1,633 matches
-
artistice și petrecerile organizate de Cămin și chiar alte scopuri aducătoare de venituri pentru instituția respectivă (baluri, chermeze, hore, formații folclorice de Crăciun și de Anul Nou, onomastici etc.). O boală necruțătoare a curmat de timpuriu viața celui ce a trudit neprecupețit pentru școală, pentru satul pe care l-a iubit. A fost o pierdere incomensurabilă pe care a resimțit-o întreaga comunitate. Acum, la aproape o jumătate de veac de la dispariția lui, ar fi un act de recunoaștere și de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ajungându-i la creier ca o felicitare din concediu: scurt, tardiv și, din fericire, fără să dezvăluie sentimentele reale ale expeditorului. Are capul îndesat între cearșafurile negre pline de praf, așa că nu-i poate vedea fața înroșită a celui care trudește la spatele lui. Este totuși conștient că izbiturile acestuia sunt subliniate de ritmul în care îi sunt pleznite fesele și de strigătele regulate, guturale, ca de vânătoare, ce-i ies din gâtlej. Pe măsură ce starea de excitație a maiorului se amplifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unui om care nu s-a ostenit deloc cu ea. Și aceasta este o deșertăciune și un mare rău. 22. Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui și din toată străduința inimii lui, cu care se trudește sub soare? 23. Toate zilele lui sunt pline de durere, și truda lui nu este decît necaz: nici măcar noaptea n-are odihnă inima lui. Și aceasta este o deșertăciune. 24. Nu este altă fericire pentru om decît să mănînce și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
din care a venit, așa se întoarce, și nu poate să ia nimic în mînă din toată osteneala lui. 16. Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; și ce folos are el că s-a trudit în vînt? 17. Ba încă, toată viața lui a trebuit să mănînce cu necaz, și a avut multă durere, grijă și supărare. 18. Iată ce am văzut: este bine și frumos ca omul să mănînce și să bea, și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
a trebuit să mănînce cu necaz, și a avut multă durere, grijă și supărare. 18. Iată ce am văzut: este bine și frumos ca omul să mănînce și să bea, și să trăiască bine în mijlocul muncii lui, cu care se trudește sub soare toate zilele vieții lui, pe care i le-a dat Dumnezeu; căci aceasta este partea lui. 19. Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere și bogății, și i-a îngăduit să mănînce din ele, să-și ia partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
o dă omul pe pămînt, căci omul nu vede somn cu ochii, nici zi, nici noapte, 17. am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se face sub soare; oricît s-ar trudi el să cerceteze, tot nu va putea afla; și chiar dacă înțeleptul ar zice că a ajuns să înțeleagă, tot nu poate să găsească. $9 1. Da, mi-am pus inima în căutarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
poposit pe dunga nopții tale Brodând ecouri grave pe năframe, Zăpezi își argintau spre tine cale Și norii îmi ningeau pe frunte drame. Era durere multă-n noaptea ta încât, când am aprins tăcută zorii Privirea albă-n lacrimi înota Trudind să șteargă chinul din memorii. Mângâiam acele vise zdrențuite, Adăstând pe margini de durere Atunci când te-am chemat să-mi fii, iubite Toiagul alb prin lumea de tăcere... Am dispărut lăsându-ți semne prin zăpezi Și lacrimi înghețate-n cupe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
blestemul activității, care ne mănâncă zilele, și redevenim ceea ce fusesem înainte de izgonirea din rai: adică inactivi și nemuritori. Asta înseamnă că gestui poetului de ridicare a brațelor spre a arăta ce e pe cer se adresează doar oamenilor activi, celor trudiți de cele opt ore petrecute în zgomotul uzinelor, sau celor care petrec alte ore pe la cozi, înghesuiți în magazinele supraaglomerate, și nu se adresează celor inactivi, care, neavând ce face, pot să se uite pe cer și fără îndemnul poetului
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sudoarea altuia? Adică cum, să nu putem scăpa de ei niciodată și să trebuiască veșnic să muncească alții pentru ei, iar ei să stea și să se uite prin locurile cele mai frumoase ale țării, fără griji, în timp ce alții să trudească de dimineața până seara? Și să nu-și găsească măcar câteva clipe să contemple și ei o constelație cereasca "au să iasă să vadă măcar cum e câmpul. care după mine e mai frumos decât cerul? Dar mai există printre
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
adunând oase de pe câmp și vînzîndu-le la Chitila, unde se colectau pentru fabricile de zahăr. Era o trimitere obișnuită. Dar nu era adevărat, tata avea cultul muncii și știa că nimic nu ajunge cel care nu pune mâna și nu trudește din greu. Cu câți copii avea își spunea însă că era acum rândul lor să ajungă oameni și sa muncească și să-și facă. El considera, în sinea lui, că își câștigase acest drept suveran: să stea adică și să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
spunea însă că era acum rândul lor să ajungă oameni și sa muncească și să-și facă. El considera, în sinea lui, că își câștigase acest drept suveran: să stea adică și să se uite, după atâția ani cât se trudise. Aici ajungem însă la fondul dramatic al chestiunii, că dacă el cu adevărat își câștigase acest drept, și unul din fiii lui depune mărturie că așa a fost, absolvindu-l, ce se-ntîmplă cu mulți dintre noi, iubitori de spectacole ale
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dascăl vechi, care, în decursul anilor, înhățaseră mii de urechi și umpluseră cu note zeci de cataloage. Cu privirile sale spălăcite care trădau mai multă încăpățînare decît voință, mai multă răutate decît îngăduință și mai multă slugărnicie decît inteligență, bătrînul trudea cu îndîrjire. Cu ochii înfundați în obrazul ca o beșică, celălalt dascăl, pe nume Brînză, mă studia cu bonomie. Avea, ca toți cei fără ureche muzicală dar nevoiți să se facă ascultați, un glas străpungător. Lipsa aceasta de strunire în
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
voiau, de fapt, să-l ascundă. Făceau haz din orice și abia așteptau să-l prindă pe vreunul În ascuțișul cuvintelor și să-și bată joc de el. Erau răi ca niște draci și limbile lor Împroșcau venin și pucioasă. Trudise Îndelung ca să-și stăpânească graiul de acasă și să-l Înlocuiască, atât cât se pricepuse, cu cel de la câmpie. Căci, auzindu-i spusa molcomă, melodioasă și cu moliciuni ce lungeau cuvântul, se apucaseră să-l maimuțărească. La Început nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nici pe departe nu va acoperi adânca suferință și dorul cel neostoit. Două prize de curent electric și două Întrerupătoare - amintiri, cu toatele, de la vechea școală din sat, cu puțin Înainte de a fi abandonată clădirea În folosul celei noi, la care trudisem și eu ca un câine. Un ibric de cafea din aramă făcut numai din ciocan de un meșter făurar - valoare uriașă, având În vedere că nici nu se compară cu ciurucurile de tablă smălțuită care se găsesc În comerț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
curele după cât de Înalt sau scund era aprigul bărbătuș, după cât de Îngustă sau lată-n cur se vădea delicata domnișoară. Aceasta nu avea decât a se așeza comod pe policioară, iar Îndemânarea pofticiosului partener rostuia lucrurile cum trebuia. Titel Meșteru trudise o săptămână Încheiată ca să construiască aparatul lui Ion Vieru. Cel mai mult timp Îi mâncaseră măsurătorile În urma cărora a stabilit unde și cât de adânci să sape curbele În scândura de lemn, așa Încât amândoi Înfierbântații să fie feriți de piedici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ochii veșnic în pământ, De parcă se temea Ca umbra lui să nu atingă umbra altcuiva, Era urât și‐l înșela nevasta - și doar atât avea și el pe lumea asta ... În ziua când a fost să moară, Cum se‐ ntorcea trudit spre casă, El s‐ a uitat în jurul lui întâia oară și a văzut că viața e frumoasă. A‐ ntârziat apoi mai mult pe‐afară. 85 știa că toate vor muri în noaptea asta, Că soare mâine n‐o să mai răsară
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o avere neprețuită. Nu bani, ci tablourile lui Grigorescu.” G.G.Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943 MAMA Cu acul ne‐a crescut biata mama. și o dată n‐ am auzit‐o plângându‐ se, ori blestemând, ori spunând vreo vorbă rea. S‐a trudit, sărăcuța de ea, ș‐ a învățat singură să citească și să scrie, ca să ne poată învăța și pe noi puțină carte. C ă ce școli erau pe vremea aia?...De dimineață până în noapte muncea și ne îngrijea s‐ avem de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Sărăcuț și fără nume, Ca noi toți urmând cărarea, Vei trăi ca vai de lume. Nani‐ nani , n - asculta Tot ce‐ți cântă mama ta. și va trebui, în treacăt, Să pui gurii tale lacăt, Ai să guști nefericirea, Vei trudi cât poți să‐ncapi , Îți vei încrunta privirea, Vei visa că poți să scapi. Liu - liu, oare ce‐ai să faci? Dormi ... și‐nvață‐ te să taci. Liu‐liu, inimă bolnavă, Nani, fecioraș de sclavă, Viața ni‐ i numai suspin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai fost umblată, Dar parcă te zărim plutind ușor Cu fața‐ mbujorată. Tu ai murit, iubită mamă, Dar chipul tău e viu mereu, Iar poza ta, ca o icoană, Lucește ca un curcubeu ... M.R. Paraschivescu 1911 ‐ 1971 O, cartea mea, trudesc de ani de zile Ca să te văd ieșită la lumină Spunând doar ce‐ ți plutește peste file Ca frunza despre muta rădăcină. Publicate în volumul „Laude și alte poeme” ESPLA, 1959, versurile citate constituie o confesiune a munc ii poetului
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
strălucirile aurii și albastre ale donjonului de la castel păreau brodate cu verdele frunzelor proaspete de primăvară. Nici că s-ar fi putut să existe condiții mai diferite decât acelea din apus. În Luna a Cincea, pe când Hideyoshi și oamenii săi trudiseră zi și noapte în mocirlă pentru a-și desăvârși atacul asupra Castelului Takamatsu, străzile din Azuchi erau decorate cu podoabe, iar în oraș domnea o asemenea animație, încât ai fi zis că locuitorii săi ar fi sărbătorit Anul Nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
au făcut transmisiuni privind mineriada din 13-15 iunie 1990. Secvențele transmise reliefează clar chemarea minerilor în capitală pentru restabilirea ordinii în „Piața Universității” și pentru răfuiala cu intelectualii și partidele politice istorice. Cu bâte, ștăngi de fier și lanțuri, ortacii trudesc de zor, meritând cu prisosință mulțumirile „tovarășului Iliescu”. Îmi stăruie și acum în memoria auditivă timbrul vocii sale inconfundabil: „Vă mulțumesc pentru atitudinea cetățenească”. Oare când și cum va răspunde Iliescu pentru cei morți, sute de răniți, mii de cetățeni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
încarcă o haraba cât ți-i malul cu niște baloți grei. Aici se opintesc în juguri patru boi ca să urnească din loc un car încărcat doldora cu saci de grâu, dincolo gem sub povară alte perechi de boi care se trudesc să urnească tocmai harabaua pe care o încărcaseră hamalii...Nimeni nu șade în loc. Dacă îți mijești ochii și privești la mișcarea din Chervăsărie, ți se pare că te afli în fața unui mușuroi de furnici scormonit...Bătrânul, oprit în loc, mă privește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
scris-o, și își face rugăciunea de trei ori pe zi!" 14. Împăratul s-a mîhnit foarte mult cînd a auzit lucrul acesta; s-a gîndit cum ar putea să scape pe Daniel, și pînă la asfințitul soarelui s-a trudit să-l scape. 15. Dar oamenii aceia au stăruit de împărat, și i-au zis: "Să știi, împărate, că, după legea Mezilor și Perșilor, orice oprire sau orice poruncă, întărită de împărat, nu se poate schimba!" 16. Atunci împăratul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Totul mă dezgustă la ei. Și în primul rând căcaturile alea despre emanciparea femeilor, când pentru doamna Pringsheim asta nu înseamnă decât că poate să se poarte tot timpul ca o cățea în călduri, în timp ce bărbatul ei își petrece ziua trudindu-se cu niște culturi de bacterii proaspete, iar apoi vine acasă, gătește masa, spală și se simte norocos dacă mai are putere să-și facă o labă înainte să meargă la culcare. Acum, dacă vorbim despre adevărata mișcare pentru emanciparea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Kafka și-a scris prima povestire într-o noapte. Stendhal a scris Mânăstirea din Parma în patruzeci și nouă de zile. Melville a scris Moby Dick în șaisprezece luni. Flaubert a petrecut cinci ani lucrând la Doamna Bovary. Musil a trudit optsprezece ani la Omul fără însușiri și a murit înainte de a o putea termina. Ne mai pasă de toate astea acum? Întrebarea părea să nu aștepte un răspuns. — Milton era orb. Cervantes era ciung. Christopher Marlowe a murit înjunghiat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]