1,137 matches
-
sub un cer îndepărtat, de care a avut din ce în ce mai puțină nevoie pentru a-și organiza concepția despre lume și activitatea în interiorul ei. însă, pentru privirea spirituală, modernitatea tîrzie nu e mai săracă decît alte epoci în sensuri mobilizatoare, apte de transfigurare. Numai că ele și-au schimbat regimul de manifestare, ceea ce cere, poate, din partea privitorului o schimbare de perspectivă. Asemenea sensuri au încetat să facă parte din vocabularul comun al societății mari. Nu mai sînt livrate de-a gata, explicitate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou în conștiința filosofică
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
te simți mai aproape de viață în genere, de viața care palpită în întreaga umanitate. Nu suferința fizică ce torturează cîrpe omenești de amante în lupanare, ci suferința spirituală, neliniștea care picură în suflet farmecul demonic și somatic al nostalgiei marilor transfigurări, al marilor prefaceri"113. Aceasta era confesiunea lui Cioran la 17 ani, una care cuprindea deopotrivă romantism și adevăr. La 17 ani cînd, o spune într-o altă însemnare 114, începea tragedia, adică era momentul cînd se făceau selecționările, se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din robia păcatului, a diavolului și a morții, ca să-i împace pe oameni cu Dumnezeu. Prin Iisus Hristos, Fiul Omului, omul este readus la Dumnezeu, ca să moșteneașcă viața veșnică și împărăția Cerurilor. Și tot prin Iisus Hristos, Dumnezeu lucrează la transfigurarea omului și a lumii. „Crearea omului - zice Fericitul Augustin - arată o mare putere. Dar mântuirea lumii descoperă o și mai mare putere. într-adevăr, Dumnezeu zidindu-l pe om a făcut cununa creației. însă, răscumpărându-l, a transfigurat și a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dobitoc. Stăpânul duce o viață după principii hedoniste. Plăcerea este țelul acestei vieți. Mai apare o categorie care transgresează criminala lege: creștinii. Și această sciziune este perfect nietzscheană. Nietzsche nu invalidează capacitatea creștinului autentic, care se macină pe sine până la transfigurare, de a crea frumusețe, chiar frumusețe pură. Ceea ce dezaprobă el este tocmai refuzul creștinului de a îndrepta pumnalul instinctului dinspre sine spre lume. Nu poate admite ca valoroase mila, abstinența, dragostea. Cine le impropriază ca valori e condamnat la sclavie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ezoteric, rezervat inițiaților, celor care pricep că este vorba de o hierofanie"74. S-a remarcat că Eliade se folosește de genul ficțional pentru a relua idei din operele sale de istoric al religiilor, romanul Noaptea de Sânziene fiind "o transfigurare literară a viziunii lui Eliade asupra Istoriei"75. Afirmația lui Ștefan Viziru: "Și cum pentru societățile moderne lumea înseamnă tot mai puțin Cosmos și tot mai multă Istorie, îți dai seama ce repercusiuni poate avea dezechilibrul acesta interior în afara noastră
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
motivul pentru care "sta de vorbă cu cei care i se păreau ei interesanți și numai cu ei", și zâmbește într-un anume fel, încât "cine nu i-a văzut acel zâmbet, n-o cunoaște pe Leana"528, moment de transfigurare care îi revelează ființa. În plus, gestul de a bea din paharul tânărului (numai, acel cu referire la tânărul care are revelația identității mitice a Leanei, sunt indici grafematici de atenționare a lectorului) reface "ritualul mistic al zeului, libațiunea"529
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fapt o indicație că antitezei, deși fără soluție logică, i se postulează o soluție în afară de logică (...), că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere" (subl. n., V.M.)71. Acest fapt este o transfigurare a antinomiei, susține Lucian Blaga. Mai precis, atunci când antinomiei cuprinsă în dogmă i se postulează, prin chiar termenii ei, un plan de soluții irealizabile pentru mintea omenească, în lumina acestor soluții, antinomia se schimbă, "luând o înfățișare "de dincolo", care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ne face să-i atribuim un înțeles, deși înțelesul ne scapă în întregime"72. Neinteligibilă pentru posibilitățile logice ale intelectului uman, formula antinomică cuprinsă în dogmă este menită să dobândească un înțeles prin acest procedeu pe care Blaga îl numește "transfigurare". Dar aceasta cu prețul depășirii logicului, adică printr-o criză pe care o provoacă intelectului. Acest lucru este explicat altfel, într-un alt loc73: o formulă antinomică nu se poate susține decât dacă este posibilă o sinteză a termenilor aflați
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere, prin transfigurarea logicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere, prin transfigurarea logicii obișnuite. Altfel spus, dogmele sunt antinomii transfigurate. Transfigurarea nu este propriu-zis o soluție a antinomiei, dar ține loc de soluție, sau, mai exact, este rezultatul unei soluții postulate, dar inaccesibilă intelectului. Lucian Blaga consideră că aceasta este singura înțelegere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de înțelegere, prin transfigurarea logicii obișnuite. Altfel spus, dogmele sunt antinomii transfigurate. Transfigurarea nu este propriu-zis o soluție a antinomiei, dar ține loc de soluție, sau, mai exact, este rezultatul unei soluții postulate, dar inaccesibilă intelectului. Lucian Blaga consideră că aceasta este singura înțelegere filosofică adecvată a dogmelor. Fără a ne plasa în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raporturilor dintre noțiuni, prin care se evadează din logic, vor căpăta un sens. Rezumând analiza lui Lucian Blaga asupra structurii dogmelor, vedem că dogmele sunt antinomii transfigurate. Ele se nasc din suprapunerea a două procedee complementare: stabilirea unei antinomii și transfigurarea ei. Aceste două procedee formează împreună schema generală a metodei dogmatice. Iată prezentarea schematică a acestui procedeu, pe care Blaga o dă pentru unele dintre dogmele analizate. Voi considera aici exemplul cu privire la dogma Trinității: Văzusem mai sus că dogmatizarea nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
facă recognoscibile dogmele sau care să funcționeze ca reguli de construcție a unor formule de acest tip în orice univers de discurs. De altfel, Lucian Blaga spune la un moment dat că "o antinomie ia aspect de formulă dogmatică prin transfigurare"82. "Sub unghi logic, spune el în alt loc, o antinomie e absurdă, ea cade prin sine însăși, prăbușindu-se ca o boltă sub propria tensiune interioară. Dacă totuși se persistă în afirmarea antinomiei, atunci ea duce inevitabil la "transfigurare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transfigurare"82. "Sub unghi logic, spune el în alt loc, o antinomie e absurdă, ea cade prin sine însăși, prăbușindu-se ca o boltă sub propria tensiune interioară. Dacă totuși se persistă în afirmarea antinomiei, atunci ea duce inevitabil la "transfigurare""83. Este formulată aici o generalizare. Comentatorii au urmat această direcție. În acest sens, s-au putut determina două astfel de caracteristici 84: a) Orice formulă intelectuală antinomică în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astfel de caracteristici 84: a) Orice formulă intelectuală antinomică în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere a logicii este dogmatică; b) Orice formulă intelectuală care, în dezacord radical cu înțelegerea, strică solidaritatea noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
atunci când se caută formularea conceptuală a ceva transcendent, care depășește atât înțelegerea cât și intuiția. Dogmele sunt produsul acestei stări speciale a intelectului, a ecstaziei sale. Ecstazia intelectului nu se poate manifesta decât în formă antinomică și uzând de procedeul transfigurării antinomiilor. Ecstazia intelectului, a cărui stare normală este enstazia, este întotdeauna determinată de un impuls venit din afară. Acest impuls poate să fie dat fie de către revelație, fie de către experiență, lucru extrem de important, care deschide metoda dogmatică spre filosofie și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterea merge pe calea afirmării hotărâte a antinomiei, se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de Broglie, manifestarea științifică a metodei dogmatice sau cel puțin o situație foarte apropiată de minus-cunoaștere. Din păcate, spune filosoful român, formularea antinomică a teoriei cuantelor a fost considerată doar o stare de criză și de tranziție. El aplică procedeul transfigurării antinomiei la teoria cuantelor: 3. Teoria entelehială din biologie, formulată de Hans Driesch, cuprinde iarăși idei cu valoare antinomică, deși nici acestea nu au primit vreodată o interpretare dogmatică. Există în fenomenul "viață" un factor fundamental, "regulativ" și "alcătuitor de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dogmelor creștine sau o reconsiderare a unora dintre elementele lor. Ceea ce îl apropie de eonul creștin e doar așezarea sub semnul stilului intelectului ecstatic, al metodei antinomiei transfigurate. Pornind de la materialul spiritual al timpului, intelectul ecstatic urmează să creeze prin transfigurare noi dogme. Lucian Blaga vede acest nou eon ca pe unul al colaborării dintre gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe stilare anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire în desuetudine"151. Metafizica viitorului, crede
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prisma ideii insuficienței oricărei determinări conceptuale; în cealaltă variantă interpretativă, ca întreg al existenței, formulările antinomice se justifică prin faptul că lui Brahman i se potrivesc toate atributele. În nici una dintre variante nu există motiv de ecstazie intelectuală, nici de transfigurare logică. Acest punct de vedere a fost contestat de către Sergiu Al-George. El consideră că Blaga a făcut aceste afirmații bazându-se pe o cunoaștere incompletă și insuficientă a filosofiei indiene O considerare mai detaliată a metafizicii indiene ar fi arătat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acategorial" pentru că acestea sunt perfect inteligibile, logice, pe când dogmele se vor expresia unor realități care depășesc înțelegerea logică, chiar dacă se exprimă în concepte. În al treilea rând, "coincidența antitetică în acategorial nu cere să fie rezolvată prin ceea ce am numit "transfigurare" a unei antinomii"343. 2.5. Blaga și gândirea dialectică Dacă pentru gânditorii "excelând de obicei în facultăți analitice", de felul eleaților, "problema filosofiei se desenează în sensul înlăturării tuturor contradicțiilor din experiența cosmică a omului"344, dialecticienii merg într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
față de concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are nevoie de transfigurare pentru a se construi. Refuzul sintezei în concret nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concret. Soluția paradoxiei dogmatice e irealizabilă cunoașterii, ea e postulată în transcendent"378. Soluția antinomiei dialectice se realizează în concret, pe când soluția antinomiei dogmatice se realizează prin postularea unei zone inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are nevoie de transfigurare pentru a se construi. Refuzul sintezei în concret nu se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inaccesibile, iraționale, contrare logicii, ce își găsește expresia în transfigurare. Transfigurarea este modul prin care antinomia dogmatică își află soluția, o soluție doar postulată, imposibil de cuprins cu structurile normale ale intelectului. Spre deosebire, formula dialectică nu are nevoie de transfigurare pentru a se construi. Refuzul sintezei în concret nu se datorează faptului că dogma se referă la ceva transcendent, precizează Lucian Blaga 379. Există și alte teze metafizice care se referă la transcendent, fără să fie dogme. Dezacordul cu concretul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]