5,586 matches
-
știți că avem de gînd s-o luăm de la capăt, lansă ea provocatoare. Foarte des. Christian și Nicolas izbucniră În același rîs sincer În fața mutrelor jalnice ale celor doi frați care se Îmbujorau ca niște fecioare nevinovate. Marie rămase iarăși uluită de surprinzătoarea lor asemănare. Parcă ar fi fost gemeni. Cu toate astea, cînd erau copii, Gildas și Loïc Kermeur fuseseră din punct de vedere fizic foarte diferiți. Cei patruzeci de ani care trecuseră peste ei Îl modelaseră pe fiecare după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Căsătoria mătușii lui, Marie, trebuia să fie una din ele. Lăsă un nou mesaj, rugînd-o să-l sune, și Închise telefonul. Nicolas nu mai izbutea să gîndească deloc coerent de cînd Marie Îl Încolțise, cu un ceas mai devreme. Fusese uluit să afle că-l văzuse cînd se Întorcea acasă, cam pe la ora trei noaptea, dar Își pierduse cumpătul cînd ea dăduse la iveală brățara. PÎnă la urmă recunoscuse că se afla Împreună cu Aude, În noaptea care trecuse, pe faleză, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În afacerea asta... Drept răspuns, Marie apăsă pînă la capăt pedala de accelerație. - Și primejdioasă, adăugă el cramponîndu-se de scaun. * * * Marie opri mașina Într-un scrîșnet de pneuri În fața vilei spațioase a familiei Pérec. CÎnd se apropiară de intrare, rămaseră uluiți de țipetele care se auzeau. Marie Îl privi furioasă pe Lucas. - Ești mulțumit de ce ai făcut? Fără să-l mai aștepte, pătrunse În casă. Yves depășise orice măsură și Îi arunca urlînd insulte lui Chantal care, ghemuită Într-un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cînd am venit să-i spun că eram Însărcinată... - Vrei să spui că Arthus știe că sînt fiica lui? exclamă Gwen. - Evident... M-a plătit ca să avortez și ca să-mi țin gura. Se lăsă tăcerea. Cu căștile pe urechi, Lucas, uluit de dezvăluire, stătea la pîndă. - Ce Însemna o biată furnizoare de pîine În fața castelanilor? Erau atotputernici, doar o vorbă de-ar fi spus și nimeni nu-mi mai cumpăra pîinea! - Atunci ai acceptat să te măriți cu Hervé Leguellec pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ăsta e avantajul de a fi mereu singur În pat, pot să mă uit la toate filmele polițiste pe care tu le detești. Nu sînt toate grozave, dar poți Învăța din ele o sumedenie de chestii. - Ce vrei? Întrebă ea, uluită de brutala schimbare a acelui om moale de felul lui. Vrei bani? El zîmbi trist. Hotărît lucru, nu-l Înțelesese niciodată. - Ți-am mai spus deja: vreau să redevenim o familie. În penumbra Încăperii mari, dar deloc Înalte din casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de nepătruns. PM Își dezmorți membrele dureroase, Își masă ceafa și se sculă cu trudă. Trebuia să vorbească. Atîta timp cît vorbești ești viu. - Unde ne aflăm? - Sub bibliotecă. - Nu aveam habar de existența acestor subterane, zise el, atît de uluit Încît Își uitase frica preț de o clipă. - Doar fiul cel mare le cunoaște. Ryan se aplecă spre el. - Te ascult. PM se dădu Înapoi fără să vrea, spatele lui Întîlni piatra. Era Încolțit. Nu știa prea bine cu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pentru a cerceta În generalitatea lor condițiile topologice ale diviziunii celulare. La școala primară din Charny, chiar de la Început, Michel fusese izbit de cruzimea băieților. E drept că erau fii de țărani, adică mici animale, Încă aproape de natură. Totuși, te uluia cu ce naturalețe voioasă, instinctivă, Înfigeau În broaște vârful compasului sau penița; cerneala violetă se răspândea sub pielea bietului animal, care murea Încetul cu Încetul, prin sufocare. Băieții se strângeau În cerc, Îi urmăreau agonia cu ochi strălucitori. O altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
1986. În același an au apărut Canal+ și M6, s-a lansat revista Globe, s-au deschis Restaurantele inimii. Ioan-Paul al II-lea era singurul, absolut singurul care Înțelegea ce era pe cale de a se petrece În Occident. Am fost uluit că textul meu a fost atât de rău primit de grupul Credință și Viață de la Dijon; criticau poziția Papei În privința avortului, a prezervativului, toate prostiile astea. E drept, nici eu nu prea făceam eforturi să-i Înțeleg. Îmi amintesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pubo-coccigian. Prin contractarea puternică a acestui mușchi Înaintea orgasmului, Însoțită de o inspirație profundă, era teoretic posibil să se evite ejacularea. Bruno Începu să facă exerciții; era un țel, merita să i se consacre. La fiecare din ieșirile lor, era uluit să vadă bărbați, uneori mai vârstnici decât el, care penetrau mai multe femei la rând, se lăsau masturbați și supți ore În șir fără să-și piardă erecția. Era de asemeni jenat să constate că majoritatea aveau penisul mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
surpriză, în momentul în care dinspre chiloții mei se aude un uruit vag. Mobilul meu. L-am băgat repede și pe el lângă BlackBerry și l-am dat pe „vibrații” ca să nu facă zgomot. — Ce-i asta ? Maya se holbează uluită la prosopul meu, care pulsează ușor. Ce naiba se întâmplă ? Ce... tremură așa ? Nu pot să recunosc că e un telefon. Nu după faza cu BlackBerry-ul. — Îhm... îmi dreg glasul. E... ăăă... jucăria mea specială pentru sex. — Poftim ? Maya pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
costumele constau în ținută roz de yoga și trening de golf. — Ăă... prea bine, doamnă, spun, jucându-mi rolul. După care, nu știu ce-mi vine și fac o reverență. Urmează o tăcere încremenită. Ambii Geigeri se holbează la mine uluiți. — Samantha, mi s-a părut mie sau... ai făcut o reverență ? spune Trish într-un final. Mă uit la ea blocată. Ce-o fi fost în capul meu ? De ce naiba am făcut o reverență ? O să creadă că fac mișto de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
scările, în capot și papuci cu toc. Flori ? — E echipamentul de gătit pe care l-ați comandat pentru mine ! Reușesc, cumva, să-mi iau un ton entuziast. — O, ce bine ! În sfârșit ! Trish mă privește radioasă. Acum ne vei putea ului cu meniurile tale ! Parcă în seara asta avem plătică prăjită cu legume tăiate stil julienne, nu ? — Ăă... da ! înghit în sec. Cred că da. — Ferea ! Sărim amândouă în lături în clipa în care doi cărăuși trec pe lângă noi cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
a noastră. Aveți perfectă dreptate ! spune Connor, extrem de Încîntat. Adevărul e că abia aștept să discut cu dumneavoastră despre ultimele descoperiri referitoare la Panther Sportswear. Am obținut niște date fascinante referitoare la preferințele consumatorilor În ceea ce privește grosimea materialelor folosite. Veți fi uluit. — SÎnt... sigur că așa e, spune Jack. Abia aștept. Connor Îmi zîmbește superîncîntat. — Ați făcut deja cunoștință cu Emma Corrigan, de la marketing, nu ? spune. — Da, ne cunoaștem. Ochii lui Jack mă fixează cu interes. Urcăm În lift Într-o tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
magazin, spun ușor sfidătoare. Un magazin second-hand. — A. Aprobă din cap cu Înțelegere plină de tact. Frumoasă cuvertură, adaugă zîmbind. — E o glumă, spun iute. E la mișto. Doamne, ce jenant. Trebuia s-o fi schimbat. Acum, Jack se uită uluit În sertarul deschis de la masa de toaletă, plin pînă la refuz cu farduri. — CÎte rujuri ai ? — Ăă, cîteva... zic, Închizîndu-l repede. Poate că n-a fost o idee chiar atît de fericită să-l las să intre aici. Acum mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că n-o să faci nimic stupid. Ea mă privește cu bărbia Încleștată rebel. — Promite-mi ! — OK, zice Jemima Într-un final, dîndu-și ochii peste cap. Promit. Vezi că și-a ținut degetele Încrucișate la spate, remarcă Lissy. — Poftim ? Mă holbez uluită la Jemima. Promite-mi cum se cuvine ! Jură pe un lucru la care ții foarte mult. — O, Doamne, spune Jemima ofuscată. Bine, ai cîștigat. Jur pe geanta mea Miu Miu din piele de ponei că n-am să fac nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
erau pentru că aveau blana prea scurtă. Trecură multe zile așa și, după un timp, mai-mai că uitasem de ce mă trimisese Moru În călătorie. Era tot mai frig, dar zilele Începuseră să se lungească din ce În ce, lucru care Îi uluia pe mai toți. Ghețarul nostru creștea din ce În ce și, nu trecea nici un nou răsărit fără ca Nunatuk să nu-mi arate unde se mai puseseră maluri de jur Împrejurul Gemenilor. Într-o noapte, ne-a trezit un scârțâit cumplit, iar ghețarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
mie și lui Ravelstein, redingota ceremonioasă a Îndeletnicirii lui și când Își asuma demnitățile profesionale. Dineul fusese oferit În cinstea mea. A reprezentat modalitatea lui Ravelstein de a‑i mulțumi prietenului său Chick pentru sprijinul acordat În scrierea best‑seller‑ului său. Ideea Întregului proiect, afirma el, fusese, din capul locului, a mea. Cartea n‑ar fi fost niciodată scrisă dacă eu nu l‑aș fi Îndemnat să o scrie. Lucrul acesta a fost tot timpul recunoscut de Abe, În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
CASIERUL (Neașteptat de persuasiv.): Trebuie să vă intereseze! De fapt e chiar băiat bun... Vă poate căra bagajele. Aveți bagaje? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Uluit.): Bagaje? CASIERUL: Da, bagaje. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Ce-s alea bagaje? De ce să am bagaje? CASIERUL (Uluit la rândul său.): Cum, ce-s alea bagaje?! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Aspru.): Nu, nu port bagaje! (HAMALUL, din colțul său, se amuză grozav, chicotește.) CASIERUL: Chiar nu aveți bagaje? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu am! Nu am! Detest bagajele! CASIERUL (Mirat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
piață sau la examenul de doctorat; în sfârșit, toți își fac faptele grămăjoară, cum se adună toamna în grădini frunzele uscate, și le aduc plocon părintelui să le dea el foc, să ardă. Cu toate astea, de fiecare dată rămân uluiți când părintele îi ațintește cu privirea lui care vaporizează totul ca laserul. Faptele, urmele, chiar și nașterea pier ca și cum n-ar fi fost. Omul rămâne aiurit ca vițelul la poarta nouă. Și habar nu are ce să spună, pentru că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
exagerat deliberat, producând un efect care ar fi părut grotesc oriunde în afară de Germania sau de subsolul lui Jones și am desenat cu mult mai mult diletantism față de cum puteam să desenez în realitate. Totuși monstrul meu a reușit. Am rămas uluit de succesul lui. Tineretul hitlerist și recruții SS aproape că nu mai trăgeau în nimic altceva, și am primit o scrisoare de mulțumiri pentru țintele mele de la Heinrich Himmler personal. „Mi-a îmbunătățit sută la sută precizia tirului, scria el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
el. Eroul jură că va fugi fără Potir, lăsând-o astfel pe eroină demnă de-a continua ea să-l păzească. Eroul ia el hotărârea pentru amândoi, a precizat Wirtanen, de vreme ce amândoi deveniseră impuri în gânduri. Potirul Sfânt dispare. Și, uluiți de această incontestabilă dovadă a depravării lor, cei doi îndrăgostiți confirmă printr-o tandră noapte de amor ceea ce consideră amândoi cu fermitate a fi veșnica lor osândă. A doua zi dimineață, convinși de existența focului Gheenei, își promit să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Helen a spus că eu - adică știu că bârfește, dar asta pur și simplu n-are noimă. Mă privea țintă, de parcă încerca să citească pe chipul meu o explicație pentru acea afirmație uimitoare; mi-a trecut prin minte că era uluită nu doar din cauza sugestiei că s-ar fi culcat cu Philip Cantley, ci în egală măsură de ideea că ar vrea să se culce cu vreun bărbat. — De ce ar afirma ea așa ceva? întrebai eu. — A, Helen spune multe, replică Hazel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
venind dintr-o Europă de Est proaspăt eliberată și din care ieșeau, amețiți de drum și de lipsa somnului, zeci de mii de turiști foarte politicoși, foarte săraci, foarte bondoci, care petreceau o singură zi În Veneția și-o părăseau uluiți de frumusețea pe care o văzuseră În acea unică zi. Acolo gustau pentru prima dată din triumful capitalismului și erau prea impresionați de el să-și dea seama că mare parte din acesta nu era altceva decât măști din papier-mâché
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
geamul cu sticlă transparentă vedea un maldăr Înmuiat de haine ce era Învârtit mai Întâi Într-o direcție, apoi În cealaltă. — Care-i problema cu treaba aia? Întrebă el. Ea nu ridică ochii spre el când răspunse, Își ținu privirea uluită asupra hainelor Învârtindu-se: — S-a dezechilibrat cumva. Dacă pun prosoape Înăuntru, orice absoarbe multă apă, greutatea primei rotiri o face să-și piardă echilibrul și face să sară siguranțele În toată casa. Așa că trebuie să aștept să Înceapă, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
complet rezolvată, Îi mulțumi Paolei pentru informație și-i spuse să le Întoarcă părinților săi salutările lui data viitoare când aveau să sune. Cina fu o masă ciudat de liniștită, În principal datorită comportamentului lui Raffaele. Părea, deși Brunetti fu uluit când se trezi că rostește cuvântul În gând, părea mai curat, chiar dacă nu-i trecuse niciodată prin cap că ar fi fost murdar. Părul Îi fusese tuns de curând și blugii pe care-l purta aveau o dungă vizibilă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]