3,498 matches
-
B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare a streptococului βhemolitic grup A este frecvent orofaringiană, mai rar cutanată și foarte rar puerperală. Streptococul rămâne la nivelul porții de intrare, unde se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. 4.1.4 Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. 5.2.4.3 Anginele pseudomembranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
după difterie este slabă. Imunizarea artificială antidifterică este aplicată din anul 1930, utilizând toxoidul difteric, imunitatea rezultată fiind mai puternică și mai durabilă decât cea dobândită natural. Toxoidul difteric a fost obținut de Gaston Ramon în anul 1926, prin formalizarea toxinei difterice, care își pierde efectul toxigen, păstrându-și capacitatea imunogenică. Starea de imunitate este evidențiată de prezența în sânge a anticorpilor antitoxină difterică. Titrul minim protector este de 0.03UA/ml. 5.4.3 Etiopatogenie Corynebacterium diphteriae este un bacil
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism pe cale sanguină și produce fenomene toxice la distanță, în mod deosebit la nivelul sistemului nervos, cordului și rinichiului. Mecanismul de acțiune constă în legarea toxinei de receptorii de pe suprafața celulelor, inhibiția sintezei
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism pe cale sanguină și produce fenomene toxice la distanță, în mod deosebit la nivelul sistemului nervos, cordului și rinichiului. Mecanismul de acțiune constă în legarea toxinei de receptorii de pe suprafața celulelor, inhibiția sintezei proteice la nivel ribozomal și moartea celulei afectate de toxină. 5.4.4 Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sanguină și produce fenomene toxice la distanță, în mod deosebit la nivelul sistemului nervos, cordului și rinichiului. Mecanismul de acțiune constă în legarea toxinei de receptorii de pe suprafața celulelor, inhibiția sintezei proteice la nivel ribozomal și moartea celulei afectate de toxină. 5.4.4 Tablou clinic Incubația este de 2-10 zile. Debutul este insidios, cu manifestări generale: febră moderată, progresivă, astenie, greață, vărsături. Alte manifestări de debut sunt specifice porții de intrare: faringiană, nazală, laringiană, conjunctivală, cutanată, ano-genitală. Pseudomembranele sunt caracteristice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
false membrane, cruste hemoragice și eroziuni. Starea toxică este mai puțin evidentă. Alte localizări rare ale difteriei sunt forma cutanată, endocardita și artrita. Evoluția poate rămâne localizată la poarta de intrare sau poate fi fulminantă. Gravitatea difteriei depinde de agresivitatea toxinei difterice, de terenul gazdei și de promptitudinea intervențiilor terapeutice. Se disting două stadii ale difteriei: Stadiul inițial, corespunzător primei săptămâni de boală, predominat de leziunile locale și semnele de toxemie Stadiul complicațiilor cardiovasculare și nervoase, instalate începând din a doua
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu testarea sensibilității la serul antidifteric și eventuala desensibilizare. Serul antidifteric (antitoxina difterică) se administrează cât mai precoce, intravenos, în doze corespunzătoare gravității (de obicei 20000-40000 U.A.I.) de preferat în primele 1-3 zile de la debut. Antitoxina din ser neutralizează toxina circulantă, dar nu și toxina legată de celule. Efectul antitoxinei durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
antidifteric și eventuala desensibilizare. Serul antidifteric (antitoxina difterică) se administrează cât mai precoce, intravenos, în doze corespunzătoare gravității (de obicei 20000-40000 U.A.I.) de preferat în primele 1-3 zile de la debut. Antitoxina din ser neutralizează toxina circulantă, dar nu și toxina legată de celule. Efectul antitoxinei durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
gravității (de obicei 20000-40000 U.A.I.) de preferat în primele 1-3 zile de la debut. Antitoxina din ser neutralizează toxina circulantă, dar nu și toxina legată de celule. Efectul antitoxinei durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
circulantă, dar nu și toxina legată de celule. Efectul antitoxinei durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000 UI (12.500-25.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
anticorpii specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
8.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei (Figura 8.2). Fig. 8.2 Patogenia sepsisului Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro-intestinal, de pe tegumente sau care sunt introduse direct in sânge (cateter). Mecanismele de apărare sunt reprezentate de barierele naturale, apărarea imună nespecifică, Infecțiile sistemice 146 asigurată de celule (macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
utilizată ca înlocuitor al zahărului, este aparent inofensivă. Tot astfel, în cazul omului, unii fumători fac cancer de plămâni, pe când alții nu fac. Aminele și amidele pot fi convertite, sub acțiunea unor enzime specifice, în metaboliți secundari cu efect carcinogen. Toxinele produse de unii fungi microscopici filamentoși, de unele tipuri de bacterii și de alte microorganisme pot avea efecte mutagene. Unele, ca aflatoxina B, pot fi la fel de puternice, deopotrivă ca mutageni și carcinogeni. Asemenea constatări au implicații medicale majore. Convertirea unor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și transferul adoptiv al celulelor T citotoxice cu specificitate tumorală, în prezența sau absența unor citokine recombinante (Rosenberg și colab., 1985-1993), vaccinuri bazate pe antigenul tumoral (Cheever și colab., 1986; Stevenson și colab., 1995) și anticorpi monoclonali anti-tumorali, conjugați cu toxine (Trail și colab., 1993; Vivetta și colab., 1993). Una dintre cele mai recente și inovative strategii în acest domeniu se bazează pe imunizarea genetică. În prezent, este bine stabilit faptul că vaccinarea cu ADN plasmidic care conține o genă specifică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
controlat prin introducerea unor regiuni promotoare cu specificitate tumorală într-un ADN plasmidic, sau prin conjugarea ADN cu proteine care interacționează cu receptorii de suprafață, specifici tumorilor. Pe această cale, se asigură expresia genei injectate, cum ar fi gena unei toxine sau a unei citokine, numai la nivelul țintei tumorale, obținându-se astfel distrugerea cu specificitate a tumorii sau stimularea unui răspuns imun celular localizat. Deoarece plasmacitoamele și limfoamele cu celule B supraexprimă imunoglobuline (Ig) de suprafață, asemenea molecule au fost
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Vannier. În tuberculinism, ca de altfel și în luetism - nu este vorba de tuberculoza cunoscută de medicina oficială ci de un tablou simptomatic care ar corespunde mai de grabă patogenezei tuberculinei Koch. Starea de tuberculinism la un individ - indusă prin intermediul toxinei tuberculinice - poate proveni de la un genitor fie tuberculos, fie tuberculinic. Diferențierea clinică dintre psoră și tuberculinism este destul de delicată, deoarece au foarte multe manifestări comune, încât unii autori își pun întrebarea dacă într-adevăr pot fi despărțite. Unii neagă acest
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
propun pentru diateza tuberculinică numele de psoră. Așa cum se va vedea, foarte multe dintre caracteristicile enumerate la psoră vor fi regăsite la tuberculinism. Uneori există doar o diferență calitativă. Astfel, spre exemplu, și organismul tuberculinicului face eforturi să-și elimine toxinele, ca și organismul psoricului, dar în vreme ce la acesta din urmă drenajul se face predominant prin piele, la tuberculinic se face de preferință prin mucoase, în special cea respiratorie. Nebel a militat totuși convingător pentru individualitatea tuberculinismului, având la dispoziție următoarele
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în tuberculoza activă; - sunt cunoscute stările pretuberculoase de impregnație tuberculinică ale lui Landouzy sau intoxicația tuberculinică a autorilor sovietici. Martigny a figurat într-o diagramă succesiunea de stări pretuberculoase și tuberculoase. În faza de pretuberculoză, organismul se află sub influența toxinelor tuberculinice, prezente într-o diluție foarte mare. Când apar leziunile tuberculoase evidente și devine posibilă punerea în evidență a bacililor tuberculozei, organismul se află sub influența unor cantități ponderabile de toxine, corespunzătoare unei faze în care există posibilități să fie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
În faza de pretuberculoză, organismul se află sub influența toxinelor tuberculinice, prezente într-o diluție foarte mare. Când apar leziunile tuberculoase evidente și devine posibilă punerea în evidență a bacililor tuberculozei, organismul se află sub influența unor cantități ponderabile de toxine, corespunzătoare unei faze în care există posibilități să fie puse în evidență, în trecut cu ajutorul reacției Vernes, în prezent prin evidențierea anticorpilor fluorescenți. Pe diagramă se poate urmări în stânga factorul ereditar - constituția fosforică sau fosfocalcică, știut fiind că aceasta este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aceasta este constituția net predispusă la stările tuberculinice cele mai patente și la tuberculoză. În continuare se vede figurată starea tuberculinică obișnuită a copilăriei și adolescenței, care poate fi ascunsă de o aparentă sănătate, căci reprezintă faza în care acțiunea toxinei este cea mai slabă. TUBERCULOZĂ ȘI HOMEOPATIE: TEXTE CLASICE ȘI MODERNE (După Prof. Dr. doc. Gheorghe Bungetzianu) Într-un grad avansat se notează deficiența organică, tradusă prin insuficiență hepatică, mai ales prin dezechilibru endocrin și demineralizare (fenomen de decalcifiere, de dismetabolism
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care ar corespunde descrierilor mai vechi ale artritismului. Se știe că a existat o vreme când se spunea că pe terenul artritic nu se dezvoltă tuberculoza. În prezent se admite că stările artritice sunt forme de tuberculinism cronic, în care toxinele își exercită acțiunea mai ales pe țesuturile fibroase. Aceste manifestări, cum ar fi de exemplu formele de astm, pot fi considerate ca fiind de natură tuberculinică și tratate ca atare, chiar dacă nu vor evolua niciodată spre tuberculoza boală. Într-adevăr
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de tuberculoză (s-ar putea ca într-adevăr să facă mai greu tuberculoza boală). Mai recent se consideră hipercolesterolemia ca un mijloc de apărare a organismului față de infecția tuberculoasă, (vezi lipodiereza pulmonară) mijloc eficace, poate, dar oricum, traducând prezența de toxine tuberculinice. În aceste cazuri nu este încă vorba de tuberculoza boală, în schimb descrierile acestor stări corespund perfect psorei clasice. În practică se întâmplă adesea ca după un rezultat bun obținut cu o tuberculină, evoluția favorabilă să se oprească fiindcă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ci mai întâi să se administreze remedii pentru simptomele actuale ale bolnavului, să se asigure astfel o prealabilă tonificare a organelor, în special a emonctoriilor, care vor trebui să facă față unui efort mare de eliminare în momentul în care toxinele vor fi mobilizate în cantitate mare de nosod. Aceste remedii atenuează deci criza de eliminare toxinică. De aceea unii autori le consideră drenoare ale acestor toxine. De fapt corespund aplicării legii similarității la acești bolnavi. Stricto sensu, denumirea de drenori
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]