1,181 matches
-
scrierea lor, părerile despre educație ale lui Alain continuă să șocheze pe unii, mai ales pe aceia care nu sînt străini de literatura pedagogică din secolul XX, și să confirme părerile altora ale acelora pe care i-am putea numi tradiționaliști. Alain exagerează, de cele mai multe ori, tezele educației noi, mai ales cînd pune pe seama acesteia ideea unei "școli a plăcerii", desprinsă de orice efort. Adesea, el reacționa nu la idei, ci la practici, ele însele depărtate mult de principiile teoretice. Pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată dar un alt experimentalist român care nu se închista în limite biologiste. Pentru a se distinge de modul tradiționalist de înțelegere a teoriei despre educație, el propunea înlocuirea termenului de pedagogie considerat ca depășit cu acela de știință a educației. În Psihologia educației, D. Todoran prezintă o teorie originală asupra învățării. Aceasta se întemeia pe observația că dispoziția de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Cele două situații se puteau identifica foarte bine, mesajul fiind în esență același, numai că Steinhardt o făcuse sub incidența unei filosofii de viață, a unei filosofii scolastice. La bunica, totul părea cu mult mai simplu și într o manieră tradiționalistă, simplistă. Obișnuiam să-i spun adesea „Tibetul înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei principii de viață erau dominant conservatoare, bunica din partea tatălui, văduvă de ceferist, era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
PRIN COLECȚIA NOII REVISTE ROMÂNE DIN 1911, des copăr cele dintâi colaborări ale scriitorului ardelean Emil Isac, care au surprins prin „modernismul“ lor, nemaiîntâlnit la nici un alt scriitor de peste munți, toți pe atunci de calitate și in spirație sămănătoristă, adică tradiționaliști, naționaliști, autoh toniști, iorghiști. Amintind la chip și morgă pe Oscar Wilde, iar În bete șugul lui pe Byron, Emil Isac era, la fel cu acești amândoi, un mare bolnav de sine Însuși. Îmi spunea Încă de pe atunci, proțăpindu-se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un act, căzută pe scena Teatrului Național În iarna lui 1911, când era să fiu și eu, cât p-aci, un fel de combatant În vestă roșie, ca Théo phile Gautier la premiera lui Hernani, Împotriva unui grup de scriitori tradiționaliști care persiflau zgomotos În sală această primă Încercare, la noi, de dramă mistică. Formula literară curentă a lui Emil Isac a apărut cu toate caracteristicile ei de la Început de tot și a continuat mai târziu, până la epuizare, cu stăruința unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
protestare de independență și un avertisment al afir mării sale viitoare proprii, În afara curentelor literare pe urma cărora „toți băieții din centre au ajuns poeți ai neamului și toți nebunii ratați ai Capitalei, poeți simboliști“. Încăput [mai târziu] pe linia tradiționalistă, nu numai ca poet, dar și ca teoretician politic de extremă dreaptă, N. Davi descu a urmat tradiția obștească și deprimantă a scriitorului român ajuns prea curând la acea limită de unde nu mai are cu ce să ne surprindă. Deși
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
asfaltată care tarversează satul de la un capăt la altul circulă fără întrerupere autovehicule de toate mărimile, agresându-i cu praf și zgomot pe locuitorii care își au casele de o parte și de alta a respectivului drum. Cu spiritul său tradiționalist, orientat mai mult spre trecutul îndepărtat, Dumitru Dascălu face o incursiune mentală în anii de început ai vieții sale, care îi trezește nostalgii și-l predispune la comparații. Îi răsar în memorie practici și obiceiuri care dădeau farmec și culoare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește fața și le dă Înfățișarea de capră de Angora” <endnote id="(124, p. 323, și 316, p. 412)"/>. Referindu-se la evreii tradiționaliști din nordul Moldovei - de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, după o epocă de masive imigrări din Galiția -, istoricul francez Marcel Emerit face un portret caricatural destul de asemănător : „Străzile orașelor sunt din ce În ce mai mult invadate de acești străini cu lungi sutane negre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail Sebastian] m-au atacat paralel cu dreptcredincioșii creștini antisemiți de la foile naționaliste, tradiționaliste și ortodoxe, În frunte cu răposatul Nae Ionescu. [...] Puntea de trecere Între roșcații fii ai lui Israel și ortodoxia tuciurie o făcea tânărul Mihail Sebastian, evreu nebotezat și frecvent șabăsgoi al pravoslavnicilor” <endnote id="(155, p. 340)"/>. La 10 octombie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau de vreo tradiție rituală <endnote id="(194, pp. 73-77)"/>. Barasch nu era singur În acest război. Alți tineri evrei emancipați făceau și ei presiuni asupra autorităților române, pentru a obține „de sus În jos” modernizarea portului evreiesc, Împotriva bătrânilor tradiționaliști ai propriei comunități. În Moldova, acest lobby a fost condus de M.E. Finkelstein, care În 1847 a redactat o petiție În acest sens către domnitorul Mihail Sturdza. Cu ajutorul prietenului său Gh. Asachi - de fapt, prin intermediul fratelui acestuia, Petrache Asachi, „adiutant
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
portul „european”, În dauna celui „galițian”, din cauza căruia „sunt adeseori supuși la defăimări și Înjurări din partea poporului de gios, uneori Încă și la desplăcuitele tratarisiri, Întâmplări ce aduc neamului evreesc nu numai Întristare dar și piedică la interesuri”. Însă evreii tradiționaliști au manifestat În fața palatului domnesc din Iași Împotriva acestei măsuri și i-au bătut pe tinerii progresiști care au pus În aplicare decretul. Finkelstein Însuși - considerat „botezat” de către evreii ortodocși - abia a scăpat de „brutalitatea fanaticilor”. După câteva zile, vodă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
triburilor care își păstrează tradițiile în viața de zi cu zi sunt războinice sau închise lumii vestice; tribul Tsachilla este una din puținele excepții. Ideea că voi petrece două săptămâni într-un sătuc izolat, înconjurată de indigeni adevărați, pictați și tradiționaliști, mă fascinează progresiv. Iau bilet la autobuzul din zori către Santo Domingo, las mare parte din bagaj în Quito și plec doar cu rucsacul de zi nu cred să am nevoie de prea multe haine într-un sat pierdut în mijlocul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de Ecologie Umană sau Fundația Ginta Latină. Al. Andronic, P. Spinei, Leonida Boicu cadre universitare, sau ilustrat prin publicarea de studii de istorie și arheologie privind spațiul est carpatic. C. A. Munteanu a debutat Înainte de război cu eseistică și lirică tradiționalistă pentru ca după tragedia Basarabiei să-și consacre talentul evocării meleagului natal și nefericirii dezrădăcinatului.Constrâns\de\impreju rari ,dupa 1952 se refugiza in literatura pentru\copii Al. Ioachimescu organizator al reuniunilor foștilor elevi din școlile din stânga Prutului, a scris lucrări
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cutremure, bube dulci și SIDA, în preziceri, inclusiv electorale, își oferă serviciile și își fac reclamă prin toate mijloacele, pe chibrituri, la televiziune sau la „vizitați (exemplu fictiv): www://http.vrajitoare.ro”. Pentru noi, obiceiul ca fetele rome din comunitățile tradiționaliste să fie retrase de la școală și să se mărite pe la 11-12 ani, eventual cu un alt copil, ceva mai mare, fără să li se ceară consimțământul (și, de altfel, fiind încă departe de vârsta consimțământului) este o parte a normalității
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
poate că nu atât cât ar fi trebuit pentru „a fi mereu prezent în paginile revistelor literare”, cum a fost, de pildă, unul ca Nicolae Manolescu. Multe idei ale criticului de la Viața Românească sunt discutabile. Uneori e naiv, alteori prea tradiționalist. Nici politic nu e fără prihană: considerațiile sale asupra Occidentului oscilează între rea-credință și disperare. El are însă meritul de a fi întocmit, ca și Virgil Ierunca în exil, un fel de „antologie a rușinii” (nu-mi amintesc exact cui
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și veșnic treaz... O cireadă răzlețită la pășune pe izlaz Pare-un stol de paseri albe ce se lasă fără frică În furtuni, pe pieptul verde al înaltului talaz. Volumul care a consacrat pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus, nu mult deosebit de celelalte dar mai condensat. În locul umbrelor secolului al XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de membru. Pe baza unei scrisori de recomandare, când se mută dintr-o comunitate în alta, sunt luați în evidență. În cadrul întrunirilor își mărturisesc periodic activitatea și evoluția spirituală.” Există astăzi mai multe versiuni ale cultului metodist. Metodiștii conservatori și tradiționaliști „interzic și astăzi bijuteriile, ornamentele vesti mentare, tutunul, alcoolul, instrumentele muzicale, spectacolele și distracțiile”. O altă ramură este formată de metodiștii liberali. Aceștia nu mai sunt vegetarieni și „acceptă valorile culturale, spiritul modern”. caracteristicile specifice cultului metodist sunt: * respinge Sfânta
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
articolul a provocat reacții polemice vehemente, care au condus la moderarea poziției lui T. Publicistul formulează și idei din câmpul teoriei și criticii literare. După el, caracteristica scriitorilor transilvăneni ar sta într-o dramatică dualitate spirituală: tensiunea dintre impulsul autohton tradiționalist („static”) și cel european („faustic”, „heraclitic”), ilustrată exemplar de creația lui Octavian Goga. Din inițiativa lui, în 1910 „Luceafărul” realizează o amplă anchetă privitoare la poporanism, în cadrul căreia se înscrie și răsunătorul său articol despre cele două culturi. Comentariile critice
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
la Festivalul Național „Lucian Blaga” (1993). Evoluția poetică a lui Ț. înregistreză două etape: una rebelă, suprarealistă, nonconformistă, avându-l ca model pe François Villon, ilustrată de plachetele Bal ca-n iad (1993) și Roși de lună (1997); alta sobră, tradiționalistă, elogiind personalități istorice, ca în volumele De izvoare (1999) și Suflet dac (2000). Exersând inițial în umbra poeziei avangardiste sau folosind un discurs frust și direct, tânărul poet deplânge moartea omului la oraș, singurătatea, pustiul citadin: „În parcul central la
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
spiritualizarea tineretului” și pentru „conștiința demnității răspunderii și a adevăratei meniri patriotice religioase”. Se publică versuri, proza, traduceri, cronici literare. Alături de „Craiova artistică și culturală” se află „Rubrică științifică”, „Pagina matematică”, „Rubrică jocurilor”. Poezia de aici se revendică de la modelul tradiționalist, cu puternice note romantice elegiace și câteva vagi accente simboliste. Între colaboratori se numără Al. Iacobescu, Eugen Constant, Preda Savu, Sergiu Cristian, George I. Pârvulescu, Eugeniu Popișteanu. C. Tț.
TINERIMEA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290190_a_291519]
-
spiritualitate este una creștină, „divină”), Octavian Goga (de pe pozițiile unui naționalism ortodoxist), E. Lovinescu („noua spiritualitate” o constituie un „conformism etic” grefat pe mistică și ortodoxie), Lucian Blaga (optează pentru mit, transfigurarea realității și metafizică), Nichifor Crainic (afirmă o poziție tradiționalistă extremă, definită ca naționalism integral), Șerban Cioculescu (vede în noua spiritualitate un individualism bazat pe eul intelectual), Ionel Jianu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Sandu Tudor. Sunt prezenți cu poezie Ion Barbu (Dioptrie, ev arid), Camil Baltazar, Jacques G.
TIPARNIŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290192_a_291521]
-
relatări despre acesta este mai mare, crește probabilitatea ca răspunsurile date să conțină unele lacune. În ceea ce privește subiectivitatea, nu se poate nega faptul că același eveniment este perceput diferit de mai mulți indivizi, În funcție de diverși factori. Aceste argumente, evocate de istoricii tradiționaliști, sunt cunoscute, dar, În opinia noastră, nu sunt suficient de puternice pentru a exclude sursele orale și mărturiile scrise dintr-o documentație asupra unui subiect istoric. În acest context apare Întrebarea firească: ce ne facem când dorim să reconstituim anumite
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
După cum scria Edgar Reichmann În LeMonde, din 20 martie 1987, „laureat al premiului eseului românesc, Manea s-a trezit În situația de a i se retrage recompensa câteva luni mai târziu. Pozițiile sale, așa-zis «cosmopolite», «apatride», nu convin orientării tradiționaliste adoptate de conducătorul suprem În 1971”. Articolul din Le Monde Îl Încadrează de altfel Într-o pleiadă de romancieri de talent ai ultimelor decenii, alături de Breban, Bujor Nedelcovici, Buzura, Oana Orlea etc., care au contribuit În mod substanțial la reintegrarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
FREAMĂTUL LITERAR, revistă apărută la Bârlad, lunar, între martie și august 1923, sub conducerea unui comitet. Revista are o orientare tradiționalistă, în articolul Revistele de provincie Grigore Veja subliniind faptul că dacă revistele de „centru” au fost mai ușor influențate de „manierele literare străine”, „provincia e mai aproape de mireasma gliei”. Se publică versuri de Enric Furtună, G. Ranetti, A. Mândru, G.
FREAMATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287082_a_288411]
-
spațiul unui Sud miraculos și plin de lumină, satul copilăriei rememorat cu nostalgie, câte un peisaj de toamnă, personaje ale ficțiunii autobiografice sau ale celei propriu-zise, cartiere periferice și pitorești ale Bucureștiului, ipostaze ale iubitei etc. F. este un fals tradiționalist; el preia unele motive din zona tradiționalismului (cum ar fi acelea ținând de filonul suprasemnificării pe o notă melancolică a universului rural oltenesc - „Mica Valahie”), reinterpretându-le pe un portativ modernist ca pentru a le verifica rezistența, cu o anumită distanțare
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]