1,007 matches
-
nu au adoptat Încă un guvern mondial, ei cred că aprofundarea democrației poate duce la un nou raport Între oameni - bazat pe respect reciproc, empatie și o recunoaștere a „celuilalt”. Acesta este motivul pentru care liderii europeni preferă negocierea În locul ultimatumurilor, reconcilierea În locul acuzației și cooperarea În locul competiției. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, spune ca țelul Uniunea Europeană este de stabili „o superputere pe continentul european care să fie egalul Statele Unite ale Americii”35. Mulți observatori politici americani sunt Îngrijorați ca acest
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Moscova, era primit de V. Molotov, care i-a cerut explicații în legătură cu situația creată. Între altele, Gafencu și-a exprimat părerea de rău pentru politica urmată în timpul din urmă de U.R.S.S., care a condus la acest deznodământ: „Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin care ni s-a cerut nu numai Basarabia, dar și Bucovina și un colț din vechea Moldovă, prin încălcările teritoriului nostru, care au urmat de atunci, prin actele de forță ce au intervenit pe Dunăre - chiar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională. Se consemna în termenii Convenției de Armistițiu un delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță - sub forma ultimatumului, însoțit de intrarea intempestivă a trupelor și administrației sovietice - a teritoriilor respective. Președinte al Partidului Național Țărănesc și ministru secretar de stat în guvernul gen. C. Sănătescu, Iuliu Maniu, afirma în ședința din 16 septembrie a Consiliului de Miniștri: „... În ce privește
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe masa Conferinței la 9 august 1946, Gr. Gafencu expunea liniile directoare ale evoluției societății românești între 1877 și 1946, insistând asupra stabilirii suveranității statale pe întreg teritoriul național. El dezvăluia încă o dată caracterul acțiunii sovietice din 28 iunie 1940: „Ultimatumul evacuării imediate a Basarabiei a constituit nu numai un act de violență în privința realităților etnice și istorice, ci de agresiune care a modificat relațiile pașnice, existente între România și Rusia”; ca atare, nu putea fi invocat ca bază pentru acceptarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din Răsărit, deosebit de edificator este Raportul adresat de Grigore Gafencu, ministrul nostru la Moscova, lui Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor Străine, referitor la primirea sa de către Molotov, la 24 iunie 1941. În discuția purtată, Gr. Gafencu s-a referit la brutalul ultimatum din 28 iunie 1940, la încălcarea teritoriului prin acte de forță, fapte care au distrus în România orice simțământ de siguranță și a trezit teama că însăși ființa statului român este în primejdie: „Lovitura cea dintâi - preciza ministrul român - care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu acorde cea mai mare importanță unui fapt despre care a fost informat în mod foarte pozitiv, că reprezentantul oficial al autorităților române a pus - în momentul votării „Sfatului Țării” cu privire la încorporarea Basarabiei la România - această chestiune sub forma unui ultimatum. S-a propus în mod categoric să se aleagă între unirea voluntară cu România în condiții avantajoase pentru Basarabia și anexare. S-a refuzat garantarea autonomiei Republicii Moldave, precum și ridicarea stării de război în scopul de a asigura Sfatului Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a pus în sarcina sa privind așa numitele presiuni, intimidări sau violențe exercitate direct sau indirect asupra membrilor „Sfatului Țării” este complet inventat. Niciodată n-au fost luate măsurile coercitive despre care este vorba, nu s-a impus niciodată un ultimatum, cu un termen de 3-4 ore sau de 24 ore, „Sfatului Țării”. Este posibil ca unirea de la 27 martie să fi nemulțumit profund și să fi decepționat câțiva aderenți convinși ai regimului țarist și ai Rusiei Mari; Guvernul Regal nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ei nu i-au putut schimba nici caracterul, nici înfățișarea : Basarabia cu populația ei răzeșească, cu toate cetățile și ctitoriile ei voievodale, a fost și a rămas românească. În noaptea de 26 spre 27 iunie, guvernul U.R.S.S., printr-un ultimatum care expiră în 24 de ore, a cerut României această provincie românească precum și nordul Bucovinei. România avea de ales între rezistență și acceptare. Rezistența însemna războiul - războiul unui imperiu numărând 180 milioane de oameni împotriva unei țări de 20 milioane
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mele. Să-mi fie îngăduit în această calitate să-mi exprim părerea de rău că prin politica lui urmată în timpul din urmă, guvernul sovietic nu a făcut nimic pentru a împiedica între țările noastre durerosul deznodământ de azi. Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin ocuparea Basarabiei, a Bucovinei și chiar a unei părți din vechea Moldovă, despre care am avut prilejul să vorbesc d-lui Molotov în mai multe rânduri, prin încălcarea teritoriului nostru, prin actele de forță care au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mod clar, o încălcare flagrantă a suveranității, integrității și independenței statale a României, o expresie directă și brutală a „dreptului forței” în relațiile internațioanle. Nordul Bucovinei, străvechi teritoriu românesc, nu a făcut obiectul Protocolului secret, dar a fost menționat în ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940. Anexarea acestui teritoriu este un caz unic în relațiile internaționale, deoarece, deși nu a aparținut niciodată Imperiului Rusiei și nici Ucrainei și nu a constituit obiect de discuții între România și U.R.S.S., el a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
el a fost revendicat cu titlul de „despăgubire” de către U.R.S.S., pentru că Basarabia a făcut parte din România între anii 1918 și 1940. Ținutul Herța, teritoriu românesc, care nu a fost nici el menționat în protocolul secret și nici în ultimatumul sovietic, a fost încorporat printr-un procedeu abuziv, exclusiv pe cale armată. În fața forței brutale imperiale, Guvernul român, în răspunsul său din 28 iunie 1940, a declarat că pentru a evita declanșarea războiului „se vede silit” să evacueze Basarabia și nordul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și valabilitate din momentul semnării lor, venind în contradicție cu suveranitatea și independența unor state terțe. Totodată, Congresul Deputaților Poporului din U.R.S.S. a apreciat că protocoalele secrete sovietico-germane „au fost folosite de Stalin și anturajul său pentru a da ultimatumuri și a exercita presiuni prin recurgerea la forță asupra altor state, încălcînd obligațiile juridice asumate față de acestea”. În lumina aprecierilor politico-juridice ale Congresului Deputaților Poporului din U.R.S.S. din 24 decembrie 1989, declarațiilor parlamentelor Lituaniei, Letoniei, Moldovei, Poloniei și României
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unificare de la vîrf. După întrevederea de la Plombières cu Napoleon III, în 1858, alianța cu Franța îi va permite să elaboreze un plan ce avea toate șansele de reușită. Provocată de incidentele instigate de către Piemont, Austria îi va adresa acestuia un ultimatum la 23 aprilie 1859. Războiul începe iar și, grație armatei franceze, Austria va fi constrînsă să cedeze. Mica Italie piemonteză se va mări cu Lombardia, Milano și cu Veneția. Printr-o minune ne-așteptată i se vor alătura Toscana, Modena
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
238]; Münchenul a constituit o trădare. Pe 23 septembrie 1938 Hitler a adresat cehilor, în termeni generali, propriile sale propuneri, inclusiv o hartă cu indicarea regiunii care avea să fie transferată. De fapt, după cum a recunoscut însuși Chamberlain, "era un ultimatum și nu o formă de tratative", era un Diktat după expresia lui Henderson. Este un "memorandum", a fost răspunsul dat de Hitler. În esență, era un diktat, care menționa chiar la primul punct: "Toate fostele armate cehe, poliția, jandarmeria, funcționarii
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Banca Națională a României, dovedea o intensificare a controlului exercitat de Marile Puteri asupra politicii economice și financiare a guvernului. Nemulțumite, cercurile politice românești cereau demisia cabinetului. Neachitarea soldelor către ofițeri a fost pretextul care l-a convins pe rege să impună guvernului ultimatumul în urma căruia a intervenit demisia primului ministru Nicolae Iorga, la 31 mai 1932. În iunie 1932, când în cercurile politice se discuta formarea unui nou guvern, Gheorghe Brătianu atrăgea regelui atenția asupra necesității de a cere socoteală foștilor guvernanți. În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al lui Iuliu Maniu, pentru a se convoca la București o adunare, la care ar fi urmat să participe 200000 de oameni. Se preconiza o manifestație a celor prezenți în fața Palatului regal, iar Iuliu Maniu urma să adreseze suveranului un ultimatum, cerând respectarea cu rigurozitate a prevederilor Constituției. Adunarea a fost programată pentru ziua de 15 februarie 1935. Sursele cercetate ne informează, însă, că planurile făurite de Gheorghe Brătianu și Alexandru Averescu nu au fost acceptate de Maniu, care și-a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
toate acestea a proclamat adesea principiul "fiecare națiune între granițele ei sfinte". Dar care erau granițele diferitelor naționalități într-o regiune atît de amestecată ca Banatul? Clémenceau s-a înfuriat mai ales pe români, iar Puterile i-au prezentat un ultimatum României. Indignarea lui Clémenceau era artificială. El ar fi trebuit să știe că naționalismul integral era o cale cu sens unic și să-și amintească de promisiunile făcute românilor în 1916. În cele din urmă, în iulie 1919, Banatul a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin primise de la Hitler undă verde în privința ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia și nu numai atît9. Ultimatumul sovietic era concis și lipsit de echivoc, reclamînd transferarea teritoriului în cel mai scurt timp. Așa cum le-a spus Iorga alor lui, la Consiliul de Coroană fuseseră prezente toate "somitățile" regimului. Regele și majoritatea celorlalți au hotărît să cedeze. Potrivit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rușii l-au respectat pînă în 1870. Anul 1918 a adus cu el autodeterminarea acestui ținut. Declarația demonstra că Bucovina de Nord nu aparținuse niciodată Rusiei. Mai mult, se sublinia faptul că nu avuseseră loc nici un fel de negocieri, brutalul ultimatum încălcînd dreptul la autodeterminare a trei milioane de țărani români. România declara solemn că refuză să recunoască o asemenea violare a legilor internaționale. Acest document era "semnat de fondatorii autodeterminării României Mari". Toți cei care jucau un rol în viața
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Credea că are de-a face cu poliția austro-ungară sau cu "Ohrana" țaristă 14. Secesiunea, date fiind sutele de mii de locuitori evrei, a adus din nou în prim-plan chestiunea evreiască. În învălmășeala creată de termenul scurt stabilit de ultimatumul rușilor și de retragerea haotică a românilor s-au întîmplat multe care n-ar fi trebuit să se întîmple. În euforia creată de plecarea românilor, populația evreiască și slavă, amintindu-și de cele două decenii de abuzuri, a tratat retragerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
negocieze soarta zonelor proprii de ocupație cu un stat est-german independent. Din noiembrie 1958 până În vara lui 1961, criza Berlinului a fiert la foc mic, nervii diplomatici s-au tocat mărunt, iar exodul est-germanilor s-a transformat Într-un puhoi. Ultimatumul lui Hrușciov a fost lansat În iunie 1961 În cadrul Întâlnirii la vârf cu John F. Kennedy, desfășurată la Viena. Summitul precedent, din mai 1960, Între Hrușciov și Eisenhower fusese anulat după ce sovieticii au doborât un avion U2 În care se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Sinai și În zona limitrofă. Conspiratorii de la Sèvres au ajuns la un acord. Israelul urma să atace armata egipteană În Sinai și să ocupe Întreaga peninsulă, inclusiv Canalul Suez, de pe latura ei vestică. Franța și Marea Britanie urmau să dea un ultimatum ambelor părți combatante cerându-le să se retragă și apoi, pretinzând că acționează În numele comunității internaționale ca părți dezinteresate În conflict, urmau să atace Egiptul, Întâi din aer și apoi de pe mare. Ele urmăreau să preia controlul Canalului, să declare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
intrat În Sinai. Vasele de război britanice au părăsit baza din Malta, Îndreptându-se spre est. În ziua următoare, Marea Britanie și Franța s-au opus prin veto unei rezoluții ONU care cerea Israelului să se retragă și au adresat un ultimatum Israelului și Egiptului, cerând cu ipocrizie ambelor părți să Înceteze lupta și să accepte o ocupație anglo-franceză a zonei Canalului. A doua zi, avioanele britanice și franceze au atacat aeroporturile egiptene. În 48 de ore de la Începerea atacului, israelienii ocupaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decembrie 1990, ministrul Afacerilor Externe, Eduard șevarnadze, a demisionat, avertizând public asupra riscului unei lovituri de stat. Pe 10 ianuarie 1991, În timp ce Statele Unite și aliații lor erau ocupați În Irak cu războiul din Golf, Gorbaciov le-a dat lituanienilor un ultimatum, cerându-le, În calitatea sa de președinte al Uniunii, să adere imediat la Constituția sovietică. În zilele următoare, soldați din forțele de elită ale KGB-ului și Ministerului sovietic al Afacerilor Interne au ocupat sediile instituțiilor din Vilnius și au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
radical 553-554; reforme economice 545-546; relațiile cu Vestul 551, 554; renunțarea la „doctrina Brejnev” 554; rolul În eliberarea statelor-satelit 579-580; schimbare În politica externă sovietică 550-551; strategia de retragere din Afganistan 551-552; suport pentru 554; toleranța față de muzica pop 552; ultimatum către Lituania 592; vizita În Germania de Est 562 Gorbanevskaia, Natalia 528 Gorz, André 674 Gosplan 530 Gottwald, Klement 97, 137, 141, 178-179, 183, 191-192, 201 Graham, Billy 558 Gramsci, Antonio 197, 372, 440 Grass, Günter 256, 352, 384-385, 387
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]