum nici În filmele lui Ghiță n-ați mai văzut vreuna. Ciomege, furci, coase, seceri, topoare, bărzi, sape - fiecare ce-a apucat - și să te ții omor. Rumânii au fost goniți la Început, dar și-au Îngroșat rândurile oastei și s-au Întors, viteji, la prăpăd. A doua zi, când au intrat În sat camioanele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
văzut că nimeni de pe drum nu se uită la el cu ochi buni, a plecat În ale lui cu pas Întins, cu capu-nainte și legănându-și mâinile a hotărâre de nestrămutat. Unii se temură că nebunul se duce să ia toporul ori ciomagul, Însă se liniștiră și-l trimiseră În mă-sa de prostălău. Gogoașă vorbea Întruna, zâmbea aproape cu Înțelegere și numai câțiva care-l cunoșteau de-aproape Își dădură seama, după colțurile cam Înțepenite ale gurii lui, că Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ale curăției și frumuseții. Valea Puțului se arăta destul de nelalocul ei: pornea cam din mijlocul satului, străbătea fundurile câtorva curți și, spre celălalt capăt, spărgea coasta dinspre Dunăre și se deschidea către Baltă. Valea părea făcută din lovituri scurte de topor mânuit de un nepriceput: era adâncă, Întortocheată, pârâiașul curgea Între două maluri abrupte și Înalte. Așa de Înalte, că soarele apuca să o vadă numai vreo oră, În timpul dimineții, după care se pierdea dincolo de culmea malului dinspre Miazăzi. Nici În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se interesa, lăsând impresia că vorbea mai mult ca să nu tacă, din politețe pentru vânzător: „Și cam ce vrei pe ea?”. „O nimica toată”, zâmbea negustorul, glumind ca să-și țină clientul aproape, „atâtea măsuri de grâu, atâtea de mei, două topoare, trei piei de vulpe și multă voie bună!” „Nu mai spune!” se mira prefăcut mușteriul. „Te pomeni că pe femeia asta o fi zămislit-o vreo fiică a Lunii cu vreun fiu al Soarelui de o dai așa scump!” „Mata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ești prea scump pentru mine, ce să zic. Nu vezi că-i atârnă bucile până la călcâie? Or să se tăvălească de râs ăi de la mine când or vedea-o. Grâu nu am. Îți dau atâtea măsuri de mei, un singur topor și două piei de oaie.” „Vrei să râzi de mine sau ce? Păi mă vezi că din capul locului Îți cer puțin pe ea, că vreau să plec și eu acasă, și mata vrei s-o iei pe nimic? Zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
muncă aprigă. Vieru legase de bicicletă o cazma și o lopată; Baronu adusese o sapă grea, ascuțită, făcută dintr-o jumătate de talger de discuitor; Ectoraș, băiatul cam nevolnic al Directorului de școală, luase din magazia lui taică-său un topor și niște perii și pensule, așa cum văzuseră cu toții la oamenii veniți de la oraș să scormonească În pământul galben după ce coaja lui o luase la vale, dimpreună cu gospodăria unui rudar. Vieru Îi Încredințase pe ceilalți doi că aveau să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împuște pe capii răscoalei și să dărâme, cu obuze azvârlite de un tun tras de doi cai, una câte una casele participanților activi ori pasivi (adică ăi de mai mult căscaseră gura și nu puseseră neapărat mâna pe furcă ori topor) la revolta Împotriva ordinii interne a țării. După ce și-a Îndeplinit istovitoarea datorie, locotenentul a luat scrisoarea dictată de Cocrișel cu peste trei sute de ani În urmă și a Înmânat-o unor oameni deștepți care se ocupau cu astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zis Ceaun; căruțașul Andraș, zis Maghiaru, Unguru și Baci, a fost surprins de pădurar În timp ce fura lemne și, Încolțit, a recurs la singura soluție care Îi era la Îndemână: l-a altoit pe pădurar după ceafă cu o coadă de topor pe care o ținea după el ca piesă de schimb, i-a făcut țăndări pușca de trunchiul unui stejar, l-a lăsat să zacă, inconștient, În buruieni, a descărcat lemnele În curtea cui le comandase, și-a Încasat onorariul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate și nepotcovite - se lățiseră și păreau patru bucăți de iască umflate anapoda pe putreziciunea câte unui trunchi mort de copac; când, peste câteva zile, aveau să-l omoare cu furcile și topoarele, paznicii de la pușcăria-balamuc aveau să vadă că din coamă - amestecătură de păr, ciulini și nămol - răsăriseră fire subțiri de iarbă; cuibărită Într-o rană astupată cu țărână, În spatele urechii drepte Înflorise un fir de ceapa-ciorii; cealaltă ureche lipsea, se zăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bine, soarele cu cine are de‐a face, căci eram feciorul mamei, care și ea cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară, dinaintea ușei; închega apa numai cu două picioare de vacă, de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele, sau vrun lemn, de care mă păleam la cap, la mână sau la picior, zicând: «Na, na
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]