1,457 matches
-
și mici, în pereții cărora se află o abundență de fibre musculare netede, sunt dotate cu proprietatea de contractilitate. Contractilitatea venoasă contribuie la reglarea cantității de sânge aflată în capilare și se află sub influența simpaticului și a unor factori umorali. Realizarea circulației venoase are la bază următorii factori: a) Factorul cardiac, care este un factor principal, constă în activitatea contractilă a inimii și în special a inimii drepte, răspunzătoare de întoarcerea venoasă. Scăderea presiunii din atriul drept în faza presistolică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Hg). Din metabolismul celular se formează CO2 (pCO2 în lichidul intercelular este aproximativ 46 mm Hg) care este preluat de sângele din capilarul venos sub o presiune parțială de 40 mm Hg. Reglarea ventilației se face prin mecanisme nervoase și umorale. Reglarea nervoasă este realizată de către sistemul nervos central, prin centrii respiratori. Există un centru inspirator și un centru expirator bulbar, dotați cu activitate ritmică, care funcționează corelat cu centrii pontini apenustic și pneumotaxic (echilibrează durata inspirului cu cea a expirului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele umorale. CO2 și H+ stimulează direct centrii respiratori crescând frecvența respirațiilor. Oxigenul influențează indirect activitatea centrilor respiratori, chemoreceptorii zonelor reflexogene periferice fiind stimulați de scăderea concentrației O2 din sânge, consecutiv find stimulată ventilația. Acești chemoreceptori pot fi stimulați și de creșterea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stomacului se face prin unde peristaltice care străbat organul spre duoden, chimul gastric fiind evacuat prin orificiul piloric în momentul în care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din mucoasa gastrică este reprezentat de alimente, de distensia mecanică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și Auerbach (care sunt plexuri nervoase submucoase și mienterice), controlate permanent de parasimpatic și ortosimpatic. Mecanismul nervos intrinsec are rolul să amplifice sau să scadă activitatea motorie și secretorie a stomacului. Mecanismul nervos central este realizat prin sistemul limbic. Mecanismul umoral este asigurat de hormoni locali eliberați la nivelul stomacului sau intestinului, cei mai importanți fiind: gastrina - eliberată în regiunea antrului piloric prin destindere de către chimul gastric și prin contactul cu chimul gastric, are ca efecte stimularea contracției și scăderea tonusuliu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mucoproteină ce fixează vitamina B12, condiționând absorbția acesteia mucina, substanță secretată sub formă de gel, formează un strat cu grosimea de aproximativ 1 mm, aderent la mucoasa gastrică, cu rol protectiv Reglarea secreției gastrice se face prin mecanisme nervoase și umorale. Procesul gastrosecretor poate fi descompus în trei faze care se suprapun parțial: cefalică, gastrică și intestinală. Faza cefalică începe înaintea ajungerii alimentelor în stomac și are la bază mecanisme nervoase necondiționatew și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi determină emiterea unor impulsuri
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și cortexului, pot fi elaborate reflexe gastrosecretorii condiționate la diferiți excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată odată cu intrarea alimentelor în stomac și are la bază un mecanism nervos, realizat pe cale vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină, secreție inițiată de contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
din digestie). Motricitatea intestinului subțire este asigurată de fibrele musculare netede dispuse într-un strat longitudinal și un strat circular. Intestinul subțire prezintă mișcări de segmentare și peristaltice. Această activitatea motorie este reglată și coordonată prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase: sistemul nervos parasimpatic, prin nervul vag, activează motricitatea intestinală, iar simpaticul prin nervii splanhnici are efecte inhibitoare, mișcările fiind declanșate prin plexurile nervoase intramurale Meissner și Auerbach. Mecanismul umoral este reprezentat de hormoni locali stimulatori (motilin, gastrină, serotonină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este reglată și coordonată prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase: sistemul nervos parasimpatic, prin nervul vag, activează motricitatea intestinală, iar simpaticul prin nervii splanhnici are efecte inhibitoare, mișcările fiind declanșate prin plexurile nervoase intramurale Meissner și Auerbach. Mecanismul umoral este reprezentat de hormoni locali stimulatori (motilin, gastrină, serotonină) și inhibitori (secretina). Fenomenele chimice reprezintă acțiunea combinată a sucurilor pancreatic, intestinal și a bilei. Sucul pancreatic este produsul de secreție al pancreasului exocrin, fiind vărsat în duoden printr un canal
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a proteinelor carboxipeptidazele, activate tot de tripsină, descompun oligopeptidele până la aminoacizi elastaza, activată tot de către tripsină, are rolul de a hidroliza proteinele fibroase ribonucleaza transformă acizii nucleici în nucleotide Reglarea secreției pancreatice se face prin mecanism nervos și prin mecanism umoral. Ca și secreția gastrică prezintă o fază cefalică, o fază gastrică și o fază intestinală. Secreția de suc pancreatic este stimulată de parasimpatic și de unii hormoni (secretină și pancreozimină). Sucul intestinal este produsul de secreție al glandelor mucoasei duodenale
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
până la stadiul de baze purinie sau pirimidinice și pentoze amilaza, maltaza, lactaza, invertaza, ce descompun dizaharidele în glucoză și monozaharidul corespunzător lipaza intestinală, care scindează lipidele în acizi grași, gliceroli, monogliceride Reglarea secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
98% apă, electroliți, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă. Secreția și excreția bilei se fac mai abundent postprandial, secreția fiind stimulată de secretină, sărurile biliare în sine, grăsimi alimentare, substanțe rezultate din degradarea proteinelor. Colecistokinina, hormon sintetizat în celulele pereților duodenali
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
hipotalamus și sistemul limbic. Creșterea temperaturii sângelui ce irigă hipotalamusul stimulează centrii sațietății iar răcirea sângelui stimulează centrul foamei. Oprirea ingestiei alimentare se poate face în mod reflex prin stimulii declanșați de distensia gastrică. Ingestia de alimente este reglată și umoral, un rol major revenindu-I glicemiei: atunci când concentrația sangvină a glucozei scade apare senzație de foame, deoarece glucoza crește activitatea centrilor sațietății care inhibă centrul foamei. Același efect, dar mai puțin pronunțat, îl au creșterea aminoacidemiei și a concentrației sangvine
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la individul imatur. Astfel, scade sinteza de substanțe macroergice, se micșorează potențialul de membrană, scade conținutul de potasiu, scade reactivitatea musculaturii somatice, cardiace și netede la excitarea electrică. La individul vârstnic scade gradul de subordonare nervoasă și se accentuează subordonarea umorală: scade activitatea colinesterazică la nivelul plăcii motorii, crește reactivitatea la acetilcolină a spațiului extrasinaptic, scade reactivitatea la stimuli nervoși și crește la factori umorali. Aceste modificări sugerează o slăbire a funcției tetanice odată cu îmbătrânirea. 6.2.4. Influența efortului fizic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
netede la excitarea electrică. La individul vârstnic scade gradul de subordonare nervoasă și se accentuează subordonarea umorală: scade activitatea colinesterazică la nivelul plăcii motorii, crește reactivitatea la acetilcolină a spațiului extrasinaptic, scade reactivitatea la stimuli nervoși și crește la factori umorali. Aceste modificări sugerează o slăbire a funcției tetanice odată cu îmbătrânirea. 6.2.4. Influența efortului fizic asupra morfofiziologiei mușchilor striați Eforturile fizice ușoare și cele medii provoacă hipoexcitabilitate la nivelul grupelor musculare care au susținut efortul și o hiperexcitabilitate a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mitocondriale și reducerea numărului și dimensiunilor fibrelor musculare. Consecința acestor procese, accentuată de scăderea activității fizice, caracteristică vârstnicilor, este creșterea relativă a țesutului adipos și înlocuirea miocitelor prin adipocite. Această modificare a compoziției corporale se asociază și cu modificări neuro umorale în căile metabolice ale hormonului de creștere, ale testosteronului, cortizolului, insulinei și leptinei, fiind astfel asociată cu unele procese degenerative cardiovasculare, cum ar fi instalarea rigidității arteriale (RA) sau dezvoltarea aterosclerozei carotidiene (8,15). 7.2.5. Sirtuinele Dovezi recente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
celulele țintă<footenoteid="2">Sângele asigură și accesul medicamentelor la celule (cu excepția aplicării locale), precum și îndepărtarea lor, ca și a unor substanțe străine pătrunse accidental în mediul intern. </footenote> sângele este elementul pasiv care intervine în diversele funcții de reglare umorală pe care asemena substanțe le îndeplinesc. Funcția de apărare împotriva microorganismelor (și a altor structuri microscopice străine) se realizează prin prezența în compoziția sângelui a elementelor figurate specializate (leucocite) precum și a unor proteine specifice (anticorpi). O a doua funcție activă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pot și ele stimula un răspuns imun numai dacă au atașate câte o proteină. După sensibilizare răspunsul imun poate fi stimulat chiar și de către moleculele de haptene. Răspunsurile imune specifice implică participarea limfocitelor și sunt mediate atât prin anticorpi (răspuns umoral) sau celular. Limfocitele sunt celule efectoare pentru răspunsurile imune la imunogene; de exemplu, materiale care nu sunt recunoscute ca self și astfel sunt declanșate reacții desemnate pentru a neutraliza sau distruge structuri non-self. Răspunsurile imune intervin în combaterea invaziei de către
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
organismului, stau la baza reacției de respingere a organelor transplantate de la indivizi cu antigene de histocompatibilitate diferite de cele ale primitorului și afectează creșterea celulelor maligne. Răspunsurile imune sunt de două tipuri: răspuns imun mediat celular și răspuns imun mediat umoral (de anticorpi); la aceste 2 tipuri de răspunsuri imune este necesară participarea atât a limfocitelor cât și a macrofagelor. Limfocitele se clasifică în trei clase funcționale: limfocite T, care intervin în reglarea și medierea reacțiilor imune precum și în sinteza anticorpilor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
IgE este secretată în cantități crescute la pacienții cu infecții helmintice și la pacienții cu alergie atopică. IgE se leagă prin regiunea sa Fc la mastocite și pot declanșa reacțiile de hipersensibilitate imediată. 12.8. Mecanismele răspunsurilor imune Răspunsurile imune umorale sunt importante pentru protecția împotriva infecțiilor bacteriene acute. Bacteria este coafată cu anticorpul și prin intermediul complementului este fagocitată cu o eficiență crescută. Răspunsurile imune mediate celular suprimă infecțiile determinate de microorganismele care se găsesc și se multiplică în celule. In
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3. Controlul microcirculației de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare Secreția salivară este continuă, atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greață însoțită de hipersalivație, emoțiile însoțite de uscăciunea gurii. Ca mecanisme umorale suplimentare de reglare a secreției salivare, aldosteronul stimulează reabsorbția de Na+ și eliminarea de K+ la nivelul ductelor salivare, iar hormonul antidiuretic diminuă pierderile de apă prin salivă. Secreția salivară bazală poate fi diminuată în efortul fizic și în stări
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]