4,979 matches
-
teoreticianului Daniel Șandru, constat că o bună parte dintre "cei mai importanți intelectuali din interbelic au girat și au justificat atitudinile și deciziile politice de factură totalitara. În spațiul românesc, intelectualii marcanți nu au fost doar simpli prizonieri ai fantasmelor totalitare - fie că avem în vedere nazismul, fie că ne referim la bolșevism -, ci au participat activ, prin scrierile și discursurile lor publice, la promovarea acestor veritabile "religii politice". [...] Acești intelectuali publici au fost adepți ai populismului de factură fascista, s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
intelectuali sesizează iluzia celor două viziuni ideologice, menținându-și opțiunea pentru democrație"5. Impresionați de originalitatea acestor "religii politice", mulți intelectuali au căzut în capcana fascismului sau a comunismului. Au fost și câțiva care au sesizat populismul așa-numitelor soluții totalitare. Aceștia din urmă au invocat "responsabilitatea cărturarilor": "Cărturarul e supus măsurii viitorului. Îndrumător fiind, el e judecat abia de urmași. Care pot vedea dacă a fost un simplu interpret sau un profet adevărat sau mincinos, ori un antreprenor literar"6
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sau mincinos, ori un antreprenor literar"6, scria Anton Golopenția în 19377. În acest studiu, folosind rezultatele istoriei orale și metodă biografiei reprezentative, voi arăta că în vreme ce unii intelectuali publici interbelici au justificat inclusiv violență și caracterul antipolitic al ideologiei totalitare - dupa expresia lui Șandru - alții au preferat atitudini moderate, democratice, ba mai mult, au atras atenția asupra riscurilor totalitarismului, așa cum este cazul lui Gusti în 1920 în legătură cu bolșevismul 8, sau al lui Petre Andrei în 1927 în legătură cu fascismul 9. Am
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
academică tema fascism-comunism. Subiectul nu era nou, grila de abordare se schimbă însă fundamental. Predominau reacțiile emoționale de negare a comunismului și de suprapunere a lui cu fascismul. Reacții explicabile având în vedere faptul că ieșisem dintr-un sistem politic totalitar. Concluziile erau cel mai adesea în registrul canonic al egalității dintre fascism și communism, iar uneori se ajungea chiar și la culpabilizarea comunismului ca fiind cauza fascismului. Solidar cu teza istoricului englez Ian Khershaw (1997) conform căreia matricea comparativa ar
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în România Caracterul criminal al regimului comunist a fost pe larg recunoscut, pentru toate țările foste comuniste, prin mai multe rezoluții internaționale: Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1 096 (1996) intitulată Măsurile de eliminare a moștenirii fostelor sisteme totalitare comuniste și Rezoluția aceleeași Adunări, cu nr. 1 481 (2006), intitulată Necesitatea condamnării internaționale a crimelor comise de regimul comunist. Potrivit acestor acte cu caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului Europei (la care România este parte prin Legea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Legea nr. 64/1993 pentru aderarea României la Statutul Consiliului Europei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 4 octombrie 1993), având în vedere încălcarea drepturilor omului de către regimul comunist, se justifică în genere condamnarea regimurilor totalitare comuniste. Astfel, Rezoluția 1096 (1996) privind măsurile de desființare a patrimoniului fostelor regimuri comuniste totalitare arată că "regimurile comuniste totalitare care au dominat în Europa Centrală și de Est în secolul trecut și care mai există încă în mai multe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
al României, Partea I, nr. 238 din 4 octombrie 1993), având în vedere încălcarea drepturilor omului de către regimul comunist, se justifică în genere condamnarea regimurilor totalitare comuniste. Astfel, Rezoluția 1096 (1996) privind măsurile de desființare a patrimoniului fostelor regimuri comuniste totalitare arată că "regimurile comuniste totalitare care au dominat în Europa Centrală și de Est în secolul trecut și care mai există încă în mai multe țări din întreaga lume sunt, fără excepție, caracterizate prin violări masive ale drepturilor omului. Aceste
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
238 din 4 octombrie 1993), având în vedere încălcarea drepturilor omului de către regimul comunist, se justifică în genere condamnarea regimurilor totalitare comuniste. Astfel, Rezoluția 1096 (1996) privind măsurile de desființare a patrimoniului fostelor regimuri comuniste totalitare arată că "regimurile comuniste totalitare care au dominat în Europa Centrală și de Est în secolul trecut și care mai există încă în mai multe țări din întreaga lume sunt, fără excepție, caracterizate prin violări masive ale drepturilor omului. Aceste încălcări, care au variat în funcție de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lipsa pluralismului politic. Crimele au fost justificate în numele teoriei luptei de clasă și a principiului dictaturii proletariatului. Interpretarea acestor două principii făcea legitimă eliminarea persoanelor considerate periculoase pentru construirea unei societăți noi și, prin urmare, declarate dușmani ai regimurilor comuniste totalitare. În fiecare țară, victimele erau în mare parte reprezentanți ai națiunilor majoritare". Se mai recunoaște totodată că prăbușirea regimurilor comuniste totalitare din Europa Centrală și de Est "nu a fost întodeauna urmată de o anchetă internațională cu privire la crimele comise de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
făcea legitimă eliminarea persoanelor considerate periculoase pentru construirea unei societăți noi și, prin urmare, declarate dușmani ai regimurilor comuniste totalitare. În fiecare țară, victimele erau în mare parte reprezentanți ai națiunilor majoritare". Se mai recunoaște totodată că prăbușirea regimurilor comuniste totalitare din Europa Centrală și de Est "nu a fost întodeauna urmată de o anchetă internațională cu privire la crimele comise de acestea. În plus, autorii crimelor nu au fost aduși în fața justiției de către comunitatea internațională, cum a fost cazul pentru crimele oribile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
plus, autorii crimelor nu au fost aduși în fața justiției de către comunitatea internațională, cum a fost cazul pentru crimele oribile comise de către național socialism (nazism)" și că, "în consecință, publicul larg este prea puțin conștient de crimele comise de regimurile comuniste totalitare". La articolele 7 și 12 se arată că "Adunarea este convinsă că o conștientizare a istoriei este una dintre condițiile necesare pentru prevenirea crimelor similare în viitor. În plus, evaluarea morală și condamnarea crimelor comise joacă un rol important în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
istoriei este una dintre condițiile necesare pentru prevenirea crimelor similare în viitor. În plus, evaluarea morală și condamnarea crimelor comise joacă un rol important în educarea tinerei generații. (...) Adunarea condamnă ferm încălcările masive ale drepturilor omului comise de regimurile comuniste totalitare și își exprimă compasiunea, înțelegerea și recunoașterea suferinței victimelor acestor crime". În iunie 2008, temele dezbaterii europene asupra condamnării crimelor comunismului au fost sintetizate prin Declarația de la Praga privind conștiința europeană și comunismul, care s-a constituit într-un "puternic
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
nazism și comunism în ceea ce privește caracterul lor abominabil și crimele săvârșite împotriva umanității". Se mai propune stabilirea datei de 23 august, ziua semnării Pactului între Hitler și Stalin în 1939 (cunoscut că "Pactul Ribbentrop-Molotov") ca zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, atât naziste cât și comuniste, în același mod în care Europa comemorează victimele Holocaustului la data de 27 ianuarie. Fondul Declarației de la Praga a fost adoptat ulterior printr-o Rezoluție a Parlamentului European (533 voturi pentru, 44 împotriva și 33
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
reluată în Declarația de la Vilnius a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), adoptată în 3 iulie 2009 în capitala Lituaniei, în care se arată că "în secolul XX țările europene au cunoscut două mari regimuri totalitare, anume nazismul și stalinismul, care au cauzat genociduri, violări ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, crime de război și crime împotriva umanității". Recunoscându-se specificitatea Holocaustului, se recunoaște însă totodată fără echivoc caracterul genocidar al comunismului și se amintește
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din Constituție. Primul este conținut de Legea 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, care arată, la Art. 27, ca "nu pot activă în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". O restricție similară este prevăzută și în Legea 188/1999, amintită și în Decizia Curții Constituționale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
lit. j). Se face astfel apel la legea privind deconspirarea Securității, a agenților și informatorilor ei. În Expunerea de motive a Legii 10/2016, parte integrantă a acesteia, se arătă între altele: "în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, regimul totalitar comunist a exercitat un regim de teroare și opresiune, supunând proprii cetățeni unor numeroase acte de violență fizică și psihică. Prin aparatul de partid, precum și prin structurile de represiune ale statului comunist au fost încălcate în mod repetat și constant
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
comunității, precum și prin incriminarea oricărei forme de opoziție. Acțiunile cu caracter represiv au fost instrumentate de către persoanele care făceau parte din instituțiile de ordine și siguranța publică, justiție, Partidul Comunist, prin încercarea de a distruge o parte a cetățenilor statului totalitar". După o trecere în revistă a măsurilor reparatorii care au fost stabilite pentru victimele regimului comunist, în continuare se arată că "în mod corelativ acestor drepturi, persoanele care au contribuit la susținerea regimului comunist, care au săvârșit crime și abuzuri
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și funcționarea regimului comunist și a aparatului sau represiv în România "nu a fost instituită nicio măsură de sancționare, penală, băneasca sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanțiale (salarii și pensii) ca urmare a deservirii regimului totalitar, ca urmare a rolului și funcției deținute în aparatul represiv comunist, venituri care s-au menținut și după anul 1989, chiar până în prezent". În acest sens, prezentul proiect propune aplicarea prevederilor Legii 10/2016 inclusiv persoanelor care au fost lucrători
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
secret, fiind toate de forță juridică net inferioare Constituției și tratatelor internaționale, nu diminuează cu nimic gravitatea faptelor. De asemenea, este deplin evident faptul că responsabilii partidului comunist și ai aparatului represiv aveau deplină reprezentare că servesc un regim ilegitim, totalitar și criminal, fiind în același timp recompensați pe măsură, prin statutul lor social, prin salarii și pensii foarte mari și prin alte avantaje substanțiale în raport cu marea masă a cetățenilor, pentru serviciile aduse regimului. Această inechitate a fost și este inacceptabilă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
recompensă loialității lor necondiționate față de un regim "ilegitim și criminal". Prezentul proiect de lege își propune ca, în baza normelor constituționale și a legislației existente, să îndrepte această inechitate și să completeze astfel reparațiile materiale și morale cuvenite victimelor regimului totalitar comunist. PROIECTUL DE LEGE Lege privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter comunist extremist și a promovării cultului persoanelor vinovate de instaurarea și funcționarea regimului comunist și a aparatului sau represiv în România, precum și reducerea unor drepturi materiale ale acestora
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ale omului", iar la alineatul următor calitatea de "colaborator al Securității - persoană care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (...). Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Oficial al României nr.182 din 10 martie 2008. Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiză Dictaturii Comuniste din România, București, 2006. Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1 096 (1996) intitulată Măsurile de eliminare a moștenirii fostelor sisteme totalitare comuniste. Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1 481 (2006), intitulată Necesitatea condamnării internaționale a crimelor comise de regimul comunist. Provocări metodologice ale cercetării comunismului din România (Methodological Challenges of the Research on Communism from România) Sorin BOCANCEA Abstract
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sale prin radicalism și prin prezervarea sau adâncirea fracturii pe care ne-a lăsat-o. Monologul a impus comunismul și nu prin monologuri paralele pot fi eliminate urmele sale din mentalul colectiv, ci prin cel mai mare dușman al regimurior totalitare: dialogul. Radicalii anticomuniști ar putea vedea în asta o invitație la "împăciuitorism", fapt ce ar dovedi gradul în care sunt afectați de gândirea captivă. În ianuarie 2014, am lansat proiectul " După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est", în organizarea Facultății
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
România, după mai bine de 20 de ani de la instaurarea așa-numitei dictaturi a proletariatului, liderii comuniști înșiși încă mai țineau discursuri în care deplângeau pasivitatea, formalismul, idilizarea capitalismului, rămășițele mentalității burghezo-moșierești, misticismul și elitismul. La un moment dat, regimurile totalitare însele au renunțat, practic, la ambiția inițială de a edifica Omul Nou cu toate caracteristicile sale imposibil de atins, și s-au mulțumit cu individul dependent, oportunist și las, care nu prezenta un pericol de instabilitate socială". Cred că acest
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
istoriei, o disciplină mai curând teoretică decât aplicată. Cercetarea noastră urmărește să determine modul în care s-a schimbat de-a lungul timpului procesul de predare a istoriei și impactul pe care această schimbare l-a avut în abordarea trecutului totalitar al țării noastre. În cuprinsul acestei lucrări vom lua în considerare modul în care se modifică manualele și programele școlare, precum și modul în care aceste modificări sunt percepute de actorii implicați în procesul educațional: profesori, elevi, factorii de decizie din
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]