4,862 matches
-
izolată a diplomației concertate și a instituțiilor societății internaționale. Desigur, aceste trăsături sînt încă parte a politicii internaționale, uneori chiar una importantă, însă o cuprind din ce în ce mai puțin. Această problemă nu trebuie confundată cu între-barea clasică în legătură cu punctul în care relațiile transnaționale înlătură sau înlocuiesc sistemul de state. În această dezbatere, care provine din literatura interdependenței, realiștii au apărat cu înverșunare etatismul. Kenneth Waltz (1970) a arătat că interdependența în domeniul comerțului și investițiilor a atins un nivel foarte ridicat în ultimul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
include. Poate că nu întîm-plător, autorii din domeniul economiei politice internaționale au fost în mod special sensibili la aceste chestiuni: din moment ce ei au încercat să integreze în analiză funcționarea sistemului pieței globale (sau capitalist), acțiunea niciodată inocentă a acestei structuri transnaționale face și mai convingătoare viziunea care cuprinde articulațiile specifice stat-societate-piață. Cu alte cuvinte, Gilpin și Strange au luat în serios concepte realiste cum ar fi puterea și competiția. Se poate presupune că ei au extins apoi cercetarea asupra relațiilor stat-societate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lumii a ceea ce ea a numit "civilizație globală a afacerilor", pentru că această viziune a devenit crucială în luarea deciziilor. Este evident că nimeni nu poate susține cu ușurință că ar exista interese comune și coduri normative împărtășite, la nivelul elitei transnaționale, economice și politice. Pornind de la preocupările lui Henry Kissinger pentru o diplomație viabilă în zilele noastre, o altă problemă interesantă ar fi să aflăm dacă cultura diplomatică tradițională poate coopta noi elite sau invers, cît de mult a pătruns în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rămas stabil la 61% la ambele date. O analiză mai profundă a tendințelor arată că între 1982 și 1990, câteva PU și-au făcut apariția în anumite zone: în vecinătatea marilor orașe precum Paris, Geneva-Annemasse (care constituie un pol urban transnațional), Bordeaux, Montpellier, Provența-Sud-Rhôdanien, Marsilia-Aix-en-Provence și Limoges; în câteva zone de coastă din vestul și sudul Franței cum ar fi Dinard, Agde, Hendaye, Sainte-Maxime și St.-Tropez; și în câteva zone izolate precum Saint Marcellin sau Avallon. Pe de altă parte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Franței, dimensiunea europeană a fost deseori invocată ca justificare pentru consolidarea descentralizării și regionalizării. ,,Receptarea" galică a noilor idei Acest fapt nu înseamnă că există un proces de convergență politică și instituțională de-a lungul Europei în sensul unei ,,uniformități" transnaționale. Din contră, fiecare țară adoptă aceste direcții generale în funcție de statutul specific și de cultura și tradițiile administrative 3. Este evident că poporul francez nu dorea să unifice numărul mare de municipalități sau să elimine complet sistemul prefectoral. Abordarea incrementalistă a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de alcool. La începutul anilor 1980 guvernele din Europa occidentală se confruntau cu criza economică. Slaba competitivitate a firmelor europene în comparație cu cea a principalilor parteneri comerciali din SUA și Japonia a dus la mari deficite comerciale. S-au înmulțit companiile transnaționale al căror profit întrecea cu mult pe cel al firmelor limitate la granițele naționale. Creșterea puternică a prețului petrolului din 1979 a adus economiile europene în recesiune. La începutul anilor 1980 erau înalte atât inflația cât și șomajul. 2.2
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
2000-2006 dar al căror PIB per capita depășește acum 75% din media PIB-ului per capita al UE 15. - Cooperarea Teritorială Europeană furnizează fonduri pentru cooperarea transfrontalieră pentru regiunile NUTS 3 care au granițe maritime, naționale sau UE, pentru cooperarea transnațională în cazul a 13 zone de cooperare regională identificate de Comisie și pentru cooperare inter regională și stabilirea de rețele și schimb de experiență. 4.3. Programe operaționale aferente fondurilor structurale în România (2007-2013) Programele operaționale sunt documente aprobate de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
în vedere: Cooperarea Teritorială Transfrontalieră Programele de cooperare transfrontalieră sunt acele programe care finan țează proiecte de accesibilitate, mediu și prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică și socială și acțiuni „people to people la granițele interne și externe ale UE”. Cooperarea Teritorială Transnațională Programele de cooperare transnațională au ca obiectiv principal finanțarea de acțiuni și dezvoltarea de rețele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană, inovație și accesibilitate. Cooperarea Teritorială Interregională Programele de cooperare interregională sprijină cooperarea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Transfrontalieră Programele de cooperare transfrontalieră sunt acele programe care finan țează proiecte de accesibilitate, mediu și prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică și socială și acțiuni „people to people la granițele interne și externe ale UE”. Cooperarea Teritorială Transnațională Programele de cooperare transnațională au ca obiectiv principal finanțarea de acțiuni și dezvoltarea de rețele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană, inovație și accesibilitate. Cooperarea Teritorială Interregională Programele de cooperare interregională sprijină cooperarea între autoritățile publice pe
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ale economiei, respectiv corelarea culturilor naționale În cooperarea comunitară, proiectarea de produse pentru contexte socioculturale naționale diferite, adaptarea unor sisteme de valori și norme naționale specifice la unele standarde cu caracter comun etc. Apar noi tipuri de conflicte În cadrul economiilor „transnaționale”, legate de relațiile dintre modelele socioculturale naționale, dintre statul-națiune și „comunitatea multinațională”. „Societatea globală spre care tindem nu poate apărea, dacă nu „soarbe” din licoarea sublimă a valorilor morale și spirituale care-i pot asigura dinamica. Deasupra culturilor, religiilor și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cererea de rambursare a cheltuielilor.? 9 Verificarea aplicării ratelor de schimb corecte pentru conversiile monedei, unde este cazul și în conformitate cu legislația națională aplicabilă (când finanțarea sau rambursarea cheltuielilor este efectuată în valută și când există unul sau mai mulți parteneri transnaționali). Toate abaterile de la regulile stabilite, constatate de auditor reprezintă cheltuieli neeligibile. 10 A verificat auditorul financiar conformitatea cheltuielilor cu bugetul și revizuirea analitică a încadrării în fiecare linie de finanțare, având în vedere toate amendamentele la bugetul contractului de finanțare
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
un spațiu restrâns (nișă) în care acesta poate să apară și să existe (anumite specii de plante și animale, firme specializate în extracția unor zăcăminte etc.), dar pentru alte sisteme distribuirea poate merge până la întreaga suprafață a globului pământesc (companiile transnaționale, piețele globale etc.). Oamenii de știință atrag tot mai frecvent atenția că ne aflăm într-o perioadă în care are loc o transformare profundă a întregii vieți economice și sociale, transformare în care rețeaua de conexiuni devine o formă esențială
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de creșterea ariei schimbului de informații, de „globalizarea” informațională, care, la rândul ei, este tributară globalizării economice. Iată, deci, factorii care acționează În direcția integrării, a globalizării. Globalizarea economică reflectă internaționalizarea și mondializarea comerțului, producției și consumului. Tranzacțiile electronice, dezvoltarea transnaționalelor și formarea de alianțe strategice transced granițele țărilor, iar cifrele de afaceri ale unor entități economice depășesc cu mult PIB-ul al numeroase țări. Globalizarea politică reflectă hegemonia ideologiei neoliberale În care a triumfat economia de piață și dominația modelului
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
devenind din ce În ce mai dificil de perceput și de modelat. În prezent se manifestă, concomitent două tendințe : de diminuare a dimensiunii medii a firmelor, efect al automatizării și computerizării și de dezvoltare a unor firme foarte puternice și mari, de regulă corporații transnaționale, ce marchează sensibil mecanismele și fluxurile economice naționale și internaționale. tehnica utilizată: are În vedere atât gradul de Înzestrare tehnică a firmelor, cât și tipul și randamentul tehnologiilor folosite. Ca urmare a progresului tehnic și științific se constată o " rarefiere
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
101-104. footnote>, cum ar fi: ignoră externalitățile pieței; ia în considerare doar nevoile solvabile; pe o asemenea piață nu au șanse să apară activități care au risc înalt, solicită investiții ridicate și durate mari de realizare. Progresul tehnic, formarea companiilor transnaționale și concentrarea puterii economice generează în mod natural tendințe opuse atomicității și omogenității; este iluzorie ipoteza intrării/ieșirii fără restricții de pe piață (chiar în lipsa unor măsuri administrativ-legislative, dar care există pretutindeni, ca: vârstă, calificare, necesarul de investiții etc.).<footnote Coralia
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
clar psihotice, sau momentul primei spitalizări? Cele trei memente, evident, nu sunt superpozabile studii comunicate de alți autori (Häfner et al, 1989; OMS - date analizate de Hambrecht et al, 1992) sugerează o anumită stabilitate a fenomenului ce îmbracă un caracter transnațional și existența unei influiențe mai curând de ordin biologic decât psihosocial. Pe de altă parte, datele găsite și care relevă cifre cumva mai mici decât cele comunicate de celelalte studii par să sugereze că efectul modelator exercitat de de mediul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se mai justifică ) * la multimedia și competențe multiple (economică, juridică, politică), abilități de comunicare și relații pubice menite să faciliteze o eventuală reinserție profesională. * de la o perspectivă mașinistă, stahanovistă, de stimulare a ¨muncii productive¨ * la o perspectivă umană (națională și transnațională). Ca instrument al transparenței, jurnalismul poate chiar substitui diplomația (ca în cazul intervenției americane în Somalia reacție la presiunea opiniei publice cutremurate de imaginile foametei și suferinței declanșate de războiul tribal). * de la rolul iconic de reprezentare a unei societăți existente
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dreapta franceză, chiar dacă H. J. Vogel și R. Scharpnig, candidați cancelari pentru SPD în 1983 și 1994, sînt niște catolici notorii, dimensiunea religioasă nu a mai afectat viața politică germană. Creștin-democrații inventaseră una din formele cele mai originale de cooperare transnațională care i-a condus la crearea primului partid european integrat, Partidul Popular European (PPE). Dar din cauza CDU, "cucii" conservatori și-au depus ouăle în cuibul democrat-creștin ale căror odrasle riscă să se vadă aruncate pe fereastră... Partidul Popular European (PPE
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
clar definit și deci nereductibil la nici o altă familie politică. Această constatare nu va surprinde nici pe cititorii belgieni și nici pe cei italieni. Ea se bazează pe trăsăturile structurale clar observabile, și nu pe denumirile partidelor, nici pe alianțele transnaționale care depind, cel mai adesea, de alegerile tactice și oportuniste. II. Partidele anticlericale Existența partidelor a căror singură rațiune de a fi este aceea de a se opune Bisericii, puterii și valorilor sale, constituie un fenomen care, acum, ține de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
negru ci le-au făcut să se replieze în jurul unei noi forme de acțiune colectivă: terorismul. OPEC a devenit mai tăcută dar AlQaeda a devenit mai vizibilă și mai puternică. "Jocul" la scară globală este atât de impredictibil încât corporațiile transnaționale nu mai globalizează economic sau financiar doar ca să câștige ci ca să reziste. Dacă la un moment dat blocul răsăritean, fost comunist, a părut o poartă deschisă pentru dezvoltarea firmelor occidentale, astăzi China și India ca piețe de producție și consum
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
omului în timp real. Una din consecințe ar fi că realitățile de al treilea ordin realitățile virtuale, simulacrul (vezi Baudrillard, 1994) încep să se substituie "lumii reale". Partizanii rupturii postmoderne în evoluția istorică a societății argumentează că dezvoltările în cadrul capitalismului transnațional produc o nouă configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru a facilita înțelegerea globalizării: tehnocapitalismul. Această noțiune ar indica o nouă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Până mai ieri căutau să controleze, azi știu că e de ajuns să distreze. MTV-ul a pătruns acolo unde CIA nici nu visa să ajungă" (Gardels, f.a.:5). 1.2.1.3. Fețele globalizării Teme precum corporațiile multinaționale și transnaționale, dezvoltarea rețelelor de comunicare globală, existența unei limbi universal acceptată, răspândirea problemelor legate de sănătate (boli transmisibile ce pot fi controlate foarte greu, experimente genetice ș.a.) sau de ecologie (catastrofe ecologice ș.a.), precum și luarea deciziilor la nivel global de către organisme
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
internațional, au trecut pe un loc secund, principalul subiect politic fiind cel al crizei economice și financiare, a consecințelor acesteia precum și a măsurilor pentru contracararea efectelor sale și pentru redresarea economiilor grav afectate; * deși în anul 2008 principalele grupuri politice transnaționale și partidele europene intenționau să realizeze campanii electorale relativ unitare și sincronizate în toate statele, acest lucru nu s-a mai realizat, deoarece eficiența ar fi fost mai mică, în condițiile în care agenda dezbaterilor nu a mai fost viitorul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și Camera Reprezentanților au trei caracterisitici în comun, caracteristici care lipsesc atunci când comparăm Parlamentul European cu parlamentele naționale 76. Camera Reprezentanților din SUA reprezintă o instituție parlamentară care suportă o comparație cu parlamentul european. Astfel: * ambele parlamente operează la nivel transnațional și, în consecință, membrii săi sunt aleși nu într-o circumscripție electorală unică, ci în circumscripții electorale organizate în statele americane și respectiv, în statele membre ale Uniunii. * În ceea ce privește funcționarea internă a ambelor adunări, Camera Reprezentanților din SUA și Parlamentul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmare important de avut în vedere și analizat este varietatea "actorilor parlamentari" și, în consecință, subliniem următoarele: a) există organisme parlamentare care sunt special create pentru a trata afacerile internaționale, fie că este vorba de membrii lor (de exemplu organisme transnaționale, regionale, interregionale), intersele lor (mediu, cultură, economie, securitate) sau obiectivele lor (de exemplu cooperare, rezolvarea conflictelor); b) există activități pe care organismele parlamentare le dezvoltă în sfera internațională ca: (1) un mijloc de a controla executivul (deoarece politica externă este
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]