2,801 matches
-
în afara Frontului”45. Situația internațională a cunoscut, în perioada anilor 1938/1939 o deteriorare tot mai gravă. După ocuparea Austriei și Cehoslovaciei, România a devenit tot mai vulnerabilă. În vara anului 1939, guvernul român și-a pus mari speranțe în tratativele anglo francosovietice care să ducă la un acord vizând apărarea statu quo-ului teritorial și stoparea unor noi acțiuni agresive ale Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
devenit tot mai vulnerabilă. În vara anului 1939, guvernul român și-a pus mari speranțe în tratativele anglo francosovietice care să ducă la un acord vizând apărarea statu quo-ului teritorial și stoparea unor noi acțiuni agresive ale Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se ameliora relațiile cu Uniunea Sovietică și Germania. La Oslo, între 15/19 august, s-a întrunit a XXXV-a Conferință interparlamentară având ca obiectiv
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de azi ale României, îndeosebi hotarelor de la Vest, care nu au fost primite în dar de la nimeni, cum se afirmă, ci au fost trasate prin lupte crâncene și prin jertfe de sânge”53. Protestul nu a fost luat în seamă. Tratativele româno-maghiare desfășurate între 16/24 august 1940 la Turnu Severin s-au soldat cu un eșec. În cadrul acestuia, delegația română a propus efectuarea unui schimb de populație însoțit de mici rectificări de frontieră, iar delegația maghiară a cerut cedarea a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
perioada 1919 1931, membru al corpurilor legiuitoare în patru legislațiuni ca deputat și în două ca senator, luând parte la discutarea problemelor economico-financiare ale țării. Este relevant de menționat că Ion I. Lapedatu a fost unul dintre experții economici la tratativele ce au urmat Conferinței de Pace de la Paris, unde a susținut interesele țării. Astfel, în ianuarie 1921 i s-a încredințat misiunea de președinte al Comisiei române de la Budapesta, pentru rezolvarea problemelor economico-financiare dintre România si Ungaria, îndeplinind și însărcinări
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
luat sfârșit, prin încheierea armistițiului de pace între Rusia și Puterile Centrale, semnat la Brest-Litovsk, la 3/17 decembrie 1917. Ieșirea Rusiei din război compromitea întregul front românesc. Situația politico-militară creată de Pacea de la Brest-Litovsk a obligat România să ducă tratative și să încheie armistițiul de la 9 decembrie 1917 cu Puterile Centrale semnat la Focșani, și ulterior tratatul de pace de la București 28. Pe fondul acestor evenimente, la 19 decembrie 1917 Lapedatu a plecat de la Moscova la Kiev, unde a asistat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unirea teritoriilor românești cu Țara41. Un moment deosebit în ampla ridicare a românilor din toamna anului 1918 l-a constituit formarea, la 18/31 octombrie a Consiliului Național Român Central, ce reprezenta voința întregii populații românești. După ce s-au purtat tratative între forul român și Consiliul Național Maghiar din Budapesta, încheiate cu un eșec datorită poziției maghiare de menținere a Transilvaniei, cu o largă autonomie în interiorul frontierelor ungare, Consiliul a preluat puterea administrativă și politică locală în Transilvania. La 7/20
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în afara Frontului”45. Situația internațională a cunoscut, în perioada anilor 1938/1939 o deteriorare tot mai gravă. După ocuparea Austriei și Cehoslovaciei, România a devenit tot mai vulnerabilă. În vara anului 1939, guvernul român și-a pus mari speranțe în tratativele anglo francosovietice care să ducă la un acord vizând apărarea statu-quo-ului teritorial și stoparea unor noi acțiuni agresive ale Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se ameliora
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a devenit tot mai vulnerabilă. În vara anului 1939, guvernul român și-a pus mari speranțe în tratativele anglo francosovietice care să ducă la un acord vizând apărarea statu-quo-ului teritorial și stoparea unor noi acțiuni agresive ale Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se ameliora relațiile cu Uniunea Sovietică și Germania. La Oslo, între 15/19 august, s-a întrunit a XXXV-a Conferință interparlamentară având ca obiectiv
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de azi ale României, îndeosebi hotarelor de la Vest, care nu au fost primite în dar de la nimeni, cum se afirmă, ci au fost trasate prin lupte crâncene și prin jertfe de sânge”53. Protestul nu a fost luat în seamă. Tratativele româno-maghiare desfășurate între 16/24 august 1940 la Turnu Severin s-au soldat cu un eșec. În cadrul acestuia, delegația română a propus efectuarea unui schimb de populație însoțit de mici rectificări de frontieră, iar delegația maghiară a cerut cedarea a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
despăgubiri de război. Rusia anunțase deja că dorea să schimbe Dobrogea pe cele trei județe din sudul Basarabiei. În acest sens, diplomația rusă făcuse o serie de presiuni la București, ceea ce a atras, în ianuarie 1878, protestul Parlamentului României. În tratativele de la San Ștefano (ianuarie februarie 1878), reprezentantul României, colonelul Eraclie Arion, nu a fost acceptat la discuții, Rusia tratând direct cu Poarta. Tratatul de pace din 19 februarie/3 martie 1878 a prevăzut creșterea deosebită a influenței Rusiei în Balcani
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
care acestea le prefera privind unele posibile noi anexiuni. Marile Puteri au impus, astfel, reluarea negocierilor de pace, pentru o mai clară delimitare a ” compensațiilor” ce le reveneau, în numele „apărării” echilibrului de forțe european. În 1878 au avut loc noi tratative de pace, în cadrul Congresului de la Berlin, prezidat de cancelarul german Otto von Bismark. România nu a fost acceptată nici de această dată ca parte la discuții. După îndelungate și repetate cereri, reprezentanții săi, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
rezolva acest litigiu. Se deschidea, astfel, calea recunoașterii independenței de stat a României. Dobrogea și Delta Dunării au intrat în componența statului român, în schimbul său, Rusia a smuls din nou României cele trei județe din sudul Basarabiei. Poziția Rusiei la tratativele de pace a constituit, de fapt, încălcarea înțelegerilor anterioare cu România și în principal a Convenției din 4 aprilie 1877, o încălcare flagrantă a suveranității naționale. În aprilie 1878, în perioada dintre San Ștefano și Berlin încercând o politică de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că armatele ruse pot trece pe teritoriul României în drumul lor spre Peninsula
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-a orientat către tratative directe cu Rusia, perfect interesată, și ea, de un acord cu România, în timp ce tabăra neutrilor desfășura, în țară și străinătate, o puternică propagandă prin intermediul unor politicieni ce agitau spectrul pericolului rusesc. În 1876 au avut loc la reședința de vară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Lucrarea ne prezintă proclamarea independenței, antecedentele și urmările acesteia astfel: În primăvara anului 1877, Rusia a cerut României să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la București, de către Mihail Kogălniceanu și agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin țară noastră. Rusia s-a obligat să respecte și să mențină integritatea României
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
au fost respinse, căci se aprecia, de către experții ruși, că armata țaristă putea înfrânge prin efortul propriu de otomani, ea nedorind să împartă cu altcineva roadele victoriei pe care o credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat la Dunăre, între Giurgiu și Zimnicea, scria Gheorghe Ghițescu în, Războiul neatârnării, din 1927. Autorul descrie desfășurarea evenimentelor pe frontul balcanic subliniind
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
hotărât atacarea pentru a treia oară a Plevnei de această dată în cooperare. Sunt semnificative, pentru raporturile existente din august 1877, între armata română și cea rusă scrisorile dintre ducele Nicolae și principele Carol I. Ducele Nicolae sublinia după noile tratativele româno-ruse,” rămâne bine înțeles monseniore că armata română va păstra întru totul individualitatea sa așa cum se convenise mai dinainte, și că pentru toate amănuntele ea se va afla sub comandament direct al șefilor săi imediați.” Răspunzând Carol I consemna:”în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ai României, au jucat un rol important în crearea unui climat favorabil, acceptării de către puteri a noului fapt împlinit de poporul român. După încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, Mihail Kogălniceanu a cerut ca România să fie acceptată ca parteneră la tratativele de pace. Tratatul de la San-Ștefano, s-a încheiat însă fără o participare diplomatică românească și în consecință la 30 martie 1878 Mihail Kogălniceanu și-a făcut cunoscut protestul prin intermediul unei circulare adresate agenților diplomatici români. Câteva luni mai târziu Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Ismail și Bolgrad în schimbul Dobrogei și Deltei Dunării, nerespectând convenția din aprilie 1877, prin care garanta 71 integritatea teritorială a României. Prevederile acestui tratat au nemulțumit Austro-Ungaria, Germania, Anglia dar și România. Ca urmare, în anul 1878 au loc noi tratative de pace desfășurate la Berlin. Autorul scoate în evidență că pentru România, rezultatul cel mai important la Congresului de la Berlin, a fost recunoașterea independenței, astfel că România devine un stst egal în drepturi cu alte state. România a reușit să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
țării. știrbirea integrității teritoriale, consemna aceasta ar zgudui ”într un popor întreg credința în tratate, în dreptul însăși”. Deși competența plenipotențiarilor României a fost viu apreciată, Congresul nu a revenit asupra nici uneia din hotărârile asupra cărora se căzuse de acord în tratativele anterioare. Memoriul prezentat Congresului de la Berlin, în 12/24 iunie 1878 de către Mihail Kogălniceanu cuprinde următoarele cereri: 1. Nici o parte din teritoriul ei actual să nu fie dezlipită de România, 72 2. Teritoriul românesc să nu fie supus unui drept
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
puterii militare, administrative și judecătorești locale 110. În același mod se impun a fi analizate raporturile dintre Bavaria și Austria la începutul secolului al XII-lea. În Dieta de la Regensburg, din toamna anului 1156, prin intermediul principilor germani și după lungi tratative, s-a ajuns la un compromis în privința evoluției ulterioare a Austriei 111: împăratul a semnat Privilegium minus (17 septembrie 1156), care a creat premisele separării statului austriac de Imperiul german. Ca și în cazul Magnei Charta, ale cărei urmări nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
convocate în perioada 1482-1498. În faza finală a unificării teritoriale și centralizării instituționale, regatul era organizat sub forma unei monarhii pluraliste, care îmbina conducerea centrală autoritară cu menținerea unei instituții tradiționale. Reducerea rolului Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate și eșecul tratativelor ulterioare de a limita sau controla puterea regală, semnifică trecerea de la etapa monarhiei stărilor la cea a monarhiei absolute. Domnia lui Carol I se va înscrie ca perioada de decădere totală a Cortèsurilor. În anul 1518 regele convoca Adunările reprezentative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de persoana domnului: "A dat domnia mea" sau "Însuși domnul a poruncit"693. Hotărârea adunării apare totdeauna ca fiind luată în unanimitate, principiul majorității fiind introdus doar sub ocupația rusă, între 1768-1774694. În fiecare caz în parte aveau loc dezbateri, tratative și contestări. Până în secolul al XVII-lea Adunarea stărilor privilegiate își dă acordul prin aclamații. La alegerea ca domn al lui Ștefan cel Mare (1457) de pildă, întrebată fiind: "Iaste-le cu voie tuturor să le fie domn?", Adunarea țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a făgădui fidelitate (art. 5); să fie trimiși soli la voievozii Moldovei și Țării Românești, pentru a recomanda prietenia Transilvaniei (art. 6); obligația întregii țări de a se ridica la luptă la chemarea căpitanilor (art. 9); cei care ar duce tratative în afara țării fără știrea acesteia, să fie pedepsiți ca "turburători de țară" de către "congregația nobililor, mai marilor secuilor și sașilor, prin mijlocirea căpitanilor" (art. 13), precum și alte probleme. Monumenta Comitialia, I, p. 40-42; Hurmuzaki, II/4, doc. 135. 783 L.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
coșmar al autorității parentale și fac eforturi supraomenești pentru a intra în legătură cu ele și a le oferi ajutorul. Între toate acțiunile lor de penetrare a misterului, se disting invitația celor patru surori rămase, într-o seară, la dans (după îndelungi tratative cu domnul Lisbon și, indirect, se presupune, cu tiranica mamă) și legătura amoroasă clandestină, pe care Trip Fontaine (efebul grupului) o are cu Lux (ultra-senzuala fiică a familiei Lisbon). Nici una dintre aceste "punți" către miezul enigmei din casa Lisbon nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]