2,898 matches
-
izbește cu paloșul în pieptul acvilei. Instantaneu aude un țipăt înfiorător de se cutremură turlele castelului și cei doi străjeri sunt prinși de ghearele fioroasei păsări. Câteva clipe tinerii plutesc prin aer, apoi sunt azvârliți printre ramurile copacilor. Căpitanul privește uimit acest spectacol îngrozitor. Cu o forță nevăzută prinde vânjos o suliță și o aruncă în direcția răpitoarei. Satana o prinde cu ghearele, o rupe în două ca pe un băț, apoi se îndreaptă spre el cu ochii roșii și ciocul
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
alune decojite și două pachețele de stixuri din care știa că-i plac Alinei. Pentru că mama lucra toată noaptea, Alina l-a rugat să stea cu ea "până târziu, târziu, târziu... cât poți tu de târziu, chiar și până dimineața"! Uimit, Eugen a privit-o atent și a întrebat-o foarte serios: - Ești sigură? Chiar vrei să rămân cu tine toată noaptea? Vrei să dormim împreună? - Da, vreau sa rămâi cu mine, Eugen! Dacă este posibil, aș dori să rămâi toată
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
doua zi este Nașterea Domnului, Ina își isprăvise treaba și a rupt fericită un colț din pâinea ce tocmai o scoase din cuptor. - Acum trebuie să mergem cu colindul, mi-a zis întinzându-mi colțul de pâine. - Unde? am întrebat uimit. - Știu eu o casă. Am văzut-o atunci când am mai fost aici? - Cine stă la casa aia? - Nu știu. Contează? Nu m-am mai întrebat nimic și nici nu m-am mirat. Am privit-o doar tăind din pâinea încă
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
octavă Sunt un semn, sămânță, curcubeu Eu sunt Sfera Lacrimei din Zeu PĂTRUNDEREA ÎN VIS Am intrat în vis cu un ochi deschis și azur topit la-nDumnezeit; adâncul din semne nu prinsese forme era doar lumină în curgere lină lacrimă uimită, despământenită ÎNGERUL ALB Rotește, Doamne Căile Lactee- ce Înger alb și-a fluturat veșmântul!, în noaptea mea s-a luminat cuvântul... ce imne se vor naște în femeie ? Cometele iubirii însetează ninsorile mai arse în sărut, ce duh a zămislit
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
putea vorbi. Bine măcar că acum a făcut cunoștință mai de aproape cu Mosul. Au venit părinții și sora ei Catinca din clasa patra să o ia. Le-a povestit cu lux de amănunte cum a venit Mosul. Ei au rămnas uimiți, nu știau despre ce moș e vorba dar nu au comentat. Cand au ajuns acasă la ei, Anastasia a rugat pe Catinca să mă sune: - Titina, ce faci? Vino tu aici la mine... - Nu pot Anastasia e noapte, uite e
MOŞ CRĂCIUN de TITINA NICA ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341504_a_342833]
-
mai faci, boierule? Cuvintele ei mă ofensaseră, în mintea mea noțiunea de boier se asocia numaidecât cu imaginea lui Stroie Orheianu și a altora că dânsul, de care era plină literatura noastră publicată în acea perioadă. Cred că privirea mea uimită, pasul înapoi și mai ales cuvintele: Nu înțeleg întrebarea dumneavoastră doamna!... o făcuseră să renunțe în grabă la aerul ironic, să arboreze un zâmbet îngăduitor și, luându-mă de umeri, să mă conducă spre unul dintre fotoliile garniturii sale de
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
lucruri ți se întipăresc definitiv în minte, în cel mai mic amănunt. Un amănunt insolit este cel al descrierii turlei bisericii fortăreață Precista, de pe malul Dunării, care era înlănțuită (turla legată cu lanțuri, fiind avariată în urma cutremurului din 1940). Ochii uimiți ai copilului de atunci înregistrează fidel, ca pe o peliculă de 16 milimetri, aceste detalii neobișnuite, dându-le sens abia mai târziu, la vârsta înțelegerii multor lucruri, despre care atunci, era preferabil să se tacă. Vocea fanteziei populare inventează povești
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
proxima, Căci țara era între tunete și fulgere Între temeri și supunere erau numai urlete. Apărut în timpul când țara în nevoi, Iar nici un domnitor nu era destoi, Ba chiar supuneau la dese umilinti, De atâtea dârî toți erau de mult uimiți... E omul ce stiia că pamantu-i sfânt, Că e din urmașii celor din mormânt, Cuteza în a avea crezul cel mai tare, Că el să intocmesca România Mare!! Animat de-un singur, dar mare vis, Mințile oamenilor el tare a
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
pătrund, prin pânzele lunare (“țin pânzele umflate în fața lunei”) în stadiul Logos de Foc, Logos de Roată: “Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn”. Prin uimire extatică, Cezarul se va autodepăși (depășind) umbra și nourii: “Uimit privea Cezarul al umbra cea din nouri”) în stadiul (interiorizat) de Monarh Arhetipal (Demiurgos), dar și în stadiul de Logos Divin (Logos-ul sapiențial-ritualic din finalul poemului: “În orice om o lume îți face încercarea (...) Că vis al morții-eterne e
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
cheamă Nicodim, și e un om de o bunătate rară. Ponțiu Pilat râse sarcastic vrând să pară nervos și cinic. Întoarse capul și trecu cu privirea dincolo de ieșirea terasei, peste zidurile crenelate unde ploaia se mai oprise puțin și oarecum uimit văzu o rază de soare ieșind printr-o spărtură de nori. Întunecarea părea că lua sfârșit. Procuratorul se întoarse spre cei din cameră și observă că toți priveau dincolo de ferestre spre raza de soare care părea o suliță ieșind dintre
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
și el în pat, cu spatele la mine, însă îi simt căldura corpului. - Pot să te întreb ceva? - Ce? - Câți bărbați ai cunoscut până acum? - Unul, soțul meu. - Este clar. Adormim. Simt un miros îmbietor, de cafea proaspătă. Deschid ochii și rămân uimită. Dragoș stă pe marginea patului, doar în slip. Își dă seama că m-am trezit și se ridică de pe pat. La fiecare mișcare, mușchii îi joacă pe el și fac să strălucească picăturile de apă rămase în părul de pe piept
SĂGEATA LUI CUPIDON IV (TITLU PROVIZORIU) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342333_a_343662]
-
atunci când sosisem la birou. Cu câteva minute înainte de ora patru, am oprit computerul și am vrut să mă ridic de la birou să închid geamul. Însă nu am mai avut când să fac acest lucru. Am rămas țintuită pe scaun, privind uimită, cu răsuflaraea tăiată, cum un fluture mare, alb, a intrat în zbor pe fereastra încă deschisă. În același timp, pendula aflată pe unul din pereții biroului, a început să bată ora patru. Fluturele zbura dintr-un capăt în altul al
DOMNUL ESTE CU TINE, VITEAZULE GHEDEON! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 27 din 27 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342474_a_343803]
-
pe cupola albastră Și la luna țintită departe, în tavanul de sus, Spre care, după-nviere, și-a luat zborul Iisus... Mă simt, în aceste momente de veghe, ca un atom, Plutind în imensul univers, pe nava rotundă pământ, Ascultând uimit cum în timpul cernit, în bătaia de vânt, Începe să cânte corul de îngeri, dar oamenii dorm... ZBOR DE ZI... (Lumina este gata să apară!) Zile cu soare, cu speranțe, inimi deschise. Picioare folositoare pentru alergare, mâini bucuroase, muncă tenace, urechi
VREMURI GRELE ŞI RELE de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342502_a_343831]
-
Har și de Adevăr. Și noi am privit la slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.” Oamenii auziseră vorbindu-se despre El, dar când a apărut viu în fața lor, sub chipul unui Copilaș, au rămas cu toții uimiți și transfigurați, căci vedeau cel mai frumos Copil venit în lumea aceasta. El era Darul lui Dumnezeu pentru omenire, pentru ca oricine va crede în acest Copil să aibă parte de viață veșnică. Făptura Lui de Copilaș arăta ca un chip
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
topirea zăpezilor... aducând mal și copaci cu rădăcinile contorsionate precum picturile suprarealiste. O descătușare a naturii. Soarele răsare, Ziaristul Ene moare! Trecând prin fața Săli de Sport, Constantin privi fețele oamenilor. Caută să vadă dacă cunoaște pe cineva. -Privește! Se adresa uimit, Aurei. În fruntea convoiului se află medicul Vasile Daculescu, fostul meu coleg de clasă. -Să ști Constantine că în spatele afaceri cu vinuri falsificate se află fostul tău coleg. -Orice este posibil ... Majoritatea sunt surori medicale, personal de la Spital. Poate și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
n hotaru’ comunei se auzea până a doua zi. Ai fi auzit și tu, că de bârfitoare nu duce comuna asta lipsă, fir‑ar ele să fie. - Păi bine, omule, da’ atunci de ce, a încercat Ioana să înțeleagă. Îl privea uimită, cu ochi mari între-bă-tori, în care se citea neliniștea și teama ce‑o cuprinsese subit. - Am zis de Ceaușescu că e prost. Asta am zis. Că l‑au plimbat prin comună și i‑au arătat vaci frumoase, de rasă rară
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
de-a pierderea realității”, te ascunzi, te adâncești pe poteci îngândurate, departe, tot mai departe, în hățișul unui tăvălug de amintiri fără culoare, aplatizate sub greutatea infinită a necunoașterii prin cunoaștere, cuprins de tremurul unei alte zile rătăcite, cu umerii uimiți și coloana gotică în forma semnelor de întrebare, cuprinzi tot hăul zgomotos al lumii în lacul tulbure al ochilor, uitând calea. Referință Bibliografică: DE-A PIERDEREA REALITĂȚII / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1803, Anul V, 08 decembrie
DE-A PIERDEREA REALITĂȚII de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342663_a_343992]
-
ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1859 din 02 februarie 2016 Toate Articolele Autorului În secolul al XV-lea, în plin Ev mediu, omenirea a început să-și îndrepte privirea spre trecut, redescoperind uimită valorile culturale ale Antichității. Aristotel a fost șters de praf și așezat la lumină, Afrodita a fost înviată, gândirea precreștină a fost reactivată. După schisma din 1054, în Biserica Catolică își făcuse apariția moda stilului arhitectural gotic, care combina inovația
PROGRES ? REGRES ? STAGNARE ? – O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA CULTURALĂ A ULTIMELOR SECOLE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342586_a_343915]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ORA SIDEFIE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1802 din 07 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Se-arată o lumină argintie Din norul unui cer îmbătrânit Și prinde-a bate ora sidefie Înfiorarea pe-un ornic uimit. Clipe -mirese- trec,..tăcerea crește Pe suave aripi călătoare! Mirată, bolta -iarăși - își rotește Brațul ce ninge cu împăcare... Se-aud plutind fărâme călătoare De iarnă intrată în albul dans, Prin spațiul gri haotică mișcare, Bucle de nor atârnă în
ORA SIDEFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342676_a_344005]
-
de tot. Sperând să te-ntâlnesc, Înot în al tău suflet, Nu vreau să te rănesc, Ci doar să te găsesc. Îți curg prin vene lent, De tine nu mă satur. Strop după strop, ardent, Privesc în jur atent. Realizez uimit Că ești în al meu sânge Și mă strecor grăbit, Să nu fiu risipit. Ne prăbușim în noi, Ne-nghite-ncet neantul, Iar noaptea e în toi. Visăm frumos în doi... Referință Bibliografică: Vis în doi / Camelia Ardelean : Confluențe Literare
VIS ÎN DOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341601_a_342930]
-
simbolistică feminității, de iubire, de ființe dragi care mi-au marcat existența, de intrebari la care caut necontenit răspunsuri. Sunt o ființă sensibilă și în permanență sunt surprinsă de minunile care se petrec în jurul meu. Dar cel mai mult sunt uimită când minunile se întâmplă înlăuntrul meu. Și, cu lupă unui observator minuțios, nu le las să îmi scape neinvestigate. Vă invit să fiți partarsi la trăirile mele! Referință Bibliografica: Eleonora Stoicescu / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614
ELEONORA STOICESCU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341623_a_342952]
-
DE MIHAI COTOVANU Autor: Cristina Oprea Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În urmă cu câteva luni, fiind cu treburi prin București, am intrat în Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Național și am rămas uimită să descopăr creația unui artist pe care îl cunoscusem la Câmpulung Muscel, la galeria „Arta”, unde mă întâlnisem prima dată cu pictura domniei sale. Entuziasmată de această surpriză am pășit cu mare interes în acest spațiu destinat vizualului. Aici pe simeze
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
personal în mare parte îi dădea dreptate, dar nu putea face mare lucru erau alți șefi care decideau, iar decizia lor a fost ca pe Corbacho să-l dea afară iar eu să primesc doar un avertisment însă ce ma uimit că nu m-au tratat cu duritate așa cum era de așteptat. Peste două zile după ce l-au dat afară a venit să m-a vadă, lucram pe atunci de zi la poarta principala a spitalului. M-a îmbrățișat era foarte
GREUTATEA NOPTII (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340683_a_342012]
-
pe ... lungimea de undă specifică copilăriei”. Într-adevăr, iată doar două exemple: „Am desenat o casă pe trotuar,/ deschisă, am schițat și ușa,/ la fereastră cântă un canar,/ și m-am mutat acolo cu păpușa...” („Desen pe trotuar”); „Am rămas uimită,/ când am rupt o floare/ care, dintr-odată,/ a-nceput să zboare.// Nu știu care-i flutur,/ nu știu care-i floare,/ Fluturii sunt stele,/ stele zburătoare.// Într-o dimineață/ - cer de peruzea -/ au venit trei fluturi/ și-n grădina mea” („Floare zburătoare”). Este
VIAŢA CA JOC, JOCUL CA VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340722_a_342051]
-
despre timp, viață, trecere, veșnicie.... Finalul m-a făcut să mă gândesc la cuvintele lui Vlahuță: "Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei..." Poezia ” Ne poartă timpul...” este o catedrala a simtirii și a gândirii intime a autorului. Uimit mereu de miracolul vietii, omul Marian Malciu descoperă dureros de dulce gustul trecerii sale prin timp... Dar, oare, trecem noi prin timp? Timpul..., după părerea mea și, constat în această poezie, și după părerea domnului Marian Malciu, nu există. Există
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]