2,637 matches
-
de reprezentările subiective este dată, așadar, de aplicarea categoriilor intelectului pur materiei oferite de intuiție. Fără intuiții conceptele intelectului rămân „pure forme de gândire”, care nu ne oferă cunoștințe despre obiecte determinate. Intelectul omenesc nu intuiește nimic. O cunoaștere despre transcendent nu este, prin urmare, în principiu posibilă. Limitele cunoașterii noastre despre realitate vor fi întotdeauna limitele experienței noastre. Acestea sunt rezultate ale analizei critice a granițelor cunoașterii cu valoare obiectivă pe care, așa cum am arătat mai sus, Blaga le acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lumea sensibilă ideile noastre rămân transcendentale, adică servesc doar orientării cunoașterii noastre despre fapte. „Dar de îndată ce plasăm necondiționatul (de care propriu-zis este vorba) în ceea ce se află cu totul în afara lumii sensibile, prin urmare în afara oricărei experiențe posibile, Ideile devin transcendente...” 27. Noi putem gândi, desigur, absolutul, necondiționatul, dar nu putem avea nici o cunoaștere asupra a ceea ce este dincolo de granițele experienței. Dezvăluind sursele iluziei posibilității unei cunoașteri a transcendentului, Dialectica transcendentală ne ferește de primejdia de a fi, ca atâtea spirite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
totul în afara lumii sensibile, prin urmare în afara oricărei experiențe posibile, Ideile devin transcendente...” 27. Noi putem gândi, desigur, absolutul, necondiționatul, dar nu putem avea nici o cunoaștere asupra a ceea ce este dincolo de granițele experienței. Dezvăluind sursele iluziei posibilității unei cunoașteri a transcendentului, Dialectica transcendentală ne ferește de primejdia de a fi, ca atâtea spirite înalte ale trecutului, victime ale acestei iluzii. Iluzia însăși - apreciază Kant - nu va putea fi însă evitată. Intervine aici „dialectica naturală și inevitabilă” a rațiunii omenești. Această dialectică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care Kant ar fi respins reproșul că filosofia lui ar fi „trecut cu vederea... destinul revelator al omului” și ar fi fost „opacă față de spiritul creator”. Este clar că scepticismul lui Blaga cu privire la posibilitatea unei cunoașteri cu valoare obiectivă a transcendentului, al unei „metafizici științifice” care are drept obiect absolutul, se întâlnește cu cel al lui Kant. Atunci când apropie însă poziția lui Kant de cea a unui pozitivism rudimentar, prin sugestia că dreptul de a construi reprezentări inevitabil subiective asupra transcendentului
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
transcendentului, al unei „metafizici științifice” care are drept obiect absolutul, se întâlnește cu cel al lui Kant. Atunci când apropie însă poziția lui Kant de cea a unui pozitivism rudimentar, prin sugestia că dreptul de a construi reprezentări inevitabil subiective asupra transcendentului ar trebui să fie apărat împotriva unor verdicte prohibitive ale filosofiei acestuia, Blaga nu-i face dreptate autorului Criticii rațiunii pure. Căci analizele lui Kant nu conțin și nu implică câtuși de puțin vreo rezervă în această privință, așa cum a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-i face dreptate autorului Criticii rațiunii pure. Căci analizele lui Kant nu conțin și nu implică câtuși de puțin vreo rezervă în această privință, așa cum a crezut Blaga. Nu existența și semnificația spirituală a năzuințelor de a elabora reprezentări asupra transcendentului este pusă în discuție prin concluziile criticismului kantian, ci numai caracterizarea produselor unor asemenea năzuințe despre cunoaștere în sensul propriu al termenului. Este plauzibil că dacă ar fi fost confruntat cu critici de felul celor pe care le-a formulat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoașterea „pură” și cunoașterea empirică. Temeiul acestei valorizări este tocmai acea valabilitate universală care distinge cunoașterea obiectivă. Pentru Kant, această valabilitate reprezenta expresia universalității rațiunii. El nu a ignorat, desigur, creațiile mitice, religioase, artistice ale spiritului sau teoriile metafizice despre transcendent, influența lor adesea covârșitoare asupra modului de a gândi și de a simți al oamenilor. Pentru Kant, ca și pentru Blaga, era clar că aceste creații individuale și reprezentări colective se deosebesc de cunoașterea obiectivă tocmai prin variabilitatea lor istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Blaga își va fixa poziția scriind: „Metafizica intenționează să fie revelare și izbutește să fie doar creație.” De pe această poziție, el se va delimita net de înțelegerea metafizicii ca știință și ca o încoronare a științelor, fie ea cunoaștere a transcendentului, fie cunoaștere de sine a rațiunii pure. Pentru Blaga construcția metafizică este doar una din modalitățile prin care se exprimă acea aspirație de revelare a misterelor care este definitorie pentru ființa omenească pe deplin dezvoltată. Obiectivitatea și creația cu intenție
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anonimă. (Orizont și stil, Humanitas, București, 1994, p. 186.) Blaga subliniază, totodată, că matricea stilistică proprie unei colectivități va căpăta nuanțări distincte de la o personalitate creatoare la alta. 16. L. Blaga, Știință și creație, p. 205. Blaga dezvoltă in Cenzura transcendentă și in Trilogia culturii caracterizări mai analitice ale rezultatelor intervenției matricei stilistice, pe care le rezumă astfel: „Dacă prin cenzura transcendentă se creează o condiție prealabilă pentru destinul creator al omului, prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
distincte de la o personalitate creatoare la alta. 16. L. Blaga, Știință și creație, p. 205. Blaga dezvoltă in Cenzura transcendentă și in Trilogia culturii caracterizări mai analitice ale rezultatelor intervenției matricei stilistice, pe care le rezumă astfel: „Dacă prin cenzura transcendentă se creează o condiție prealabilă pentru destinul creator al omului, prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin, iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
p. 205. Blaga dezvoltă in Cenzura transcendentă și in Trilogia culturii caracterizări mai analitice ale rezultatelor intervenției matricei stilistice, pe care le rezumă astfel: „Dacă prin cenzura transcendentă se creează o condiție prealabilă pentru destinul creator al omului, prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin, iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190.) 17. Vezi L. Blaga, „Ființa istorică”, în L. Blaga Trilogia cosmologică, Humanitas, București
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
culturii caracterizări mai analitice ale rezultatelor intervenției matricei stilistice, pe care le rezumă astfel: „Dacă prin cenzura transcendentă se creează o condiție prealabilă pentru destinul creator al omului, prin frânele transcendente (abisale) se garantează permanența acestui destin, iar prin conversiunea transcendentă se asigură intensitatea și randamentul maxim al acestui destin.” (Artă și valoare, Humanitas, București, 1996, p. 190.) 17. Vezi L. Blaga, „Ființa istorică”, în L. Blaga Trilogia cosmologică, Humanitas, București, 1997, p. 484. Omul este „structural” cenzurat. „Aceasta înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
E.M. Cioran, Țara mea, Editura Humanitas, București, 1996, p. 27. Iată doar câteva exprimări semnificative în acest sens: „Intelectul nu e dat omului, după părerea mea, ca să cunoască adevărul, ci ca să primească adevărul. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esența lui, sediul lui nu e nici în știință, nici în filosofie, nici în artă” (321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, Editura Humanitas, București, 1993, p. 19). „Eu sunt de părere că apogeul Europei nu e la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dintre ele suficient de mare sau de adînc pentru a cuprinde o Întreagă persoană, o clădire sau chiar toată planeta, precum și Îndeajuns de mici Încît să Încapă pe un timbru ori În interiorul unei singure celule. Simbolurile Reiki au o natură transcendentă și sînt direct conectate la Conștiința Supremă. Ori de cîte ori cineva acordat la al Doilea Grad folosește un simbol, acesta din urmă modifică felul În care funcționează energia Reiki. Este tot Reiki, Însă potențat În diferite moduri, În funcție de simbolul
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
auzi” sfaturile ghizilor lor spirituali (spirite dintr-o dimensiune superioară care doresc să-și Împărtășească Înțelepciunea pentru a-i ajuta pe oameni). Pot avea și capacitatea de a „canaliza” informații de la mentori extrem de evoluați din lumea spiritelor (numiți uneori, maeștri transcendenți”). Unii oameni chiar aud voci „reale” care par să vină din afara minții lor, Însă cei mai mulți Își dau seama că vorbele respective apar În interiorul acesteia, asemenea gîndurilor - și totuși, nu chiar ca ele. Știu că aceasta ar putea deruta, dar este
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
trei niveluri se presupune că ar fi bazat pe Învățăturile reconstituite din notițele dr. Usui, din scrisorile acestuia către studenții săi și din cîteva Învățături budiste rare și secrete pe care el le-a studiat, inclusiv „Calea Fulgerului de Lumină Transcendentă Care Vindecă Trupul și Luminează Mintea”. Traducerile au fost realizate de către călugărul budist Yeshe Drugpa Thrinley Odzer, fost preot budist Shingon și Sfetnicul Spiritual al Institutului Men Chhos Rei Kei. Reiki al Vieții Noi Această formă de Reiki are patru
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
europene autorul o anunță în Eonul dogmatic. Cu acest volum, inaugurează șirul lucrărilor care se vor aduna succesiv, câte trei, spre a clădi sistemul său filosofic original. Astfel, pe lângă Eonul dogmatic, Trilogia cunoașterii va cuprinde Cunoașterea luciferică (1933) și Cenzura transcendentă (1934), iar Trilogia culturii va fi alcătuită din Orizont și stil (1936), Spațiul mioritic (1936) și Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în timp ce Artă și valoare (1939), Despre gândirea magică (1941), contopită apoi cu Știință și creație (1942), Religie și
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
din om o ființă înzestrată cu darul metaforic, singurul în stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
stare, după autor, să aproximeze misterele și să cheme spiritul la creație culturală; dar creația nu dă niciodată o reprezentare integral adecvată a realității, tocmai din cauza acțiunii ei particularizante (Cenzura transcendentă). Creația culturală suferă așadar o interdicție gnoseologică, o „cenzură transcendentă”. O exercită demiurgul însuși, care - explică filosoful - a făurit lumea din emisii infime ale naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin limitare
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
naturii sale atotputernice și nemărginite, „diferențialele divine”, totdeauna necomplete, fiindcă altfel ar risca să creeze o făptură cu însușirile sale și să se autonege prin limitare. Omul e ființa deținătoare a celor mai multe asemenea particule sacre, iar cele absente instituie „cenzura transcendentă”, care îl împiedică să atingă cunoașterea absolută și - așa cum tinde - să ia locul Marelui Anonim, nume poetic dat de filosof divinității. Această aspirație grandioasă, osândită la veșnică neîmplinire, ar dărui omului măreția și tragismul lui. Sub latura metafizică, sistemul trădează
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Învierea, București, 1925; Fenomenul originar, București, 1925; Ferestre colorate, Arad, 1926; Meșterul Manole, Sibiu, 1927; Lauda somnului, București, 1929; Daimonion, Cluj, 1930; Cruciada copiilor, Sibiu, 1930; Eonul dogmatic, București, 1931; Cunoașterea luciferică, Sibiu, 1933; La cumpăna apelor, Sibiu, 1933; Cenzura transcendentă, București, 1934; Avram Iancu, Sibiu, 1934; Orizont și stil, București, 1936; Spațiul mioritic, București, 1936; Geneza metaforei și sensul culturii, București, 1937; La curțile dorului, București, 1938; Artă și valoare, București, 1939; Diferențialele divine, București, 1940; Despre gândirea magică, București
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Ce este poezia? al lui G. Călinescu. Cuprinsul este alcătuit din versuri de G. Călinescu (Poetul, Aerul, La unghiile unei femei, Varza, Nocturnă, Clavecin, Avioane, Anatomie serafică, Răpire), Camil Baltazar (Testament sau Cântec de moarte, Luciditate, Sociabilitate, Dedicație pe „Tărâm, transcendent”, Unei interprete a cântecului popular), Horia Furtună (Poetul), Constant Tonegaru (Fata morgana, Pianul somnambul, Moartea primului amorez, David), Sașa Pană (Însemnare pe rouă, Tăria mea ești tu), Margareta Sterian ( M-am plecat să privesc, Primăvara, Poeme pentru cer), Iulian Vesper
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
reamintea cititorilor revista predecesoare și realizările ei, subliniind faptul că noua publicație ținea, de asemenea, „să instruiască și să moralizeze poporul”, pentru „a crea în țară un curent educativ”, iar în al doilea rând, să ofere publicului operele originale și „transcendente”, intenționând să publice, în acest scop, scriitori cunoscuți, dar și debutanți. Programul schițat conține, comparat cu acela din 1866, și câteva elemente noi. Mai întâi, o pronunțată nuanță națională. „Piatra angulară” trebuia să fie „amorul naționalității române”, „infiltrarea lui în
ATENEUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285487_a_286816]
-
le-a manifestat cel mai pregnant, dar se face enorm de mult caz În jurul administrației Bush. Acest lucru e parte a unui discurs demonizant la adresa Statelor Unite, din care America nu are cum să iasă bine. Dacă este multiculturală, trădează valorile transcendente universale; dacă se atașează valorilor transcendente universale, atunci nu mai este multiculturală etc. Cum ai spus Într-o discuție cu doi intelectuali români aflați la Washington, nu există America, există Americi. Despre asta ar trebui vorbit. Mircea Mihăieș: Deși se
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
dar se face enorm de mult caz În jurul administrației Bush. Acest lucru e parte a unui discurs demonizant la adresa Statelor Unite, din care America nu are cum să iasă bine. Dacă este multiculturală, trădează valorile transcendente universale; dacă se atașează valorilor transcendente universale, atunci nu mai este multiculturală etc. Cum ai spus Într-o discuție cu doi intelectuali români aflați la Washington, nu există America, există Americi. Despre asta ar trebui vorbit. Mircea Mihăieș: Deși se merge pe ideea de Europă unită
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]