12,028 matches
-
ședea precum coama unui cal sălbatec, mustățile de un cot și sprâncenele cât streașina casei au început să bată în suriu, până ce au ajuns albe... Mai trăiește? - a întrebat un mușteriu, care ședea la o masă alăturată cu încă un tovarăș.. Apoi îi oale și ulcele de multă vreme. Eram eu flăcăiandru când o murit. Uite așa cum era, dar nimeni nu i-o purtat pică și s-o dus la înmormântarea lui cu mic cu mare tot satul. S or fi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
înainte spre casă, uitându-se din când în când înapoi, ca să vadă dacă îl urmez...Acum nici vântul nu mi se părea atât de puternic și nici nămeții atât de înalți...O părere doar, dată de bucuria că am un tovarăș de drum... Ajuns acasă, câinele s-a urcat pe prispă și mă privea într-un anume fel, ca și cum ar fi spus: „Ei, voinice! Nu te bucuri că te-am adus acasă? Hai, spune ceva!”... Ce era să-i spun decât
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ca un flăcău! Bine, băiete! Costache și-a adus cele trebuitoare și s-a apucat să-l bărbierească. În timp ce lucra cu mare băgare de seamă, prin minte îi umblau o mulțime de gânduri: „Așa, omule, pregătește-te să ți primești tovarășii de drum... Parcă văd cum mâine-poimâine nu se mai poate ține nimeni pe urmele tale... Că la tine nu încape vorbă multă. Întâi treabă și pe urmă vorbă și șagă. Așa ești de când te știu”... După jumătate de ceas, Hliboceanu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
non te supere!” Ei! Ți-o plăcut? Bre, bre, vorbește Pâcu al nostru o franțuzască de nu pricepi nimic. Apoi cu franțuzasca asta nu te primea nici haidău la vacile lui Bașotă! Ai avut noroc că te-am luat eu tovarăș de cărăușie... că altfel... doar luleaua îi de tine! Mi se pare mie sau ai cam sărit calul, Dumitre? L-am cam sărit, că acu’ chiar am cal, da’ tu știi că n-am făcut-o cu răutate... Am vrut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
milioanele de busturi din ghips, răspândite În toată lumea, care-l reprezentau. Fără bicorn Însă. Pe acesta i-l ridică un omuleț chel, cu barbișon. — Mulțumesc, Vladimir Ilici, spuse Bonaparte peste umăr. Când ieșim de-aici, o să-ți dăruiesc Rusia. — Păstreaz-o, tovarășe, e neguvernabilă, răspunse flegmatic omulețul. Napoleon Își fixă privirea pe figura americanului. Acesta Își dădu jos ochelarii fumurii și-l răsplăti cu același rânjet țeapăn ca o capotă de autocamion bușit Într-o parte. — Cum Îți merge? Întrebă americanul, jovial
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
s-au regrupat În șir indian, adăpostindu-se sub buza unei fâșii desprinse de zugrăveală. Iar eu, care Înfruntasem hăuri amețitoare, agățat cu o mână de surplombe, care schiasem peste vertebrele de granit ale stâncilor, am traversat odată cu minusculii mei tovarăși munți zgrunțuroși de calcar, ocolind craterele adânci lăsate de cuie, coborând de-a lungul crevaselor adânci ale fisurilor din tencuială. Cu inima cât un purice, am Însoțit furnicile În bătaia muștei bâzâitoare, sunând alarma ori de câte ori păianjenul organiza un desant sau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
măcar parțială a pasajelor omise devine uneori posibilă. Cîteva exemple. Mai întîi, din Satire de Petrache Eliat 1. No. 5: "Măi băiete surugiu,/ Deșteaptă-te, fii mai viu;/ Că-ți găsi Doamna 2 cusur/ Nu sălta așa mereu,/ Ca și tovarășul tău,/ Că lui Vodă-i pare rău." No. 6: ". . . . . . . . și patru bani!/ Azi aici, mîine-n Focșani;/ Și la nouă mă cunun,/ Mă fac Doamnă d-un nebun 3". Dacă exemplul No. 5 nu îngăduie dubii asupra rimei versului 4, celelalte
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
i-au pus în termeni, Îns-a vremilor dreptate. A-ncercat odată Rizea, Control la ateliere. La oprit Don Brighiu însă, Boală de iradiere. Dară mintea lui sprințară, A descoperit că poate, Varianta militară, Chiar mergând ușor pe coate. Bă tovarășe, ce-i asta, Rizea-l întreabă pe Brighiu. Șefu, nu vreau ca năpasta, Să o iei în vârful ... ! Deci, având un plan în minte, Brighiu a-nceput o treabă, Să arate că-i cuminte, Pentru cine îl întreabă. Rizea temător din
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93213]
-
expirarea timpului regulamentar anunțat în titlu. Din nou naratorul își asumă un statut puțin mai amplu decât îi permit teoriile didactice: "Peste trei zile, toate s-au precipitat, timpul a ieșit brusc din hibernare. Toate ziarele anunțau moartea subită a tovarășului Leonid Ilici Brejnev, toate posturile de radio difuzau muzică deprimantă, la școală învățătorii își exprimau doliul prin îmbrăcăminte neagră, discursuri patetice și apostrofări ale elevilor nu prea triști. Mama se dusese la grădiniță îmbrăcată în haine albe, cu gura strident
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
Moe, o dragoste juvenilă care poartă însemnul tragic, magic și indelebil al ratării. Deborah îi citește în suflet lui Noodles, onestitatea și pasiunea sa secretă, prietenia, dar îl silește să aleagă, între ea și fiorul tainic al străzii și al tovarășilor hoțomani, între dragoste și prietenie. Farmecul filmului vine și din faptul că regizorul nu are de gînd să explice nimic, nu intenționează să spună un cuvînt în plus în locul personajelor sale, iar o privire cîntărește cît o mie de cuvinte
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
Antoniu este un intelectual ratat care îmbrățișase din proprie voință viața de cloșard. În comunitatea dezmoșteniților se bucură de respect, i se spune "profesorul". Cerșește la o gură de metrou a stației Obor nu numai pentru el, ci și pentru tovarășul de baracă, mai bătrân și din ce în ce mai bolnav. Are umor și imaginație debordantă, e "spurcat la gură" și îl tachinează în permanență pe Kawabata (pe care îl "botezase" astfel, din cauza ochilor săi asiatici, după scriitorul japonez distins cu Premiul Nobel): "- Bună
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
mă contrazic frecvent cu gradații. Acest lucru nu era de bun augur, fapt pentru care am făcut plantoane cu nemiluita și de regulă, schimbul II. La colegul meu din sat care era caporal din prima zi, m-am adresat cu tovarășul caporal și nu-mi permiteam odată să-i zic pe nume, dar el ca să nu se pună rău cu mine îndemna pe ceilalți colegi să mă pună planton. După perioada de instrucție am fost aleși 93 de soldați care aveam
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
de la adevăratul proprietar al insulei, Roland Hughes, care Între timp decedase Într-un accident de automobil pus la cale, din cîte se pare, tot de agenții lui Ceaușescu. Un argument suplimentar: cîteva luni mai tîrziu, se acorda prin Decret Prezidențial tovarășului Roland Cârlan titlul de Erou al Muncii Socialiste, Împreună cu medalia Secera și Ciocanul, „pentru merite deosebite În activitatea de apărare a cuceririlor revoluționare“. CÎt despre Hughes, vom vedea că Maggie Hughes, care a moștenit o cotă importantă din averea lui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
insula. CEAUȘESCU: - Consider că este o problemă internă a Statelor Unite. Nu ne amestecăm În afacerile interne ale altor țări, este unul din principiile politicii noastre externe, tocmai din cauză că dorim ca nici alții să nu se amestece În afacerile noastre interne. Tovarășul Nicu Ceaușescu, prim secretar al UTC, fiul meu cel mai mic, a pierdut și el o mulțime de bani la Las Vegas, cînd a fost odată acolo. Dar n-a vîndut nici un județ pentru asta și nu m-am dus
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care ascundea totuși o tandrețe secretă. Ar trebui poate menționat că pe asistentă o chema, de fapt Agneta. Dar Pablo Îi spunea tovarășa Elena din simplul motiv că el se credea, atunci cînd era calm și avea o conduită corectă, tovarășul Nicolae Ceaușescu. CÎnd era nervos sau agitat, devenea Însă Distrugătorul Eldridge. — Bună dimineața, Pablo, răspunse Agneta. El acceptă cu un surîs Îngăduitor acest apelativ, convins fiind că adevăratul său nume mic era, pentru cei apropiați, Nicu. Însă personalul din clinică
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai experimentați pacienți ai clinicii și, se poate afirma, dintre cei mai Îndrăgiți, Înțelegea că metodele terapeutice luau uneori forme bizare, cum ar fi, bunăoară, schimbarea numelui. Obsesia lui Pablo - și ocupația principală de fiecare zi - era să scrie memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu, pe care acesta i le dicta prin telepatie din Cuba, unde se refugiase după nefericitele evenimente din decembrie, 1989. Nu e nici o contradicție aici. Pablo devenea uneori Nicolae Ceaușescu Însuși, alteori rămînea doar intermediarul mediumnic al acestuia, purtătorul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
e ultima ploaie. Apoi se risipiră care Încotro, tăcuți, grăbiți, mînați de o teamă tulbure; treptat, terenul se goli de lume. Ce caut eu aici? Întrebă Pablo Într-un tîrziu, dar nu-l mai auzi nimeni. INTERLUDIU Fragmente din „Memoriile tovarășului Nicolae Ceaușescu“ În a doua jumătate a deceniului opt, situația internațională devenise deosebit de complexă. Criza economică mondială se adîncea cu fiecare zi, iar contradicția dintre forțele progresiste și cele reacționare, imperialiste devenea tot mai acută. Se punea problema unor schimbări
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și colonialismului. Bineînțeles că m-au aplaudat, scandîndu-mi numele, dar unii dintre ei Își botezau copiii pe ascuns, iar nevestele lor mergeau la mănăstire, să se spovedească. Înainte de război, pe vremea cînd eram deținut În lagărul de la TÎrgu Jiu, majoritatea tovarășilor Își făceau cruce și spuneau Tatăl Nostru, dimineața, de Îndată ce se trezeau, și seara, la culcare, deși erau membri În ilegalitate ai partidului comunist. Eu Însă n am spus niciodată Tatăl Nostru, iar cînd auzeam cuvinte ca Dumnezeu, sau Iisus Hristos
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Începutul anilor 1970, după vizita oficială efectuată În Republica Populară Chineză, am descoperit că pot manipula oamenii și-i pot domina foarte ușor spunîndu-le că s-au Îngrășat. Deveneau dintr-o dată temători și supuși. I-am atras atenția mai Întîi tovarășului Emil Bobu, a cărui burtă creștea Într-adevăr de la o zi la alta. A lăsat ochii În jos, ca și cum ar fi fost vinovat de ceva. Ca și cum l-aș fi surprins, de exemplu, scobindu-se În nas În timpul vreunei plenare. Dar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
a cărui burtă creștea Într-adevăr de la o zi la alta. A lăsat ochii În jos, ca și cum ar fi fost vinovat de ceva. Ca și cum l-aș fi surprins, de exemplu, scobindu-se În nas În timpul vreunei plenare. Dar și ceilalți tovarăși Începeau să se Îngrașe, de cum erau numiți Într-o funcție mai importantă. Le-am atras atenția că este un aspect negativ În activitatea lor și care va trebui combătut printr-o alimentație rațională, iar tovarășa Elena a primit sarcina să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care va trebui combătut printr-o alimentație rațională, iar tovarășa Elena a primit sarcina să se ocupe de acest aspect. Mai tîrziu, pornind de aici, mi-a venit ideea rotației cadrelor. Eu am propria mea teorie În acest sens. Majoritatea tovarășilor din Comitetul Central provenea din rîndurile clasei muncitoare și ale țărănimii sărace. Au suferit multe lipsuri În trecut, s au confruntat cu probleme deosebit de dificile. De asemenea, părinții și rudele lor au făcut parte din categoriile sociale oprimate generații la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acești oameni, hrana a constituit Întotdeauna o problemă, aș putea spune, dureroasă. Din momentul cînd au ajuns În funcții de răspundere, prima lor grijă a fost să mănînce pe săturate. O dovadă În acest sens o constituie Însuși faptul că tovarășul Corneliu Mănescu, care provenea dintr-o familie de intelectuali burghezi, nu se Îngrășa deloc, orice ar fi mîncat. Iar tovarășul Ion Gheorghe Maurer nu s a Îngrășat decît foarte puțin, apoi a slăbit, după ce n-a mai fost prim-ministru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
răspundere, prima lor grijă a fost să mănînce pe săturate. O dovadă În acest sens o constituie Însuși faptul că tovarășul Corneliu Mănescu, care provenea dintr-o familie de intelectuali burghezi, nu se Îngrășa deloc, orice ar fi mîncat. Iar tovarășul Ion Gheorghe Maurer nu s a Îngrășat decît foarte puțin, apoi a slăbit, după ce n-a mai fost prim-ministru. Pe această bază, am putut să o promovez pe tovarășa Elena În funcția de prim-vice-prim ministru. Mai Întîi Însă i-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vis care mă cam pusese pe gînduri, tocmai din motivul că se repeta cam des. Îl visam pe țarul Petru cel Mare arătînd cu degetul În jos. Eram sigur că e țarul Petru cel Mare, chiar dacă semăna destul de mult cu tovarășul Brejnev. Deși nu cred În vise și În celelalte superstiții care vin În contradicție cu tezele materialismului dialectic, l-am Întrebat odată pe tovarășul Leonte Răutu ce ar putea să Însemne acest vis, care se repetă. Lumina vine de la Răsărit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
degetul În jos. Eram sigur că e țarul Petru cel Mare, chiar dacă semăna destul de mult cu tovarășul Brejnev. Deși nu cred În vise și În celelalte superstiții care vin În contradicție cu tezele materialismului dialectic, l-am Întrebat odată pe tovarășul Leonte Răutu ce ar putea să Însemne acest vis, care se repetă. Lumina vine de la Răsărit. Și Revoluția tot de acolo a venit, mi-a răspuns el. În orice caz, cred că e vorba despre niște trădători, fiindcă Răsăritul Răsăritului
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]