13,547 matches
-
Carpați a unui topor cu ceafa prelungită și cu creastă, ornamentat, completează repertoriul prototipurilor cunoscute până acum în Moldova și permite formularea unor ipoteze a căror verificare se va face prin noi descoperiri și cercetări arheologice.” Folosirea bronzului pentru prelucrarea uneltelor și armelor a avut ca urmare perfecționarea mijloacelor de muncă, apariția unor unelte mai perfecționate și mai productive, confecționate de meșteri specializați în metalurgie. A doua perioadă a epocii metalelor, epoca fierului, care cuprinde perioada numită Hallstatt (800 - 450 î.Hr.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prototipurilor cunoscute până acum în Moldova și permite formularea unor ipoteze a căror verificare se va face prin noi descoperiri și cercetări arheologice.” Folosirea bronzului pentru prelucrarea uneltelor și armelor a avut ca urmare perfecționarea mijloacelor de muncă, apariția unor unelte mai perfecționate și mai productive, confecționate de meșteri specializați în metalurgie. A doua perioadă a epocii metalelor, epoca fierului, care cuprinde perioada numită Hallstatt (800 - 450 î.Hr.) și a doua, numită La Tène (450 - sec I î.Hr.) corespunde separării și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemenea, s-a descoperit un vas tipsie, lucrat cu mâna, tip cunoscut în întreaga perioadă prefeudală. Ceramica descoperită este lucrată cu mâna sau cu roata cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii și despre practicarea meșteșugurilor, circulația mărfurilor, prelucrarea minereului de fier, a lemnului, producerea uneltelor și a obiectelor de uz gospodăresc, olăritul torsul, țesutul, râșnitul cerealelor. Pentru secolele VII-IX d.Hr. în Moldova întâlnim două tipuri de așezări: a) așezări deschise și b) așezări întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare Suprafața așezărilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
permanente de pe teritoriul comunei Filipeni Zona Colinelor Tutovei a fost locuită neîntrerupt încă din epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spânzurare și a căror trupuri au fost expuse mai multă vreme la locul execuției. Bejenia ardelenilor spre șara Românească și spre Moldova avea un caracter organizat, erau conduși pe potecile munților de oameni cunoscători, erau înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Dumnezeu. Modul în care s-au derulat întâmplările de la Udești-Suceava au fost relatate pe larg în raportul sublocotenentului Johann Dormeister , care arată că cei care au depus jurământul lau rostit „foarte necuviincios” și „în silă”. Noaptea, locuitorii înarmați cu uneltele de muncă au trecut peste „Cordon” în Moldova. Puțini au înțeles gestul de demnitate al preotului din Udești, dar gestul lui nu a fost uitat, i-a călăuzit pe toți cei care voiau o ieșire din „raiul habsburgic”, care refuzau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agrară principală, de origine latină: a ara, a săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui și a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o parte din necesarul de metal era procurat prin exploatarea lentilelor feruginoase din depunerile sedimentar aluvionare sau din lentilele de siderit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lipsescă cu totul, „o parte din necesarul de metal era procurat prin exploatarea lentilelor feruginoase din depunerile sedimentar aluvionare sau din lentilele de siderit intercalate în rocile marno-calcaroase din zona carpatică a flișului” Descoperirea unei cantități mari de arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare, care se desfășura la locul sau aproape de sursa de minereuri. Dacă o bună parte dintre uneltele și armele descoperite erau din producția locală, nu sunt excluse pătrunderea produselor din metal pe calea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intercalate în rocile marno-calcaroase din zona carpatică a flișului” Descoperirea unei cantități mari de arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare, care se desfășura la locul sau aproape de sursa de minereuri. Dacă o bună parte dintre uneltele și armele descoperite erau din producția locală, nu sunt excluse pătrunderea produselor din metal pe calea schimburilor cu Imperiul bizantin, Rusia Kieviană, Transilvania sau cu populația de stepă, în principal cu tătaro-mongolii care au staționat și controlat teritoriul Moldovei cel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
100 de ani. În societatea agropastorală românească, metalul a fost și a rămasă rar până în epoca contemporană. Din această cauză, comunitățile românești au dezvoltat o civilizație a lemnului, care era la îndemână, bun la toate, și pentru vase și pentru unelte, și pentru temuta ghioagă. Inventarul casnică era din lemn, instalațiile, atât cele simple, cât și cele cu un grad mai mare de complexitate (morile) erau tot din lemn, roata și carul, la fel. Tot inventarul din lemn nu s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dese cazurile în care porumbul nu ajungea pânăă la anul următor, și, așa cum s-a arătat (vezi: supra), țăranul se împrumuta de la boier, angajându-și munca pentru anul viitor (vezi mărturiile de la „Anexe”). Țăranii mai înstăriți, cu vite de tracțiune, unelte și pământ, obțineau recolte și pentru consumul propriu și pentru vânzare. La toate familiile țărănești din Moldova, fie răzeși, fie clăcași, predomina consumul de mămăligă; pâinea se cocea de sărbători, iar la cei bogați, și în fiecare săptămână. Din cauza consumului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 1 august 1945: V. 3 Meșteșuguri și meșteșugari. „Industrie și tehnicș țșrșneascș” - Moara, morșritul și morarii Ocupațiile agro-pastorale, ca de altfel toate activitățile și acțiunile omului, sunt indisolubil legate de existența unor mijloace de muncă pe care le numim unelte, instalații și este de la sine înțelesă că unele ocupații au căpătat un caracter permanent atunci când existau mijloace materiale pentru executarea lor. Când, de exemplu, în neolitic, a apărut olăritul, ca meșteșug și ocupație a femeilor, vasele 207 îndeplinind și o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luat amploare, deoarece nu este de conceput creșterea vitelor fără să ai vasele în care să mulgi, să păstrezi laptele, să-l prepari. Sigur, s-au putut face și vase din lemn, dar acest meșteșug a fost legat de niște unelte speciale, din metal, care au apărut mai târziu. La nivel global, al societății umane, au apărut grupuri umane care s-au specializat în confecționarea unor anumite obiecte necesare tuturor, dar pe care nu le putea face fiecare, lângă locuința lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grupuri umane care s-au specializat în confecționarea unor anumite obiecte necesare tuturor, dar pe care nu le putea face fiecare, lângă locuința lui, fiind nevoiți să intre în relații de schimb cu producătorii unor produse devenite mărfuri: oale, vase, unelte, cereale, lapte și produse lactate etc. Aceste „specializări” pe anumite ocupații și meserii poart numele de „marile diviziuni ale muncii” și explică, în bună măsură, progresul omenirii. În societatea patriarhală românească din primul și al doilea mileniu de după Hristos, evoluția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și creșterea animalelor. Caracterul autarhică al gospodăriei țărănești menținut pânăă în mijlocul secolului al XX-lea, în sensul că își producea cele necesare traiului în interiorul gospodăriei, fără să apeleze la piață decât în cazuri de strictă necesitate, cum ar fi procurarea uneltelor de metal, sarea pentru consum propriu și al animalelor sau alte produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la piață decât în cazuri de strictă necesitate, cum ar fi procurarea uneltelor de metal, sarea pentru consum propriu și al animalelor sau alte produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de roate, care impunea mersul la rotar (e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de zi cu zi, de meșteșuguri și meșteșugari care, pe lângă munca lor în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau toate uneltele necesare practicării meseriei lor. Așa au apărut croitorii și croitoresele, dulgherii, stolerii, fierarii etc., peisajul meseriilor diversificându-se pe măsura dezvoltării economico-sociale Moara, morăritul și morarii La români, toate instalațiile tehnice au purtat numele general de moară-mori: moară de hârtie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numele învățătorului Gh. Postoiu, care a organizat pentru elevii cursului complementar un atelier școlar de tâmplărie condusă de tâmplarul Gavril Rusu. Tot la școală, s-a organizat și un atelier de esătorie, condusă de către Irodia Iacobeanu. Acești meșteri făceau și unelte necesare în gospodărie, greble, țăpoaie, lopeți (de vânturat cerealele), dar și de pusă pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
magice. Românii nu s-au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]