1,894 matches
-
contribuind la intensificarea luptei de eliberare de sub administrația Porții, la consolidarea identității și ideologiei naționale. În același timp, unirea cu Roma a fost un factor de dezbinare atât între românii din Transilvania și cei de peste Carpați, cât și între românii transilvăneni. Hotărârea mitropolitului Atanasie Anghel a fost considerată în lumea ortodoxă ca o abjurare a adevăratei credințe. Înalții ierarhi ai Bisericii ortodoxe - dela patriarhul ecumenic al Constantinopolului până la mitropolitul Țării Românești, Teodosie - au condamnat și anatemizat pe cel ce era considerat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cel ce era considerat - așa cum scria mitropolitul Teodosie românilor din Brașov, Sibiu și alte zone transilvane - drept »mincinosul mitropolit și vânzător de credință și noul Iuda, Atanasie». Acțiune a unei minorități, unirea cu Roma nu a întrerupt legăturile dintre românii transilvăneni și cei din Țara Românească și Moldova, dar le-a făcut mai anevoioase. În calitatea de exarh «al plaiurilor», mitropolitul Țării Românești avea sub jurisdicția sa pe credincioșii ortodocși din Transilvania, cărora le trimitea cărți de cult, tipărite în Țara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
consolida Unirea, au urmărit limitarea până la anulare a legăturilor confesionale dintre ortodocșii aflați de o parte și de alta a Carpaților. Peste orice fel de piedici ridicate de oficialități, în cursul tulburărilor socioconfesionale din Transilvania secolului al XVIII-lea, românii transilvăneni au privit spre Biserica de peste Carpați ca păstrătoare a adevăratei credințe și, în perioadele de represiune, au căutat refugiu în principatele muntean și moldovean. Uneori puterea acelor vremuri a recurs la persecuții împotriva ortodocșilor din Transilvania care frizează teroarea, numai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căutat să piară ca un diavol cu moarte grabnică.» Alăturarea consecințelor pozitive și negative ale Uniunii cu Roma într-o evaluare de ansamblu, vrem, nu vrem, dă un incontestabil avantaj celor dintâi. Determinată de rațiuni politice, Unirea a furnizat românimii transilvănene o remarcabilă elită politică și culturală, care a jucat un rol fundamental în elaborarea ideologiei națonale. Cam în felul acesta ne explică istoricul Florin Constantiniu disensiunile, de-acum seculare, între diferitele confesiuni ale românilor din Transilvania. Românii din Cârțișoara însă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cunoscute în Ardeal patru nuclee unde s-a făcut școală de unde trebuiau să iasă adevărații cărturari ai satelor: Brașovul, Făgărașul, Blajul și Sibiul. Biserica Sfântul Nicolae din Scheii Brașovului va rămâne pururi pomenită ca cea dântâi flacără culturală a românilor transilvăneni, dar mai ales pentru toții românii de pe latura de sud a Transilvaniei. Această biserică n-a păstrat numai credința, ci paralel cu strădaniile ortodoxismului a considerat ca pe una din cele mai înalte îndatoriri ale sale, răspândirea învățăturii în limba
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să treci de jurizare, nu contează dacă iei sau nu premiu, important este să participi, acesta fiind cel mai mare premiu. Și nu la toate expozițiile se acordă premii. După ce am terminat de răsfoit albumul, privind pe geam, admirând peisajele transilvănene de o frumusețe aparte ce îți ofereau o stare de liniște și meditație, am început să mă gândesc la cele citite, aveam nevoie și eu la rândul meu de o carte de vizită. Singura soluție era să lucrez din ce în ce mai mult
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
moara cu noroc, filmul din 1956 al lui Victor Iliu, de Pădurea spânzuraților al lui Liviu Ciulei, din 1964 (Premiul de Regie la Cannes un an mai târziu). Ca o coincidență, amândouă sunt ecranizările unor texte clasice scrise de scriitori transilvăneni, care au fost pentru o vreme contemporani : Ioan Slavici și Liviu Rebreanu. Amândouă sunt în alb-negru. Și amândouă sunt considerate, la rândul lor, clasice : despre filmul lui Iliu se vorbește deseori ca despre filmul clasic prin excelență al cinematografului românesc
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
România, avea parțial dreptate când, În 1921, Îi scria prim-ministrului Ion I.C. Brătianu următoarele : „Țara nu este antisemită. Singurul anti semitism care există nu vine de la popor, ci este injectat” <endnote id="(114)"/>. Asemenea idei erau vehiculate de intelectualii transilvăneni, În presa săsească, Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea : „Into leranța și persecuția celor de altă credință - scria profesorul sas J.K. Schuller, În 1861, În publicația Transsilvania - nu e proprie poporului, ci este impusă acestuia dinafară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îndelungată accesul la orice altă meserie din care să-și asigure existența. [...] De ce să nu le dăm pământ evreilor ? De ce să nu-i admitem În corporațiile meseriașilor ?” <endnote id="(557, p. 87)"/>. „Israeliții din Ardeal” se plângeau În 1842 Dietei transilvănene că „sunt obligați să practice exclusiv negustoria [...], din cauza faptului că toate celelalte posibilități de trai le-au fost Închise” și că ei „se orientează Înspre cămătărie nu din cauza firii lor, ci din cauza acelor hotărâri potrivit cărora li se Închid toate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Thalmus, compus de preotul sas Johann Lebell prin 1542 și publicat abia În 1779 <endnote id="(5, p. XXII)"/>. În 1781, vorbind despre „evreii regelui Decebal”, istoricul și etnologul austriac Franz Joseph Sulzer reia legenda, punând În legătură Tălmaciu, orașul transilvănean, și Thalmus, „cetatea evreiască vestită și În vremurile antice” <endnote id="(193)"/>. După cum se vede, nu mă interesează numai imaginea creștinului despre evreu, ci și imaginea evreului despre el Însuși, mai ales atunci când cea din urmă este afectată de cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că-i ovrei” <endnote id="(3, pp. 30, 59 și 65)"/>. Sau : „Păcat că-l cheamă Le(i)buș”, Într-o nuvelă de Horia Carp <endnote id="(433, p. 57)"/> și „țăranii Îl iubeau, măcar că era ovrei”, Într-un roman „transilvănean” de Liviu Rebreanu <endnote id="(737, p. 301)"/>. La nevoie, formula poate fi răsturnată. Eu Îl apreciez pe evreu „cu toate că el este evreu”, dar și „cu toate că eu sunt român”. „Mie Îmi sunt dragi ovreii - zice un personaj dintr-o piesă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni au perceput soarta evreilor, mai ales În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, asemănând-o cu propria lor situație socio- politică În cadrul Imperiului Habsburgic : discrimi nați, oprimați, rătăcitori, lipsiți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia În 1842, prin care se cereau Dietei transilvănene drepturi cetățenești pentru „israeliții din Ardeal”, aceștia se descriau ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur, ca o fantomă fără trup, printre chinuri”, ca fiind „un cetățean al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
premergătoare emancipării juridice a evreilor În 1867, sunt la unison În condamnarea prejudecăților și exceselor violente, oriunde s-ar manifesta și produce acestea” <endnote id=" (97)"/>. Două exemple, date În paralel, vor fi, sper, concludente. La 16 februarie 1847, ziarul transilvănean de limbă română Gazeta de Transilvania, care apărea la Brașov, publica o relatare privind unele „ecscesuri urâte” Înfăptuite de români asupra comunității evreiești din Galați În timpul sărbătorilor de Crăciun din 1846. Pe un ton dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
li s-au stricat fereș[t]ile” și „vor fi urmat și alte vrednice de tânguire neorânduele”. Dar, „prin grabnice și nesmerite măsuri ale dregătoriei locale”, incidentele „au contenit cu totul, nelăsând altă urmă decât rândurile cele negre a gazetelor [transilvănene] sus Însemnate” <endnote id="(100, pp. 24-26)"/>. În Moldova și Țara Românească Nu de puține ori, În Țara Românească și mai ales În Moldova, incriminările de omor ritual erau urmate de tulburări violente sau chiar de pogromuri. În 1710, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dreptul de a Întemeia o cetate În strâmtorile Valahiei transalpine confirmă În tot cazul părerea obștească” (333, p. 540). În ceea ce privește „legăturile pe care le-a avut Decebal cu evreii”, este vorba de o altă legendă - vehiculată chiar și de evreii transilvăneni (334, p. 12) -, la care m-am referit În capitolul „Lașitatea evreului”, În subcapitolul „Evreul real la războiul real”. 333. Călători străini despre Țările Române, volum Îngrijit de Maria Holban et alii, vol. IX, Editura Academiei Române, București, 1997. 334. Moshe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsit plicul trimis de mata. Îți mulțumesc călduros: pentru revistă și pentru bunele urări. Numărul recent al Ateneului e construit frumos. Articole variate și substanțiale, o ținută elevată - reușită în ansamblu. Bine ar fi să găsiți, ca la unele periodice transilvănene, ceva care să polarizeze atenția. Mă refer la reproduceri cu audiență (gen Mircea Eliade, Emil Cioran) . Te rog să primești, dragă domnule Călin, mata și familia, mulțumirile și sentimentele mele de prețuire. Constantin Ciopraga </citation> (20) <citation author=”Constantin Ciopraga
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pregătirile unui tînăr sas din Făgărași, Felix Goldschmidt (David Zimmerschied), pentru exitus petrecerea de absolvire a liceului. Ziua e 23 august, anul e 1944, tatăl și fratele mai mare al lui Felix sînt pe front luptă pentru Hitler ; toți sașii transilvăneni sînt în prag de exitus, în suspensia de dinainte de cădere, deși sfîrșitul lumii lor al acelei Transilvanii multietnice în care trăiseră pașnic alături de unguri, romîni, evrei și țigani începuse mai demult, odată cu apariția Asociației Tineretului Nazist și a așa ziselor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care trăiseră pașnic alături de unguri, romîni, evrei și țigani începuse mai demult, odată cu apariția Asociației Tineretului Nazist și a așa ziselor reguli de igienă națională. Ca și romanul inspirator extraordinarul debut literar (la vîrsta de 65 de ani) al pastorului transilvănean Eginald Schlattner , filmul se întoarce apoi în trecut, pentru a ne arăta ce s-a întîmplat. îi vedem pe Felix și pe prietenul său Hans (Axel Moustache) doi băieți cu capul împuiat de poveștile lui Karl May înrolîndu-se în Tineretul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
strănepot de-al lui Mircea Basarab. Domnița Voichița îi munteancă, după străbunicul Mircea Basarab, și, moldovancă Mușatină, după bunica sa Elencuța, mezina bunicului meu, Alexandru cel Bun... De fapt, și Mușatinii, Basarabii avem aceeași rădăcină, ne tragem obârșia din cnejii transilvăneni ai Maramureșului. Suntem, cum s-ar zice, corcituri de moldo-munteano-transilvăneni. Sinteză a neamului românesc, cum s-ar zice, constată Țamblac. Ne-a dezbinat vitregia istoriei. Bunicii noștri, Alexandru și Mircea, s-au avut ca frații. Din păcate, nu la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
manifestanților din Piața Marii Adunări Naționale unde se sărbătorea recenta cucerire a românilor din Basarabia și Transnistria - „Limba noastră cea română”. În colaborare cu filiala "Ginta Latin'" din orașul Edineț (jud. Hotin) a fost Înălțată o troiță executată de sculptorul transilvănean Perța-Cuza. Elevii din localitate au pregătit un frumos program artistic sub conducerea prof. Mircea Guțu, În prezența autorităților locale, a corpului profesoral și a unui numeros public. În cadrul Sărbătorilor Iașilor, inițiate cu un an În urmă de Societatea „Ginta Latină
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și democrație. Prof. Tudor Tabușnic vicepreședintele Societății Transnistria aduce o notă optimistă În previziunile asupra evoluției evenimentelor din Republica Moldova. 30.IV. Eugen Cadiu (Brașov) Înflăcărat militant basarabean desfășoară o largă activitate În rândul elevilor și a corpului didactic În orașele transilvănene. Vechi colaborator, plin de inițiative, duce o vastă campanie În favoarea drepturilor foștilor evacuați și refugiați din Basarabia. Mai 1.V. Dr. A. N. Meadu (Willowdale Canada) Sunt basarabeancă deși născută la Versailles unde părinții mei erau studenți, bursieri ai statului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Vă spune ceva perspectiva de a lăsa totul baltă și de a face un drum pe calea ferată de la Deda Veche până la Sărățel? Sigur că nu, cititorii mei sunt oameni normali. Dar eu aș vrea să mă duc spre nordul transilvănean cu un alt tren decât solemnul rapid, să trec prin stații cu nume neobișnuite (Șieu, Șieul mare, Șieul mic...), să rămân acolo câtva timp, să trăiesc în provincia de acolo. Tot în ladă, alături de aceste vise voi păstra unele amintiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
războiul din 1914 1918, realizarea României Mari și reforma agrară, această rutină nu mai era atît de bine asigurată. Partidul conservator dispăruse de pe scenă, dar alte noi partide, printre care, în frunte, se afla Partidul Național Țărănesc, condus de luptătorul transilvănean Maniu, jucau de acum jocul parlamentar integral, iar sarcina suveranului nu mai era atît de simplă ca pe timpul defunctului rege Carol 197. Mareșalul Averescu ajunsese, dintr-odată, șef de partid, datorită popularității fără precedent de care se bucura în rîndurile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de la București nu păreau conștienți de adevăratul rol jucat de Italia fascistă. Fără a mai vorbi de mareșalul Averescu care continua să exploateze filonul italian pentru reclamă personală, domnul Maniu, șeful Partidului Național Țărănesc, pe care originea și exclusivismul său transilvănean ar fi trebuit să-l pună în gardă, atribuia Italiei mussoliniene, pentru echilibrul forțelor în Europa, o importanță pe care dorea să mi-o împărtășească, fără a reuși să-mi arate că ar avea în această privință o gîndire concretă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]