1,703 matches
-
vacanță de Paște în luna martie, de pămân tul mustind de sevă și de brazdele negre și late. Ne întor ceam acasă în vacanță, sau mai bine să vorbesc în numele meu, mă întorceam în trăsura splendidă, abia cumpărată. Caii noștri ungurești, Nonius și Totka, cumpărați de tata de prin pusta maghiară, înghițeau depărtările, aprigi și nedomoliți. Tata, foarte important pentru mine și pentru satele pe care le străbăteam, își supraveghea caii pe care-i adora, dădea ordine-sfaturi: „Dă-i bice lui
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
buze, țiganca învinsă o întrebă cu mândrie pe servitoare: «Făcu?» - «Îhî... o fată». Și baba Ioana, înduioșată: «Urzicuța mumii, urzicuță». Era 28 februarie. O mulțime de puișori umpleau curtea, iar Matei, vizitiul, se ntorcea de la adăpătoare cu doi superbi cai ungurești; cum trecea din nou, ducând două găleți pe cobiliță, Mitrana, cărând la rândul ei niște apă caldă, i-a șoptit duios, fără să mai aștepte întrebarea care țâșnea din ochii lui: «Îhî: o coconiță mică». Iar el, lăsând jos căldările
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări!) acestea vor trece din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră scripcă acela aceia bunic bunică tată bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge la Nistru? Merge bine. La Ismail poporul nu vrea nimic. La Tighina femeia care plânge și vine c-o pâră la ministru ca să-i găsească barbatul, care a plecat de un an și jumătate la Brașov și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
927, la ora 5 dim. suntem aproape de Buda-P(esta). Locuri joase, ușoare cline tărăgănate, sălcii și arinișuri, ici colo bălți în preajma C.F. parcele foarte frumoase de grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară plin de colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând în sus dela Budapesta spre Bratislava, între dealuri cochete, cu păduri, plantații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închinase Turcilor, taie pe Isac fratele al doilea. Ștefan propune Genovezilor să le dea sprijin împotriva Turcilor. Neguțătorii stau la îndoială, fricoși. Turci atacă Cafa și Mangopul. Sultanul se întoarce din pricina podagrei la Constantinopol, amânând războiul. Soli umblă la Țara Ungurească dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea unei alianțe împotriva Turcului. Regele și Vodă se înțeleg Vodă primește Ciceiul. Matiaș se hotărăște să coboare în Valahia. Eliberând din închisoare pe Vlad îl trimite în Boemia ca guvernator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în șes, fără a fi împresurat cu ziduri, având spre miază zi un lac (Frumoasa) care curge dintr-un izvor. În lac sunt mulți pești. * I. François de Pavie. Într-o piață mare găsi 3-400 de soldați îmbrăcați după moda ungurească, cu sabie la coapsă, cu barda în mână, așezați doi câte doi până la o fațadă supt care sta domnul, înconjurat de boeri. Sta și asculta plângerile poporănilor care la o sută de pași cădeau în genunchi și se tânguiau. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i-a pedepsit; și vodă îi miluiește. * II. Corăbii de trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă. Mânâncă numai carne de cal, desprețuiesc altfel de mâncări, oricât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Club sirian", cu aceleași "anexe", plus o biserică de rit ortodox, și un "Club Palestinian", care, pe lângă restaurant, bancă, echipă de fotbal etc., mai deținea și cea mai mare și frumoasă piscină din oraș. Am găsit chiar și un restaurant unguresc, unde sâmbăta se întâlneau "vecinii noștri" la un gulaș și la un "pahar de vorbă" despre Tratatul de la Trianon! Nici în orașe cu câteva mii de emigranți români, ca de exemplu Sao Paulo sau Buenos Aires, nu i-am întâlnit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cont că ei le au în stăpânire de sute de ani, gonindu-i pe aceștia în munți cu toată familia, sau chiar silindu-l să iasă din țară. Dacă un sat românesc e așezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul nu mai poate purta sarcina...» Afirmațiile lui Haquet sunt pe deplin confirmate de cele ce sau întâmplat în Țara Făgărașului cu iobagii de sub
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de Jos a cheltuit cu întreținerea colonelului Lochstet peste 300 de florini, «iar acum are locuința la noi Măria Sa baronul Riedt, plutonier, căruia am fost siliți săi dăm următoarele, toate cumpărate cu bani: 6 porci grași, condimente de 4 florini ungurești, tot felul de oale și vase cumpărate din Sibiu, apoi 1 bou gras, 1 vițel gras, 14 câble de ovăz cu orz, 8 ferii de său, 6 ferii de unt, 10 rațe, 6 gâște, 158 găini, 500 de ouă, 10
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
În epoca mai veche însă, când amintirea dominației voievozilor din Țara Românească era mai proaspătă, vedem poporul condus de boierii români: Bursan din Ucea, Zün din Cârțișoara, Grozav din Arpașul de Sus, văduva Ana Zün «trădătoarea din Ucea» -zice actul unguresc, - apoi Stan și Aldea Solomon al Vancii din Șinca și Ohaba, răsculându-se și luptânduse pentru a ajunge sub stăpânirea lui Mihnea, domnul Țării Românești. Tuturor acestor boieri viteji, căpitanul cetății în 1509, le confiscă moșiile ( vezi «Pușcariu I. Revolta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nobilimea și țărănimea română să se bucure de aceleași drepturi și avantaje ca și cele trei națiuni. 4. Numirile în funcțiuni publice și în dietă să fie proporționale cu numărul locuitorilor de fiecare naționalitate. 5. În toponimie, paralel cu numirile ungurești și germane să se accepte și numirile românești. 6. Să se îngăduie ținerea unui congres național românesc care să-și aleagă delegați spre a-i reprezenta pe români, oriunde unde va fi nevoie. Națiunea română, se spune în Supplex - este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe care o doresc ungurii de mult, ungurii vor, prin uniune să șteargă deocamdată privilegiile Ardealului, și împreună cu privilegiile să stângă pe toate popoarele, ca să facă din toate numai o națiune, care să se numească națiunea cea mare și tare ungurească, uniunea pentru unguri e viață, moarte pentru români; pentru unguri libertate nemărginită, pentru români servitute eternă.» Românii transilvăneni nu puteau să accepte o astfel de decizie, întrucât, «afară de o mână de sași și unguri amestecați printre români, Ardealul e proprietate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
untului, Troscăneală (Orobanche scabiose) Familia Labiate. Busuioc sălbatec (Brunella vulgaris), Giugiumă (Lycopus europaeus, Mentha silvestris, Mentha aquatica, Mentha arvensis, Calamintha acinos, Calamintha officinalis), Talpa gâștii (Leonorus cardiaca), Jele (Salvia pratensis, Salvia glutinosa, Urechea porcului (Salvia verticillata), Măghiran sălbatic, Șovovârf, Cocoșei ungurești (Origanum vulgare), Cimbru (Satureja hortensis), Săpun, Săpunel, Cimbrișor (Thymus chamaedris, Thymus serpylium), Colțul lupului (Scutellaria altissima), Mătăcină (Melissa intermedia, Meelissa officinalis) Buruiana broaștii (Teucrium scordium), Rotunjoară, Dârnă (Glechoma hederacea), Dribolnic (Melittis melissophilum), Miericică albă (Lamium album), Sugel roșu (Lamium purpureum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la această școală. Purtarea lor l a determinat pe ciobanul local Badea Gheorghe Cârțan să protesteze, ceeace a atras asupra lui oarece sancțiuni, închisoare și confiscarea cărților românești ce i s-au găsit la percheziție și arderea acestora de către autoritățile ungurești. La 1901 învățătorul Adrian Udriște, cu alți oameni mai înstăriți ai satului cumpără întreaga moșie a grofului Teleky, ceeace i-a determinat pe administratorul și birișii maghiari să părăsească satul Oprea. La stăruința preoților catolici și reformați care administrau cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aici în Streza, dotând-o cu tot ce era necesar, teren, clădire, materiale didactice, învățători cu lefuri bune, întocmai cum erau înzestrate și bisericile romano-catolice și reformate. În felul acesta, satul având de acum o școală românească bine organizată, școala ungurească din Oprea a rămas fără obiectul muncii, existența ei a devenit lipsită de sens și și-a dat duhul. Numai că în Oprea numărul copiilor de vârstă școlară fiind foarte mare, peste 80, statul maghiar constrânge parohia, ori să înființeze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și-a dat duhul. Numai că în Oprea numărul copiilor de vârstă școlară fiind foarte mare, peste 80, statul maghiar constrânge parohia, ori să înființeze două posturi de învățători, ori să treacă o parte din elevi la școala de stat ungurească din Streza. Parohia din Oprea nu e capabilă să suporte salariul a doi învățători, cedează propunerii inspectorului școlar ungur și trece la școala ungurească din Streza pe copiii care nu aveau loc la școala românească din Oprea. În urma legii apponiene
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înființeze două posturi de învățători, ori să treacă o parte din elevi la școala de stat ungurească din Streza. Parohia din Oprea nu e capabilă să suporte salariul a doi învățători, cedează propunerii inspectorului școlar ungur și trece la școala ungurească din Streza pe copiii care nu aveau loc la școala românească din Oprea. În urma legii apponiene din 1907, parohia a convenit cu inspectorul ungur ca copiii din clasele a-ntâia până la a treia să facă școala confesională din Oprea, în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]