KorAP: Find »[drukola/base=tovarășă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...97 >

2,402 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

suflu larg care cântă momente Însemnate din trecutul nostru național. (Ă). Poeta Veronica Porumbacu, străduindu-se să Închege o imagine a vieții de luptă zbuciumată pe care a dus-o tovarășa Ana Pauker, se oprește la un singur moment (Ă). Tovarășa Ana vine noaptea pe ascuns Într-o căsuță de periferie, să țină o ședință scurtă cu doi tovarăși. Chiar În aceeași seară trebuie să facă față altor numeroase sarcini. «Tovarășa, În vremuri de răscruce cuvintele partidului le duce. Aceasta-i

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
tovarășa Ana Pauker, se oprește la un singur moment (Ă). Tovarășa Ana vine noaptea pe ascuns Într-o căsuță de periferie, să țină o ședință scurtă cu doi tovarăși. Chiar În aceeași seară trebuie să facă față altor numeroase sarcini. «Tovarășa, În vremuri de răscruce cuvintele partidului le duce. Aceasta-i dă tărie În lupte aspre Acesta este chipul Anei noastreă» Deși fiecare clipă e numărată, tovarășa Ana găsește, totuși, vreme să se aplece deasupra copăii În care doarme un copil

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
cu doi tovarăși. Chiar În aceeași seară trebuie să facă față altor numeroase sarcini. «Tovarășa, În vremuri de răscruce cuvintele partidului le duce. Aceasta-i dă tărie În lupte aspre Acesta este chipul Anei noastreă» Deși fiecare clipă e numărată, tovarășa Ana găsește, totuși, vreme să se aplece deasupra copăii În care doarme un copil bălai, să-l acopere cu o velință veche și să rostească o vorbă prietenească menită să descrețească frunțile Încordate. (Ă). Prin zăbrele al maestrului A. Toma

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nevastă ori Veronica Porumbacu În Idilă au dat expresie unor alese sentimente intime ale oamenilor. De pe o treaptă nouă a măiestriei s-au străduit unii dintre cei mai buni poeți ai noștri să redea figurile partidului nostru. În poemul intitulat Tovarășa, Veronica Porumbacu a surprins prin mijlocirea unui amănunt mișcător o trăsătură de bază a personalității tovarășei Ana Pauker (dragostea de oameni) iar Mihai Beniuc a celebrat figura iubită a conducătorului partidului nostru În ampla baladă, intitulată Cântec despre tovarășul Gheorghiu-Dej

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
o treaptă nouă a măiestriei s-au străduit unii dintre cei mai buni poeți ai noștri să redea figurile partidului nostru. În poemul intitulat Tovarășa, Veronica Porumbacu a surprins prin mijlocirea unui amănunt mișcător o trăsătură de bază a personalității tovarășei Ana Pauker (dragostea de oameni) iar Mihai Beniuc a celebrat figura iubită a conducătorului partidului nostru În ampla baladă, intitulată Cântec despre tovarășul Gheorghiu-Dej. (Ă). Deși și-a lărgit apreciabil tematica, În ultimii doi ani, poezia noastră mai are Încă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
14, pe „marginea unor poezii ale tov. Maria Banuș”, cu mențiunea că, În notă15 reproducem și poeziile „contaminate” de individualism și livresc. Începe, așadar, Scânteia: „Printre scriitorii tineri din R.P.R. care au dat literaturii noastre creații valoroase se numără și tovarășa Maria Banuș. Mase largi de cititori o prețuiesc Îndeosebi pentru creațiile La masa verde, Patronul, Eu nu cânt că știu cânta și alte poezii binecunoscute, ca și pentru piesa ei Ziua cea Mare. De aceea, cititorii au fost neplăcut surprinși

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de cititori o prețuiesc Îndeosebi pentru creațiile La masa verde, Patronul, Eu nu cânt că știu cânta și alte poezii binecunoscute, ca și pentru piesa ei Ziua cea Mare. De aceea, cititorii au fost neplăcut surprinși de unele poezii ale tovarășei Maria Banuș publicate În nr. 5 al revistei Viața Românească și Îndeosebi de poeziile Spunea odată Heineă și Nu, niciodată care dovedesc că poeta străbate un moment de confuzii care-i frânează mersul Înainte. (Ă). Dacă autoarea ar fi folosit

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poezii - că de la scriitorii noștri nu este de Învățat decât «cum din idei puține ies cântecele lungi». Iubitorii de poezie au tot dreptul să fie neplăcut surprinși de această afirmație, când numai În Viața Românească - revista unde și-a publicat tovarășa Banuș poezia - au apărut o serie de „poeme lungi”, bogate În idei, creații valoroase ale colegilor Mariei Banuș, cum ar fi Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii, de Veronica Porumbacu sau, În bună măsură, În satul lui Sahia de Eugen

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
decât poezia, Spunea odată Heineă este cea publicată sub titlul Nu, niciodatăă Cititorul e de la Început izbit de forma poeziei, neclară, cețoasă. (Ă). Nu, niciodată - spune poeta - n-am să mă satur să cânt fulgerul, dragostea, zborul, soarele. (Ă)». Greșeala tovarășei Maria Banuș este că, vorbind despre natură și dragoste ca despre teme care-i sunt dragi - așa cum sunt dragi tuturor oamenilor muncii - ea le izolează din ansamblul tuturor celorlalte teme proprii unei literaturi care În centrul preocupărilor sale pune cu

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
intimiste, frecvente În poezia sa, și să se Îndrepte către o poezie realistă cu caracter militant. Poemul Despre Doftana al lui Vasile Iosif, progresul realizat de Constanța Tudorache de la poezia slabă publicată În placheta Zece poeți tineri la poemul Închinat tovarășei Ana Pauker, publicat În Viața românească, sunt tot atâtea dovezi grăitoare ale creșterii vizibile de care dau dovadă studenții școlii. Roadele muncii lor se vor oglindi de altfel Într-o antologie care va apare În curând. Critica adusă de Scânteia

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

alcătuită din 12 puncte, relua de fapt directivele P.C.R. privitoare la femei din Platforma - program a F.N.D. - prezentată ca singurul program care ar fi reprezentat interesele reale ale femeilor 3. S-a cerut tuturor comisiilor de femei să „lămurească pe tovarășele lor și să le arate că conducătorii «așa-ziselor partide istorice» - partide ale băncilor și moșierilor - în frunte cu Maniu și Brătianu - sunt dușmanii de totdeauna ai muncitorilor” și că ei ar fi fost la fel de periculoși pentru țară ca și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
această țară, pentru femeile socialiste. Buletinul acesta este scris la mașină și apare în format mic. Lucrul nu trebuie să pară nimănui curios, fiindcă orice început este greu. Ba dimpotrivă, apariția lui să bucure pe toată lumea și să stârnească zelul tovarășelor pentru ca în cel mai scurt timp Buletinul să devie o publicație mai mare și mai răspândită. Motivul pentru care Uniunea Femeilor Muncitoare 1 a făcut să apară acest Buletin, nu este greu de înțeles. Uniunea a luat ființă anul trecut

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
impusă de împrejurările grele în care se zbate muncitorimea și suntem mândre că activitatea depusă până acum pe acest teren a început să dea roade. În mai puțin de un an, mulțumită propagandei ce s-a făcut de tovarăși și tovarășe conștiente, au luat ființă noi organizații de femei socialiste. Astăzi, uniunea noastră numără peste 1.000 de membre organizate în următoarele localități: Anina, Aninoasa, București, Cernăuți, Lupeni, Mediaș, Petroșani, Petrila, Reșița, Satu-Mare, Sibiu. Este de la sine înțeles că, față de acest

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
tot pe unde se află suflet de femeie muncitoare. Numai astfel scopul nostru va fi atins, numai astfel idealul nostru de egalitate și bunăstare materială, idealul măreț al dezrobirii femeii va putea fi servit cu succes. La luptă, deci, dragi tovarășe, la luptă pentru pâine și libertate! Uniunea Femeilor Muncitoare Femeia muncitoare, nr. 1, mai 1931. 10TC "10" Discours prononcé par Madame la Princesse Alexandrine Cantacuzène à la XV-e Assemblée des Associations pour la Société des Nations, à Budapest, Mai 1931tc

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeile muncitoare au fost alături de tovarășii bărbați, căutând ca pe cât posibil să ajute la reușita Partidului Social Democrat. Secțiunea feminină din București a făcut câteva mii de manifeste cu cuprinsul pag. I. a Buletinului nostru pe iunie și echipe de tovarășe au colindat Capitala împrăștiindu-le pe la fabrici și pe străzi împreună cu manifestele electorale ale partidului. Tovarășele din Petroșani au strâns 1.843 lei pentru Fondul electoral, sumă desigur mică, dar destul de însemnată pentru mizeria și sărăcia în care se zbat

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Social Democrat. Secțiunea feminină din București a făcut câteva mii de manifeste cu cuprinsul pag. I. a Buletinului nostru pe iunie și echipe de tovarășe au colindat Capitala împrăștiindu-le pe la fabrici și pe străzi împreună cu manifestele electorale ale partidului. Tovarășele din Petroșani au strâns 1.843 lei pentru Fondul electoral, sumă desigur mică, dar destul de însemnată pentru mizeria și sărăcia în care se zbat tovarășii noștri minieri de acolo. Tovarășele din Reșița, Anina, Cernăuți, Lupeni, Sibiu, Brașov, Satu-Mare, au făcut

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pe la fabrici și pe străzi împreună cu manifestele electorale ale partidului. Tovarășele din Petroșani au strâns 1.843 lei pentru Fondul electoral, sumă desigur mică, dar destul de însemnată pentru mizeria și sărăcia în care se zbat tovarășii noștri minieri de acolo. Tovarășele din Reșița, Anina, Cernăuți, Lupeni, Sibiu, Brașov, Satu-Mare, au făcut tot ce le-au stat în putință pentru a ajuta partidul în lupta electorală. Femeile muncitoare au înțeles că numai dacă vor pătrunde câți mai mulți socialiști în parlament, vor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a vota proiectul de lege ce-l supun aprobării Dvs. Aprobarea Dvs se impune cu atât mai mult cu cât în provinciile de dincolo de Carpați, femeile au aproape plenitudinea drepturilor civile și un simț de echitate impune să nu lăsăm tovarășele noastre de aci într-o stare de inferioritate față de colegele lor din Transilvania sau Maramureș.” Proiectul depus în Cameră a ajuns la comisiunea legislativă civilă. Nu este exact că a fost respins de plano. S-a discutat în două ședințe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Deleanu face apoi darea de seamă a activității, arătând că Uniunea femeilor muncitoare a împlinit trei ani de existență. Conferința din mai 1930 a constituit Uniunea noastră, i-a dat un comitet de conducere centrală în care sunt reprezentate și tovarășe din provincie și a aprobat un regulament administrativ de organizare, care și azi ține loc de statut până când o altă conferință va putea alcătui un statut definitiv. Sarcina comitetului central al Uniunii a fost de la început - și va fi încă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nu există femei în mișcarea sindicală, cum sunt la Cluj (cu excepția câtorva zeci la Fabrica de Chibrituri Filaret); 2) În București, mai mult ca oriunde, predomină în masa muncitorească o atmosferă potrivnică spiritului de organizare și 3) marea majoritate a tovarășelor din partid este adversară, fățișă sau tacită, organizării aparte a femeilor sau, altele, sunt indolente. Secțiunea Satu Mare s-a înființat în 1931 și în primele luni a activat cu destul răsunet. Curând ea s-a dizolvat prin inactivitate, ca urmare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
centralizare din suma de 5 lei, cât se încasează de la fiecare membră. Comitetul cere deci ca centralizarea să fie de 2 lei de fiecare cotă. Secțiunilor vechi și bine organizate le vor veni cam greu această mărire a cotei, dar tovarășe, vă rog să nu uitați că oglinda mișcării feminine o reprezintă întreaga Uniune, nu secțiuni izolate, și că, oricât de tari ar fi unele secțiuni, nu vom putea face nimic important pentru progresul mișcării feminine dacă nu ne vom ocupa

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Bocșa - Reșița, Erna Weissman - Cernăuți, Jeanetta Safir - Ploiești, Tatiana Grigorovici - Cernăuți, E. Szüszer și Ana Lakatoși din Valea Jiului și o delegată ce va fi aleasă de secțiunea Cluj. În comisia de control: Paraschiva Brăftăleanu - București, G. Borsai - Lupeni și o tovarășe ce urmează a fi, de asemenea, delegată de secțiunea Cluj. Din cauza lipsei de timp, referatele tov-elor Weissman, Bocșa și Rădăceanu nu s-au mai putut ține și s-a hotărât să fie multiplicate la mașină și trimise secțiunilor. Acele referate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care să nu țintească asasinarea oamenilor de frunte ai țării, ci să se ducă la sate, unde să asasineze ignoranța care asasinează satele. D-l Dr. Lupu încheie dezbaterile spunând că în statul țărănesc, femeile vor trebui să fie adevărate tovarășe și colaboratoare ale soților lor. Dimineața, anul 32, nr. 10545, din 4 mai 1936. 47TC "47" Apel pentru pacetc "Apel pentru pace" Femei, Pacea, bunul suprem, plătit prea de curând cu sângele părinților, soților, fraților și fiilor noștri și cu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea țării, s-a constituit Uniunea Femeilor Antifasciste din România. Din acest comitet de inițiativă fac parte următoarele tovarășe și doamne: Ana Pauker, dr. Medeea Niculescu, dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer, Isabela Potop, Alexandrina Mircea, P. Graur, Lila Nădejde, Al. Gane, Natașa Boureanu, Maria Sârbu, Maria Burcă, Eugenia Ionescu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
privi în viitor este pentru noi prilej de mare bucurie și de mare emoție căci ne evocă clipă de clipă efortul de multe ori copleșitor, depus pentru înfrângerea greutăților și totodată elanul, convingerea și încrederea în reușita dovedită neîncetat de tovarășele noastre de muncă. Privind înapoi, se desprinde net perioada de timp premergătoare constituirii noastre. Încetase războiul. Victoria luminii asupra întunericului sosise. Lumea se dezmeticea greu din grozăviile războiului. A prins însă conștiință, din ce în ce mai puternic, gândul unirii și al înfrățirii tuturor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]