1,282 matches
-
în fugă în fața elicopterului. Am un sentiment de disconfort puternic la văzutul atâtor arme gata de atac; Carlos, în schimb, începe să se agite, aleargă de jur împrejur, își dă jos tricoul vechi pe care l avea, își pune o tunică lungă cu marginile dintr-un fel de mătase purpurie și o ciupilică pe cap din aceeași mătase purpurie. Realizez că și-a pus costumul de șaman ca să fie mai prezentabil, îmi pierd instantaneu și bruma de încredere rămasă în abilitățile
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cât de cât normale. Simt cum mi se face pielea de găină dar performanța se termină după două-trei minute. Un alt șaman este Don Agustin Rivas, un bătrân impunător, înalt, cu o mustață albă și păr lung, îmbrăcat într-o tunică lungă, albă, cu un fel de coroană pe cap și un sceptru de lemn în mână . Din reacția audienței și postura relaxată a vorbitorului deduc că Don Agustin este faimos și obișnuit cu lumea vestică. Mai remarc un șaman ceva
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să...? Bătrânul aprinde o lumânare: Stai! Cu dragă inimă! Stai! îl îmbie bătrânul, inimos, aprinzând încă o lumânare... Încălzește-te... Ce furtună!... Străinul se apropie încet, cu pași șovăitori... Pare a fi un oștean; nu prea mare de stat, cu tunica udă, cu capul gol, peste frunte, peste pletele blonde e legat cu o fașă murdară, pătrunsă de sânge, bărbos, cu ochi sticloși, arși, mijiți de nesomn și oboseală... Străinul pășește încet, șchiopătând, târșind ușor laba piciorului stâng înfășurată în cârpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cere iertare bătrânul, dezolat, dar și cu ironie. Bogdaproste, bolborosește străinul. Ia ulcica cu mâini tremurătoare, bea cu nesaț și-apoi șterge cu palma laptele scurs pe piept, pe barba crescută de multe zile. Bătrânul îl ajută să-și scoată tunica udă. A rămas într-o cămașă albă, de mătase, sfâșiată la piept, pătrunsă de sudoare și sânge. Bătrânul îi pune mâna pe frunte și clatină din cap cu îngrijorare: Prea cald. Arzi...Ți s-au obrintit rănile... Mai bine "prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sudoare și sânge. Bătrânul îi pune mâna pe frunte și clatină din cap cu îngrijorare: Prea cald. Arzi...Ți s-au obrintit rănile... Mai bine "prea cald" decât "prea rece", îngână străinul cu un zâmbet chinuit. Doamne ferește! bombăne bătrânul scuturând tunica, stropind în jur. Tragi rău... zău așa! Să nu... să... să... dar cuvântul îi rămâne în gâtlej. Mă... Măria sa... bolborosește uluit și cade în genunchi îngânând: Ște... Ștefan Vodă... Do... Domnul Ștefan... Ștefan zâmbește ostenit: Sihastrul Daniil, desigur... Înțeleptul Daniil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zice și se agită de colo-colo șchiopătând, gesticulând, strigând: A fost fantastic! Puțin a lipsit ca Vodă aista Ștefan! "Nebiruitul! Sabia lui Hristos!" să elibereze Constantinopolul! Să salveze Creștinătatea! Elanul i se frânge brusc, se îneacă, tușește... Tace... Daniil, cu tunica ghemotocită la piept, oftează, bolborosește: Doamne, Dumnezeule... Ștefan, istovit, cu ochii pironiți în gol, îngână răgușit: La Valea-Albă... începe el, dar se lasă să cadă pe lăicioară, sfârșit, cu umerii pleoștiți, cu ochii goi, pierduți. "Văleatul 6984 de la zidire, 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dimineața am ieșit la program cu echipamentul ud, dar curat. În „programul administrativ” din fiecare seară era un punct numit ”cusutul nasturilor”. Pentru executarea acestui program, trebuia să avem ac și ață și să coasem sau să întărim nasturii de la tunică sau de la pantaloni. Dacă lucrurile par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldați) care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus și făcea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
serbarea victoriei pentru a doua zi. Acolo am văzut primele tablouri și chipul lui Stalin puse în rame. Am reușit să sustrag un astfel de tablou cu dimensiunile 40-60 centimetri, pe care l-am îndoit și l-am ascuns sub tunică. În noaptea de 8-9 mai, după miezul nopții, singur, am trecut prin piața în care urma să fie defilarea biruitorului, a doua zi. Am întins tabloul lui Stalin jos pe caldarâm, cu fața în sus și am făcut „treaba mare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Lapidem quem reprobaverunt aedificantes, hic factus est in caput anguli» (Piatra pe care au aruncat-o zidarii, a ajuns în capul unghiului) (Ps 117,22). Și a coborât o tăcere respectuoasă în mijlocul acelei adunări de studioși, în timp ce Calabria, îndesat în tunica neagră, s-a îndepărtat cu chipul stânjenit. La alegerile administrative orășenești din 1904, au fost invitați să participe și catolicii. Don Calabria a avut șansa să constate stima și afecțiunea pe care și-a dobândit-o chiar și printre cei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
XX», cum îi numea don Calabria, se muncea pe rupte. Don Calabria nu voia discipline particulare, nu macerări, nici vegheri nocturne, ci virtuți virile, generozitate extremă, muncă neocolită. Cât privește îmbrăcămintea lor, nu le-a impus ținute deosebite: preoții purtau tunica regulară a preoților diecezani, iar frații se îmbrăcau cu haine civile, foarte modeste dar decoroase și îngrijite. Surorile Orice copil are nevoie de afecțiunea și de atenția unei mame. Cu atât mai mult aveau nevoie de afecțiune maternă orfanii și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care avea oroare, dar era impusă de audiența pentru prezentarea scrisorilor de acreditare după moartea regelui Carol I. Dorind să-mi citească o scrisoare pe care o primise de la regina Elisabeta, văduva acestuia, și pe care o pusese în buzunarul tunicii, suveranul o scăpă pe jos și, pentru a o ridica, își pierdu chipiul. M-am scuzat, fiind invalid de un picior, că nu-l puteam ajuta să ia scrisoarea și chipiul. "Mă aflu în aceeași situație ca dumneavoastră, îmi răspunse
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
frumoase, cu obrazul ca floarea de camelie talie zveltă în prima tinerețe, înaintea ofensivei obezității provocate de abuzul de dulciuri, friptură de gîscă și de sieste pe divane moi se îmbrăcau cu haine frumoase, viu colorate, fuste de un verde-jad, tunici de catifea brodate cu fir aurit, bonete de mătase peste părul strîns, cel mai adesea de un roșu aprins. Burghezia israelită: Morpurgo, Misrahi, Allatini spunea că este protejată de puteri străine austriacă sau italiană și împreună cu corpul consular își deschidea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
străzile orașului, datorită escortei obligatorii și vizibile a santinelelor (din patru, doi trebuiau să mă încadreze întotdeauna cînd mă deplasam în interes de serviciu sau ieșeam la plimbare). Aceștia, niște zdrahoni solemni, unii în costum albanez cu fustanelă, ceilalți în tunică militară toți înarmați cu pistoale antedeluviene, săbii și revolvere cu butoi, mă arătau, prin simpla lor prezență, asasinului ca pe un vînat foarte ușor de doborît. Și mă întreb cum ar fi reacționat, în caz de atentat, această gardă de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
violențele dintre creștini, prea adesea provocate și cultivate de administrația locală, urmînd vechea rețetă austriacă "Divide et impera", dar cu prea multă nepricepere și ecouri supărătoare în lume. Noii jandarmi, în ținuta lor dichisită, imaginată, se zicea, chiar de sultan tunică bleumarin cu galoane carmin aveau ca misiune să alunge bandele din cuiburile lor și să le constrîngă să se împrăștie dacă nu erau încercuite și distruse. Pentru a duce la bun sfîrșit această sarcină, Comandamentul superior împărțise Macedonia în cîteva
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la unele fricțiuni sortite să se agraveze în anii următori, ajungînd pînă la totala neînțelegere. Cît am fost ministru la Roma, în plin război, avusesem ocazia să văd adeseori, la ambasada Franței, la trecerile sale prin Italia, și îmbrăcat în tunica albastru orizont, de căpitan francez, pe faimosul Stefanik, devenit aviator după ce se angajase voluntar ca sergent de infanterie. Lui îi încredințase generalul Foch, în cadrul grupului de armate din Nord, organizarea serviciului de informații meteorologice, inexistent pînă atunci, întrucît în civilie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
comercianți de artă ieftină și întîmplătoare ce bîntuie bulevardele pariziene cu un ochi la strune și cu celălalt la luciul monedelor de un euro adunate în bască. În plus, costumul e și nu prea e românesc. Motivele florale atipice nouă, tunica dreaptă, gulerul cămășii răsfrînt pe dinafară, brîul lat de-o palmă sînt mai degrabă ale cîntăreților de ceardaș decît ale interpreților de hore românești, amestecate cu unduiri orientale inspirate din nesecatul filon al melosului gitan. Afișul e neinspirat, nu însă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cerbicia acestora dar și ca sursă de venit pentru romani prin creșterea numărului birnicilor. Geții se adună și năvălesc plini de furie în același an în Mesia dînd pradă focului tot ce au întîlnit în cale și se purta cu tunică și săndăluțe. În anul 11 e.n. romanii pun la cale un atac de anvergură condus de Cornelius Lentulus împotriva geților. S-a jefuit tot sudul Munteniei dar și Banatul a avut de suferit atenția acestor prădători. Cotizo nu a rămas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dimineața am ieșit la program cu echipamentul ud, dar curat. În programul administrativ din fiecare seară era un punct numit cusutul nasturilor. Pentru executarea acestui program, trebuia să avem ac și ață și să coasem sau să întărim nasturii de la tunică sau de la pantaloni. Dacă lucrurile par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldațiă care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
par normale, ele totuși nu erau normale, pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldațiă care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că instructorii noștri ne obligau ca și atunci când n-aveam nasturi slăbiți sau căzuți, să coasem nasturii. Elevilori (soldațiă care spuneam că nu avem ce coase, instructorul venea și ne rupea nasturii de la tunică pentru a avea ce coase. Prindea tunica de cel mai slab nasture și o învârtea în aer până ce se rupea ața cu care era cusut. Pentru a evita o astfel de situație, am profitat de faptul că deasupra patului meu mai era un pat suprapus și făcea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
victoriei pentru a doua zi. Acolo am văzut primele tablouri și chipul lui Stalin puse în rame. Am reușit să sustrag un astfel de tablou cu dimensiunile 40/60 centimetri, pe care l-am îndoit și l-am ascuns sub tunică. în noaptea de 8/9 mai, după miezul nopții, singur, am trecut prin piața în care urma să fie defilarea biruitorului, a doua zi. Am întins tabloul lui Stalin jos pe caldarâm, cu fața în sus și am făcut treaba
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cazarma Alexandria de pe strada 13 Septembrie ca să primim instrucția militară. Instructorul nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. După câteva săptămâni ni s-a cerut ca să ne uniformăm. Fiind în luna lui mai, ne-am făcut uniformele din pânză: tunica și pantalonii dorobănțești și căciula de oaie la fel. Îmi amintesc că, cu 22 lei, mi-am plătit toată această uniformare. În sfârșit de la mișcări și cele dintâi principii din școala soldatului, am primit, în sfârșit, și pușca Peabody. Acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anu me destinate, de două ori pe săptămână, iar exercițiile gimnastice la aceleași ore de 2 ori pe săptămână în localul școalei. 11) Uniforma elevilor din orice școală va fi ca aceea a dorobanților, cu deosebirea că la gulerul bluzei tunicii sau mantalei vor purta câte 2 frunze de postav alb de fiecare parte a gulerului. Facerea și purtarea uniformei din partea elevilor este facultativă. Nu se va permite însă nici o altă uniformă decât cea descrisă mai sus. 12) Elevii în uniformă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]