6,589 matches
-
UNIRE. (Comunicări privitoare la începutul Războiului, 1916 și efectele conflagrației asupra românității). Alba Iulia, Casa de Cultură a Studenților, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL - 300 DE ANI DE LA UCIDEREA SA JERTFELNICĂ ȘI MOARTEA ALTOR MARI CĂRTURARI ROMÂNI AI VREMII: STOLNICUL CONSTANTIN CANTACUZINO ȘI ȘTEFAN VODĂ CANTACUZINO. Alba Iulia, Aula Facultății de Teologie, marți 29 noiembrie orele 18.00, miercuri 30 noiembrie orele 9.00 - 11.30. ISTORIA IMNULUI NAȚIONAL
CONGRESUL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI [Corola-blog/BlogPost/92495_a_93787]
-
comunicat al Parchetului remis vineri Ziare.com. Dosarul artificierului: zeci de persoane audiate, sute de acte medicale și expertize medico-legale examinate În comunicatul Parchetului se vorbește și despre acțiunile efectuate în dosarul artificierului Marian Moise, aflat sub control judiciar, pentru ucidere din culpă privind decesul a 64 de persoane și vătămarea corporală din culpă a 112 persoane, precum și pentru nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în munca. „Până în prezent au fost audiați 40 de martori și persoane vătămate și au
Un an de la #Colectiv: In ce stadiu e dosarul si cand vor plati vinovatii [Corola-blog/BlogPost/92500_a_93792]
-
doilea Război Rece de azi au fost regizate și executate de către ei. 11 septembrie 2001, atacul din metroul londonez, cel din trenul din Spania și altele. Nu există teroriști. Nici Osama bin Laden n-a existat. Nu există fotografii ale uciderii sale, ci doar o probă vagă. Terorismul este creația lor artistică. Prin groază și teroare, împrăștiate ca motiv de invazie a statelor, reușesc să controleze omenirea! Ei nu doresc pacea omenirii, nici schimburi economice corecte, nici eliminarea discriminării și a
Graniţa neagreată de S.U.A., trasată de gigantul Google şi Turnul de la Basel [Corola-blog/BlogPost/92916_a_94208]
-
că a fost o greșeală. Dacă erau rușii prin preajmă, ar fi dat vina pe ei. Organizația „Medici fără Frontiere” vorbește despre „o crimă de război”, cerînd o anchetă internațională în acest sens: „Este inacceptabil ca bombardarea unui spital și uciderea medicilor și pacienților să fie calificate drept «pierderi colaterale» sau drept o greșeală. Ca doctori, protestăm și cerem respectarea Convenției de la Geneva! Avem nevoie de voi, de opinia publică, să fiți alături”, a spus dr. Joanne Liu, președinte M.S.F. International
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93012_a_94304]
-
să facă jurnaliștii aflați într-un nesfârșit carusel al știrilor groaznice? Un răspuns onest ar putea fi «nu știu», dar trebuie să încercăm să schimbăm ceva. Și putem începe cu ce este mai simplu: concentrarea nu doar pe actele de ucidere și consecințele lor, ci și pe reflectarea celor care intervin și care ajută. Apoi, se poate evita repetarea schematice a aceleiași știri până când audiența ajunge la disperare, se pot face materiale de presă care să depășească modelul lui «ce înseamnă
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
și sărituri peste taurul în plină alergare. Perșii obișnuiau să-și „boteze” novicii proaspăt inițiați cu sângele unui taur sacrificat, convinși fiind că în acest mod li se va transfera puterea și virilitatea sa. Multe culturi din Asia Mică presupuneau uciderea unui taur, act-simbol al victoriei binelui asupra răului. Sacrificarea se dorea impuls dat reinițierii unui ciclu de renaștere a naturii. Nu întâmplător, aluzia la sângele vărsat de Isus se interpune până și pașnicului cult creștin, în chiar ziua Învierii de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
îi zguduie pe unii, tot așa fiorul estetic îi electrizează pe spectatorii luptelor taurine. Cu toate acestea, nu se pune problema unei indiferențe suverane a spaniolilor față de suferință, sânge și moarte, așa cum suspecta în mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
sus, este recunoscut faptul că populația evreiască din România a supraviețuit în mare parte războiului, fiind de fapt cea mai mare comunitate evreiască dintr-o țară aliată Axei care a supraviețuit. Dacă poporul român și-ar fi dat concursul la uciderea evreilor (așa cum au făcut-o turcii cu armenii, sau germanii cu evreii, sau chiar polonezii - așa ocupați de germani cum erau[9]- din nou în ceea ce-i privește pe evrei), atunci probabil că alta ar fi fost situația comunității evreiești
Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Date şi documente (5) [Corola-blog/BlogPost/93448_a_94740]
-
el și bea. Și nici să-l primești la tine pe el și să mănânci îmbucătura cu el: căci o va voma și va pângări cuvintele tale cele bune” (Pilde 23, 6-8). Din invidie se nasc: ura, clevetirea, vicleșugul, înșelăciunea, uciderea, precum și slăbirea puterilor sufletești și trupești ale celui plin de invidie. De asemenea invidia duce și la depărtarea de Dumnezeu, căci înăbușă dragostea curată față de El și față de aproapele. „Zavistia (invidia) face pe oameni mai răi decât orice șarpe veninos
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
eternitate. Simțea că trebuie să fi existat o legătură Între figura reprezentată pe perete și grozăvenia acelei crime. — Ai fost omorât sub mozaic nu dintr-o Întâmplare, șopti la urechea maestrului din Como. Trebuie să fie aici ceva legat de uciderea ta. Bargello Încerca să deslușească acele cuvinte șoptite. În jurul colosului, o mare porțiune de perete fusese deja pregătită pentru continuarea lucrului. Mozaicul ar fi trebuit să fie cu mult mai larg, odată terminat. Poate că motivul crimei nu rezida În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
după ce fusese lovit, avea senzația că, undeva aproape, mai exista și un al doilea trup. Dar poate că fusese doar rodul imaginației lui. Între timp, izbutise să aprindă lampa. Apropie micul cerc de lumină de locul exact unde se petrecuse uciderea lui Ambrogio. Mai Întâi exploră cu luare aminte pardoseala; apoi, ridicând mâna care purta lumina, Începu să examineze din nou mozaicul neterminat. Flacăra dezvăluia, Încetul cu Încetul, unele amănunte ale colosului, fără ca vreodată Întreaga figură să reușească să iasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
un adversar neînduplecat. Pierduse prima ciocnire și Încerca să Își adune forțele pentru a ataca din nou. — Și apoi, ce te-a adus În aceste Încăperi, În afară de perfida dorință de a ofensa sacra noastră persoană? — De ce se interesează Biserica de uciderea meșterului mozaicar? De ce v-ați trimis zbirul, pe Noffo, să Îi iscodească rămășițele? replică Dante, la rândul său cu un glas Întretăiat de gâfâială. Cardinalul avu o mișcare bruscă de nerăbdare. Nu am nimic să Îți explic. Sfânta Biserică romană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
superioritate În timp ce, Încetul cu Încetul, Își recăpăta culoarea. O crimă feroce Într-un loc sacru face oricând obiectul atenției sale. Precum și al atenției Inchiziției, În cazul În care se descoperă În ea urma diavolului. — Și ați recunoscut această urmă În uciderea mozaicarului? Așa e, prin urmare? Credeți că un diavol l-a omorât? Ghearele lui Belzebut au sfâșiat sărmanul trup al lui Ambrogio? De ce anume vă temeți, de fapt, din această moarte? Iar mai Înainte? De ce vă puteați teme din viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Domenico, În legătură cu o faptă de natură criminală. Omul Își schimbă expresia dintr-o dată. — Natură... criminală? Ce vrei să spui, priorule? Poetul observă cu satisfacție că, În sfârșit, Domenico Îi pronunțase titlul cu deferența de rigoare. — Ai auzit cu siguranță de uciderea În orașul nostru a unui meșter din breasla de la Como. Comuna m-a Însărcinat să caut vinovatul. — Și aveți de gând să Îl căutați aici? bâigui cămătarul pălind. — Oriunde s-ar putea ascunde. Dar acum altceva vreau să aflu. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nu-i nimic În care să poată fi implicați... În afară de două crime atroce! La aceste cuvinte, Bargello păru să Își recupereze ceva din siguranță. Se ridică, scoțând pieptul În față. — De aceea am venit să te anunț, că vinovatul pentru uciderea spițerului a fost arestat acum o oră. — Ce? exclamă Dante. Și cine... — Oamenii mei au surprins un pehlivan cunoscut, unul pe nume Giannetto, care cerșește de obicei la Santa Maria Novella, În timp ce Încerca să vândă În piața de pe Lungarno câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
secretului. În fantezia lui Dante, toate amănuntele poveștii se reașezau, precum piesele din mozaicul lui Ambrogio. Ura lui Acquasparta față de această femeie, Încercarea lui de a o acuza de erezie ca să o poată aresta, urmărirea meșterului la Roma, iar apoi uciderea lui. Asasinarea lui Teofilo, care descoperise secretul aurului și cunoștea de unde provenea, și care Încercase să Îl Înșele, abătându-i atenția pe căile iluzorii ale științei alchimiei. Era cu putință. Și totuși, din acel plan complex, existau câteva amănunte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
asemănarea Sa, pe care l-a sacrificat, transferând asupră-i pedeapsa pătrunderii acelui ceva misterios și inaccesibil minții noastre mărginite - o vinovăție, un secret fundamental care i-a indus o frică divină, copleșitoare și insuportabilă. ...Pentru a-și apropria șansa uciderii animalului vital, primitivii vânători Îl desenau mai Întâi pe pereții peșterilor străpuns de sulițe, nutrind convingerea că, biruindu-i spiritul, capturarea sa ulterioară devine o chestiune formală. Devastat de o sălbatică spaimă, Demiurgul a creat el Însuși o infinitate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
orizont benefic? Era ceva rău În faptul că putea fi bine? Ce considerente cinice alimentau strangularea nemiloasă a Începuturilor de eră favorabilă oamenilor? Fiindcă, metodic, asta se petrecea, acum nu mai aveam nici o Îndoială. O să-ți dau un singur exemplu: uciderea templierilor și desființarea Ordinului Cavalerilor lui Hristos. Mă opresc la el din motive pe care o să le Înțelegi puțin mai târziu. Documentul aflat În arhivă avea aceeași configurație ca și precedentul: o introducere care reitera succint istoria de două secole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
istorie. Încalcă dreptul templierilor de a se supune exclusiv jurisdicției ecleziastice, forțează mâna Papei Clement al V-lea, determinându-l să accepte arestarea lor, și orchestrează, În noaptea de 12 spre 13 octombrie 1307, teribila operațiune care se soldează cu uciderea sau punerea sub acuzația de erezie a mii de membri ai Ordinului Templului. Li se confiscă averile și, timp de șapte ani, cunosc rigorile cercetării inchiziționale și meșteșugul cumplit al torturii dus la perfecțiune de călugării dominicani Încă din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
preț secretele, primejdioase pentru ea, privind viața și moartea lui Isus descoperite În timpul primei cruciade? Va fi fost oare menținerea, timp de două secole, a privilegiilor generoase cu care Papa Îi blagoslovește la crearea Ordinului prețul tăcerii? Sau arestarea și uciderea lor se datorează setei de răzbunare și cupidității lui Filip cel Frumos, regele franc având și dorința, și interesul de a-și adjudeca pentru propria vistierie fabulosul tezaur al cavalerilor Templului? Aceste două explicații, ce se sprijină, după cum vezi, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se adună și iau În discuție problema. O concluzie se impune cu rapiditate: doar decapitarea Ordinulu,i prin eventuala asasinare a Marelui Maestru Jacques de Molay, este insuficientă, ba chiar periculoasă. Exista deja un precedent ce nu putea fi ignorat: uciderea prin crucificare a lui Isus din Nazaret, unul dintre numeroșii profeți evrei care propovăduiau cuvântul Domnului În provinciile romane, Îl preschimbase pe acesta În Hristos, proiectându-l În mit Întemeietor de religie. Templierii nu trebuiau doar distruși, ci, În primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
după care nou-venitul trebuie să-l sărute pe gura, pe ombilic și pe organele genitale, pe cel care Îl inițiase Mai află, de asemenea, că templierii se dedau pe scară largă la Împerecherea homosexuală În cadrul unor ședințe orgiastice, că practică uciderea ritualică a copiilor, că pregătirea novicilor include numeroase etape de inițiere secretă, cu conotații magice și oculte, precum și multe alte amănunte la fel de cutremurătoare. Crede tot ce fostul templier Îi mărturisește cu limbă de moarte. N-are cum bănui că tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
autorul enunțului? Frământam În minte - destul de steril, recunosc - aceste Întrebări când, subit, am avut senzația materială că gândul Îmi Îngheață Într-o revelație năucitoare. Nu, sigur că nu semnificația acelor opt cuvinte așternute neglijent la finalul paginilor care devoalau misterul uciderii templierilor era marea problemă, ci alta. Cu totul alta - cum de nu sesizasem de la Început? Centrul confirma explicit și fără putință de Îndoială că tezaurul Ordinului nu era o legendă. Fabuloasa comoară a călugărilor-soldați exista cu adevărat! 21 Să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ca obiect de studiu; una extrem de concretă, de fragilă și de vulnerabilă, alcătuită din milioane de ființe vii care respiră, mănâncă, iubesc, plâng, nasc copii, visează, gândesc, speră și cred În dreptul lor la viață, chiar dacă În timpul ăsta se Îndeletnicesc cu uciderea aproapelui. Sunt patetic, recunosc, mi-a mai spus-o și Roger Howard acum câteva zile. Poate exagerez pe undeva, nu e exclus să dramatizez fără motiv și fără rost sau să bat câmpii, pur și simplu. Asta e. N-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
simțurilor, și atunci știam că sunt În apropierea prăzii, că nu va trece mult și mă voi afla față-n față cu trofeul visat. Vânătorul refulat din mine (n-am vânat niciodată, am oroare de sânge și de ideea de ucidere a oricărei ființe vii) trăia clipa fremătătoare a victoriei. N-am idee ce mă propulsa către ea, cine Îmi teleghida mâna să Închidă copertele unui catalog, abandonând setul de documente pe care logica Îl recomanda drept cel mai probabil depozitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]