1,286 matches
-
O găsise nu știu unde, nu se știa a cui o fi fost. A doua zi pacientul meu mi-a arătat trompeta: "Mi-o dădu mie... nu-ș' ce-oi face cu ea; să fie...", îmi spuse Burcea. Așa a început povestea cu trompeta. Încercând să cânte "Stingerea", cea mai ușoară melodie potrivită acestui instrument, Burcea a nimerit altceva, un fel de scâncet, compus din fragmente de alte cântece; în câteva zile, încercările lui, care avea timp și nu se grăbea, au devenit, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Burcea a nimerit altceva, un fel de scâncet, compus din fragmente de alte cântece; în câteva zile, încercările lui, care avea timp și nu se grăbea, au devenit, foarte explicit, melodia "Tatăl nostru". Încet, încet, Burcea nu se mai desprindea de trompetă; devenise chiar enervant cu "Tatăl nostru" cântat la trompetă. Câte unul striga la el să înceteze exercițiul. Dar eu nu mă puteam supăra, pentru că l-am surprins odată, după ce executase corect melodia, cu ochii în lacrimi... Nu știu cine îi mai cântase din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
compus din fragmente de alte cântece; în câteva zile, încercările lui, care avea timp și nu se grăbea, au devenit, foarte explicit, melodia "Tatăl nostru". Încet, încet, Burcea nu se mai desprindea de trompetă; devenise chiar enervant cu "Tatăl nostru" cântat la trompetă. Câte unul striga la el să înceteze exercițiul. Dar eu nu mă puteam supăra, pentru că l-am surprins odată, după ce executase corect melodia, cu ochii în lacrimi... Nu știu cine îi mai cântase din trompetă lui Dumnezeu "Tatăl nostru"... * A dus-o tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
devenise chiar enervant cu "Tatăl nostru" cântat la trompetă. Câte unul striga la el să înceteze exercițiul. Dar eu nu mă puteam supăra, pentru că l-am surprins odată, după ce executase corect melodia, cu ochii în lacrimi... Nu știu cine îi mai cântase din trompetă lui Dumnezeu "Tatăl nostru"... * A dus-o tot așa; cânta ușor un "Tatăl nostru" cu rezonanțe metalice, ca o chemare disperată, ca o încercare de zbor undeva, mai sus, cum încearcă să zboare puii de rândunică neînvățați încă să zboare. Era mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și peste munți. Vine iarna. Au apărut păsările numite științific "Pica-Pica" sau pe limba noastră "Coțofenele". Se simte, de pretutindeni, că a venit zodia lor, ZODIA COȚOFENELOR. CUPRINS Prefață 5 1 9 2 60 3 140 Meritam alte amintiri 184 Trompeta lui Burcea 190 Când sublocotenenții mureau din iubire 195 Clopoțel cu suflețel 201 Un mic mesaj paranormal 207 Craii de modă nouă 212 Zodia coțofenei 217 Probleme și personaje pe strada Speranței 222 Patima lui Grivei 228 Periculoasa lume suprarealistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vorba de canonizarea fericitului La Salle. Tocmai în astfel de ocazii imensa navă a Sfîntului Petru își găsește adevărata frumusețe de salon de primire a creștinătății catolice, iar ornamentele baroce supraîncărcate se topesc într-un ansamblu de apoteoză teatrală, cînd trompetele de argint sună din înaltul cupolei, cînd norii de tămîie se leagănă sus, iar stolurile de porumbei albi se învîrtesc pe deasupra. În mijlocul acestei pompe regale și divine, eviți să privești de aproape prapurile și afișele cu rame aurite menite să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
deznodămînt fatal. Sătui de a mai fi tratați de paria, cehii încercau și ei să reacționeze prin violență, atît pe străzile din Praga sau Brno, cît și în Parlament, unde reprezentanții lor organizau obstruarea dezbaterilor printr-un vacarm susținut de trompete și fluierături, ședințele terminîndu-se uneori cu box și tir de călimări. În Boemia, populația își marca pe zi ce trece desprinderea de o monarhie care o trata cu dispreț: fără a mai vorbi de teatrele din Viena și literatura curentă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de Franz Iosif de la comanda armatei și din funcția de guvernator al Bosniei-Herțegovina!... Sub un cer presărat de stele, la Villa Borghese, în decursul unei reprezentații în aer liber a operei Aida, sub bagheta lui Mascagni în momentul în care trompetele de argint sunau marșul întoarcerii triumfale a lui Rhadames un zvon trecu prin mulțime. Era vestea atentatului de la Sarajevo. Spectatorii, care nu se lăsau înșelați de cîntecul de leagăn al pacifiștilor, plătiți sau sinceri, au simțit trecînd un suflu vestitor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
regele României, bunul său frate"). Regele trimite acest mesaj la primărie printr-un colonel al casei sale, îmbrăcat pentru circumstanță ca un cavaler din secolul al XVI-lea, călare, însoțit de doi crainici, tot pe cai, costumați și sunînd din trompetă. Lordul primar, prevenit, trebuie să primească pe trimisul regelui, în genunchi, pe o perniță, în stradă, înconjurat de toți funcționarii într-o postură identică, iar pentru el cu specificația agravantă de a săruta sigiliul regal și cizma trimisului care, în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prevenit, trebuie să primească pe trimisul regelui, în genunchi, pe o perniță, în stradă, înconjurat de toți funcționarii într-o postură identică, iar pentru el cu specificația agravantă de a săruta sigiliul regal și cizma trimisului care, în sunet de trompetă, îi citește textul dojenitor și reproșurile regești... Colegul de club al consilierului nostru își oferea bunele oficii pentru a ajunge la suveran și a-i sugera acest exercițiu teatral pentru exercitarea acestor prerogative. În acest sens cred că Eduard al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prezidențială a trebuit, arborînd eșarfa de un albastru deschis a ordinului "Vulturul alb" distincție rîvnită și conferită doar unei duzini de personalități din întreaga lume să trec, alături de președinte, printre două șiruri foarte apropiate ale gărzii prezidențiale ce trîmbițau din trompetele lor lungi direct în urechile noastre onoruri rituale, bogate în zgomot și culori pitorești într-un cadru desprins din secolul al XVIII-lea întărit de frumusețea femeilor poloneze a căror grație unduitoare este legendară și încă reală. Mareșalul Pilsudski, asigurîndu-și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
atâția pentru care onirism înseamnă suprarealism, viteza cu care Ulici a înțeles încercarea noastră de a lansa o modalitate literară deosebită de canonul suprarealist e de a dreptul uluitoare. Mai târziu am mai făcut împreună un dialog despre Serenadă la trompetă, un roman al Sânzienei Pop pe care nu l-am mai citit și nu pot să-mi dau seama în ce măsură rezistă la relectură - atunci însă îmi plăcea. Cred că am publicat dialogul nostru în Luceafărul. În tot timpul exilului nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
bucureștene, nu lipsit de talent poetic și, în orice caz, înzestrat din belșug cu umor. Ei bine, acest simpatic poet care nu pregeta să bântuie Salonul cărții de la București, din luna iunie, deghizat în fel și chip, uneori suflând în trompetă, alteori lovind într-o tobă, poetul deci se declară cu cea mai mare seriozitate împotriva ideii de subvenționare de către stat a culturii. — Piața trebuie să decidă valoarea unei cărți. Auzind o asemenea gogomănie, am încremenit. Cu mari eforturi, am reușit
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
să explic. L-am revăzut la București, la Salonul cărții, pe terasă. La „Motor”. Nu mai țin minte cum era deghizat în anul acela: în costum de la 1900, cu papion și joben sau în clovn. Oricum, avea cu el nelipsita trompetă sau, mai bine zis, o goarnă care probabil servise cândva pentru a suna deșteptarea în cine știe ce amărâtă cazarmă din Vaslui („Plecat-am nouă din...”). Scotea din ea tot felul de sunete guturale, într-un scop foarte clar și vechi de când
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fost caporal, sergent, locotenent-major, căpitan, colonel și a fost avansat. Nimic anormal, putea fi, după caz, comisar sau chestor-șef. În fața lui Beatrice Câșlaru s-a comportat ca un comandant de regiment care a prins bucătarul că doarme călare pe trompetă, cu drapelul de luptă în brațe. „Tu nu ai cuvînt în fața mea, eu sînt arbitru general.“ Această lecție despre ierarhii a fost ținută de un simbriaș al Federației în fața unei duble medaliate la Olimpiada de la Sydney, cu trei titluri europene
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de factură alecsandriană, dar cu mai mult amănunt. Merită atenția schițarea unei atmosfere de urât provincial cu tipicul iarmaroc al poeților simboliști: La cortul voltijerilor Pe stâlp înalt în vârf cu steag Lung tobele răsună; Momița cea ușoară La trompetul trompetelor Ca matelotul pe catarg Mulțimea se adună; Se suie, se coboară; Paiații costumați bizar Și jos apoi o vezi sărind, În aer tumba sar. Din ochi iute clipind. C. MILLE Atmosfera de la Contemporanul făcuse din C. Mille (1861-1927) un adversar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mașină cu-ntrebuințări uitate, Mai nebăgată-n seamă în giulgiul tău de praf Decât montgolfierii sau primul hidroscaf! Veritabila lirică e aceea cu rezonanță de violoncele, cu perspective de atlase, măsurată cu veacurile: În piața public-a simțirii noastre Răcnesc trompetele tembele, Dar unde-s visurile-albastre, Rănite vechi violoncele Care cântau în sufletele noastre? Deschideți iară vechile atlase; Pornim spre zările miraculoase, Dar nici un vers pentru contemporani! Și poate-așa din nou ne vom deprinde Să socotim cu veacuri, nu cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o metodă mai puțin uzitată atunci când și-a redactat amintirile, sub presiunea săptămânală a secretarului de re dacție, care cerea, grăbit, „materie“. El a urmărit firul evenimentelor foiletând sârgu incios presa vremii (în cazul volumului de față: Românul și, uneori, Trompeta Carpaților, iar pentru anii de după 1888 îndeosebi Adevărul), presă care i-a oferit cronologia corectă a întâmplărilor relatate, informații și documente, la care el a adăugat cu dărnicie și făcând dovada unei memorii prodigioase (dacă nu cumva a beneficiat și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vechi, la culegeri de documente, precum și, îndeosebi, la presa vremii, pe care o cunoaștem și o studiem de aproa pe trei decenii; Bacalbașa și-a redactat textul acestui prim volum al amin tirilor sale recurgând frecvent la gazetele Românul și Trompeta Carpaților, pe care le-am urmărit și noi la Biblioteca Academiei Române, completân du-ne informațiile prin foiletarea altor publicații periodice: Telegraful, Pressa și - îndeosebi - cum era și firesc, Monitorul oficial al României. Ținem să atragem atenția că am crezut de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din cuprinsul notelor subliniare am recurs - în cazul unor publicații periodice și al unor lucrări mai des citate de noi - la abrevierea titlurilor acestora, astfel: publicații periodice: MOF.: Monitorul oficial al României, București; ROM.: Românul, București; TEL.: Telegraful, București; TRC.: Trompeta Carpaților, București. volume: Ciachir, Independența: Nicolae Ciachir, Războiul pentru independența Ro mâniei în contextul european, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Crutzescu, Podul Mogoșoaiei: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoșoaiei. Po vestea unei străzi, București, [1943];1 Giurescu, Istoria Bucureștilor: Constantin C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
editori ai acestui prim volum al lucrării lui Bacalbașa a fost următoarea: A.A.: stabilirea textului, confruntarea cu textul publicat în Adevărul și definitivarea Addendei; confruntarea afirmațiilor și citatelor reproduse de Bacalbașa cu gazetele la care acesta apelează frecvent: Românul, Trompeta Carpaților ș.a., alcătuirea indicilor; T.A.: documentarea generală în vederea alcătuirii notelor explicative și elaborarea acestora. Ținem să mulțumim aici, încă o dată, tuturor acelora care ne-au sprijinit, cu bunăvoință, în munca de elaborare și definitivare a acestei ediții: - Valeriu Râpeanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
va instala la 2/14 februarie 1870, și sub acest guvern Camera validează alegerea de către țăranii mehedințeni a fostului domnitor. 8. Constantin Bacalbașa a reprodus textul telegramei din articolul Un mare act de justiție apărut în jurnalul lui Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților (an. VIII, nr. 801, 19 februarie/3 martie 1870, p. 1724), articol din care va cita un scurt fragment ceva mai departe. 9. Aici cu sensul de: voce, glas. Puternice temeiuri însă mă opresc a primi acest onor, mie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
împrejurare 10 nu-mi poate stinge adânca dorință de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție s-a săvârșit zilele acestea în România de către poporul plugar român, de către guvern, de către domnitor și de către Camera
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui C.A. Rosetti, ziar roșu prin urmare, scria asupra alegerii de la Dolj și de la Mehedinți: bucureștiul în 1871 63 10. În original: înconjurare. 11. Constantin Bacalbașa reproduce textul răspunsului lui Al.I. Cuza, considerat un „act istoric“, tot din Trompeta Carpaților („Ședința d alaltăieri“,TRC., an. VIII, nr. 804, 1/13 mar tie 1870, p. 1). În ciuda refuzului său, Al.I. Cuza va fi ales din nou deputat al Colegiului al IV-lea de Mehedinți, la 8/20 aprilie 1870
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prințul Carol s-ar fi arătat nemulțumit de modicitatea listei civile, iar guvernanții s-ar fi arătat gata ca să propună Camerei votarea unei dotațiuni anuale de 300 000 lei. Ziarul Românul deschide focul și atacă guvernul pe această chestiune. Ziarul Trompeta Carpaților povestește astfel: „La Concordia (otel Concordia, strada Smârdan - n.a.) se țin de două ori pe săptămână, seara, adunări de deputați. Într-una din aceste adunări [de la 4 ianuarie curent] dl. Ceaur Aslan ia cuvântul... [Dl. Aslan vorbea și, ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]