3,509 matches
-
scriitorului, urmându-i Strada care urcă la cer (1977), și cuprinzătoarea ediție Un ceas de hârtie - a dezvăluit o literatură preponderent lirică și baladescă. În contrast cu firea sa jovială de actor, poemele lui S. se înscriu în linia tradiției interbelice, figurile tutelare fiind Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Pillat. S-a afirmat că el „restaurează mai mult o sensibilitate decât traiectul unui singur autor” (Gheorghe Grigurcu). Poetul percepe cosmosul printr-un peisaj de obicei autumnal și vesperal, ce rezonează ca o stare
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
aparent „recuperat”, rămâne încă prizonierul altor determinări. Abia cu Roland Barthes și cu „școala geneveză” (îndeosebi cu Jean Starobinski) S. stabilește o afinitate de concepție. Secvențele comentariilor nu se rezumă la simpla descripție: tonul polemic, dialogarea liberă de orice complexe tutelare sporesc calitățile acestei panorame istorice a problemei. Intenția nu e însă „o critică a metodelor”, ci mai degrabă relevarea modului cum diverse curente ale criticii contemporane au înțeles prezența (rolul, funcția) sau absența autorului. A vedea această „prezență” în operă
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
erotică de N. Davidescu, versul central e „Și-n sufletu-mi prea sunt adânci ruine”. S. obține colaborarea sau acordul de reproducere de la scriitori notorii din școala macedonskiană și minulesciană, nu și din grupul simboliștilor „academici” de la „Vieața nouă”. Spirit tutelar, Al. Macedonski acceptă prezența pe prima pagină, în numărul 2, cu violentul poem Ură (apărut încă în 1883, în „Literatorul”, și inclus în volumul Excelsior din 1895), într-un moment când poetul era mai curând rău-famat, iar gestul gazetei echivala
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
consilier la Ministerul Culturii. Volumul de debut al lui Ș., Mereu secunda, mereu și Dumnezeu, apărut în 1995, evidențiază câteva caracteristici: versuri dedicate Basarabiei și neamului românesc, mănăstirilor și satului în declin, familiei, solitudinii, călătoriilor, cu referințe autobiografice și modele tutelare, ceea ce în bună parte se va întâlni și în Blestemul bărbăției și alte imagini sociale (2002). Ș. este încă de la primul volum un poet mistic, sfâșiat - cum remarca George Țărnea - de „drama incomunicabilului”. Notabilă, Balada ursului polar, e o ars
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
până azi?” și 2. (vizând determinarea liderilor de top după cota de intelectualitate creatoare, și nu doar de „muncă intelectuală”): „Care sunt cei doi fruntași ai poeziei românești de azi?; ai prozei?; ai criticii?; ai literaturii dramatice?”. Cele cinci figuri tutelare ale românilor, potrivit unui număr de voturi între 692 și 487, au rezultat a fi Ștefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Tudor Vladimirescu, Mihail Kogălniceanu și I. L. Caragiale; între 429 și 200 voturi se înscriau Mihai Eminescu, Mircea cel Bătrân
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Armând Lanson. În epoca debutului sau românesc S. pare atașat, cel putin formal, paradigmei clasice de poezie, atent la prozodie și muzicalitate, cu un lexic apropiat de al lui Ion Barbu din perioada lui parnasiana. ,,Geometria” versului deconspira că modele tutelare pe Gérard de Nerval și pe Stéphane Mallarmé. Dar, ca și la Tristan Tzara, cel dinainte de dadaism, tiparul ,,academizant” îmbracă o recuzita și un conținut existențial de factură simbolista. Priveliști pentru o domnită medievală. Blazon reprezintă o parodie livresca, unde
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
al clasei (evaluarea criteriala) se corelează cu obiectivele derivate propuse, care evidențiază distincția dintre normă și criteriu. Ca un proces de evaluare să fie obiectiv este necesară neutralitatea, imparțialitatea în următoarele domenii: transmiterea cunoștințelor, relațiile dintre profesori, raporturile cu autoritățile tutelare, modul de exercitare al profesiei, comunicarea cu elevii și aplicarea rezultatelor parcursurilor de formare. Astfel, evaluarea este o latură foarte importantă a procesului instructiveducativ care trebuie trată ca atare cu obiectivate și profesionalism.
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tomulescu Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1187]
-
tocmai viața, faptele și moartea lui Babis Vătășescu, aderent al grupării, căruia nepotul său omonim încearcă să îi recompună biografia pentru a-și înțelege propriul rost. Altfel, cartea se află, ca și Galeria cu viță sălbatică, sub semnul unei metafore tutelare, desfășurată de data aceasta în povestea căderii lui Lucifer, pe care Brenner cel tânăr i-o spune lui Babis cel tânăr. Mai mult, demonicul este omniprezent în spațiul narativ fie pe raftul metafizicii, fie pe acela, mai modest, al politicii
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Ipostaze predilecte sunt vestala sau preoteasa, chipuri statuare ale abnegării supuse, dar mai ales jertfa rituală. Prefațând Fiord imaginar, Nicolae Balotă elogia apariția unei poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont și, trecând prin Rimbaud ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual poate continua cu Nerval, Montale, Quasimodo, Esenin, René Char, Emil Botta, Constant Tonegaru, Nichita Stănescu („hiperboreeanul”), mai târziu Ileana Mălăncioiu
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
și „stilistica diacronică”, R, 1990, 3; Cristian Moraru, „Din secolul romantic”, CNP, 1990, 14; Gheorghe Grigurcu, Resortul afectiv, F, 1990, 4; G. Iorga, Secolul ca text, ATN, 1990, 6; Liviu Călin, Acuitatea observațiilor critice, JL, 1990, 27; Vasile Popovici, Romantismul tutelar, O, 1990, 9; Diana Adamek, Secolul al XIX-lea - Perspective stilistice, TR, 1990, 44; Alex. Ștefănescu, Casa condamnată la moarte, RL, 1992, 31; Florin Manolescu, Vară indiană, LCF, 1992, 45; Octavian Soviany, Timpul și moartea după Proust, CNT, 1993, 1
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
fie unitatea de atmosferă, fie un personaj central. Aceste două elemente vor constitui, de altfel, axul în jurul căruia se vor coagula scrierile mai importante, care urmăresc să recupereze prin memorie un spațiu matrice, satul tradițional, și să inventeze un protagonist tutelar. În cartea de debut, spre exemplu, e vorba despre o recompunere din perspectivă pseudoinfantilă a universului copilăriei în mediul rural, structurată după momente-cheie, percepute ca rituri (coacerea pâinii, culesul strugurilor, găsirea unui ou etc.), ca în povestirile Oul, Pâinea, Struguri
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
O criză polimorfă: economică, politică, socială, demografică, etică, religioasă și, desigur, educațională. 14.2. Moartea Casandrei din Hyde Parktc "14.2. Moartea Casandrei din Hyde Park" După moartea lui Dewey, mulți au crezut că școala americană și-a pierdut spiritul tutelar care îi îndruma pașii spre orizonturi benigne, lipsite de primejdii. Dar nu a fost așa. Locul i-a fost luat curând de un nou Mesia al pedagogiei americane - care s-a făcut cunoscut, ce-i drept, rostind o zguduitoare profeție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primit sarcina cunoașterii și avizării tehnicii de relaxare neuropsihică „Meditația Transcendentală”, demonstrată de cetățeanul francez de origine română Nicolae Stoian; sarcina a venit din partea CC al PCR, prin adresa nr. 114720/1980 către Ministerul Educației și Învățământului. Acest minister, for tutelar al Institutului, a organizat, asistat, controlat și valorificat sarcina respectivă; conducerea Institutului a nominalizat 24 de cercetători care au participat direct la întreaga acțiune, derulată timp de cinci-șase zile, câte două ore zilnic. Activitatea a constat în expuneri teoretice ale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
justiție și prin sfidarea flagrantă a legilor țării, și nimeni nu și-a asumat responsabilitatea reabilitării morale, juridice și materiale a psihologilor, după 1990. Nici Ministerul Învățământului, ce poartă cea mai mare vină în desființarea Institutului de Psihologie (ca for tutelar a organizat, asistat, controlat și valorificat acțiunea MT), ai cărui miniștri după 1989 au fost, ca și noi, victimele aceleiași înscenări, Mihail șora recunoscând implicit vina MI în anularea Ordinului nr. 2738 al MI, și nici Academia Română, în subordinea căreia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se lovească/ drumul să-l afle/ și buha se-așază pe-acoperișul părăsit/ fluturele păros întinde aripile pe scoarța văruită/ gândacul cel negru mișună/ și-asemeni lui întregi mărunte seminții/ de apă de aer și de uscat.” Sub alibiul polarității tutelare, P. își desfășoară textele după un ritm de sistolă și diastolă, vertebrând dublul regim (nocturn/diurn) al ființei prin dublul regim al poeziei, disputată în egală măsură de vizionarism, teratologie, oniric și grotesc, ca și de prozaism, naturalețe, trezie și
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade. Ce pot spune în câteva fraze despre această poezie decât că impresionează prin decizia cu care pune în joc, în jocul ei, existența. Cu inflexiuni din Bacovia și din Urmuz (acestea sunt umbrele tutelare, dar deloc tiranice), Cristian Popescu se arată gata să-și joace nu numai prezentul, dar și trecutul, nu numai biografia, ci și genealogia, să se despartă, adică să demitizeze figura mamei, amintirea tatălui etc., cu o detașare de-a dreptul
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor cu perioada interbelică. Canonul reunește zece poeți - Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu -, al căror precursor și spirit tutelar este considerat Labiș, învestit cu atribute de „mit” și de „existență-model”. P. a comentat cu aceeași simpatie și scrierile unor poeți din generațiile mai noi. Astfel, Viață și texte include portretele unor scriitori afirmați în ultimele două decenii ale secolului
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
ș.a. Ca poetă, P. dezvăluie în versurile din primul volum, Corăbii (1970), un lirism al stărilor sufletești delicat conturate, rostite în formulări de o fermă concizie. Deși e vorba despre poezii de tinerețe, visarea și melancolia rămân aici tonalități adiacente, tutelar fiind aerul grav și meditativ. Elanul spre „nețărmurire” se vede contrapunctat de luciditatea unui eu poetic neliniștit, care percepe limitarea insinuată pretutindeni: „De-am fi putut fugi atunci/ Dar cum porneam ne-mpiedicam/ De uleioase frunze lungi/ Și sub copaci
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
Între Scylla și Charybda cuprinde o substanțială Introducere la poezia actuală, în fond un pandant peste un secol, o „cercetare critică” a poeziei române din jurul anului 1967. Aprecierile valorice vizează atât „direcția” poeziei din această perioadă, cât și figurile ei tutelare. Mai ales în comparație cu optimismul critic unanim de la sfârșitul anilor ’60, surprinde avertismentul conform căruia, deși producția momentului e net superioară deceniului precedent, aceasta rămâne tributară unor „fecunde stimulente” ale liricii interbelice, creându-și „un supralimbaj sau extralimbaj poetic” ce începe
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
stilurilor. Tot subordonată relației esențiale a poetului cu lumea este relația de de-realizare a universului, de înlăturare a contururilor aparente, spre a sugera sentimentul înstrăinării de sine, spaima de neant, perceperea morții ca prezență ubicuă - sentiment niciodată numit, dar tutelar, ca zeul ascuns, în poezia lui I. Dacă volumele sale nu s-ar numi, cu atâta obstinată voință de ștergere a urmelor, Versuri, Poesii, Poeme, ele s-ar putea reuni sub titlul generic Despre irealitatea existenței. Nimic din ce se
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
o pauză editorială destul de lungă, L. revine cu volumul Dantelă veche (1972), în care unor poezii reluate li se adaugă cicluri noi. Poetul trăiește mai mult în trecut, acolo e atmosfera care îi priește, de-acolo vin figurile unor scriitori tutelari, copilăria cu Moșii, circul și filmele mute. Conștient de anacronismul întreprinderilor sale lirice, autorul îl poematizează: „Mi-s versurile tot mai demodate [...]/ Sonetul astăzi nu prea se mai poartă”, dar când încearcă să părăsească forma fixă nu mai este el
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
unui climat literar pe care își puseseră amprenta V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga, St. O. Iosif, M. va căuta să le imprime câteva nuanțe ținând de propriile trăiri. Demersul său va avea efectul scontat fie în rememorarea unor prezențe tutelare (Mama), fie în creionarea unor peisaje care îi pun în evidență calitățile de pictor naiv (Icoană scumpă, Flori de primăvară, Cules de vie). În rest, modelele acționează oarecum tiranic asupră-i. Poetul va reveni în ultimii ani ai vieții la
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
repetate rânduri, scrierile sale pot fi ordonate în câteva momente sau etape, fiecare corespunzând câte unui chip al unui autor polimorf ce a reușit să se împartă fără să se risipească. Debutul critic stă sub semnul lui G. Călinescu, spirit tutelar pentru monografiile Viața lui Alexandru Macedonski și Opera lui Alexandru Macedonski. Ambele cărți au avut o gestație prelungită artificial, fiind concepute înainte de perioada detenției și publicate aproape douăzeci de ani mai târziu. Lucrările rămân însă exemple de sinteze istorico-literare construite
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
fiecăruia dintre densele capitole ar trebui să aibă pe masă și cărțile de la care pornește Lilla. Eseul final, „Seducția Siracuzei”, este o reflecție generală, în care se distinge poate cel mai bine tonul straussian al lui Mark Lilla. Alte figuri tutelare sunt Daniel Bell, căruia cartea îi este dedicată, și Czesßaw Mißosz, autorul amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare. În „Prefață”, autorul se referă cu admirație la Mißosz, arătând că Spiritul nesăbuit ar putea fi citită „ca un modest supliment
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dagon, cunoscutul idol al filistenilor, cu înfățișare de pește, de animal și de pasăre, care, fiind pus în fața Arcei lui Israel și-a lepădat capul de cal și amîndouă palmele, rămînînd doar cu trupul său de pește. La fel, îngerul tutelar al Angliei este un vînător de balene, unul din nobila noastră tagmă; iar noi, harponiștii din Nantucket, am avea dreptul de a fi primiți în Ordinul Sfîntului Gheorghe. De aceea, cavalerii acestui prea distins Ordin îspre deosebire de marele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]