1,126 matches
-
familiilor sărace către periferii din cauza costurilor ridicate de întreținere și a altor servicii din centrele urbane. Pentru a preîntâmpina această tendință, proiectarea urbană din timpul acestei perioade s-a axat pe construirea de locuințe ieftine în așa zisele zone de urbanizare prioritară (ZUP zones à urbaniser en priorité), o abordare care exista deja încă din anii 1960 ca o modalitate de a rezolva problema locuințelor sărăcăcioase și a orașelor mizere în care locuiau pe atunci immigranții din Africa de Nord. ZUP au devenit
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
trei sferturi din populație locuiește în zone predominant urbane, chiar dacă acestea includ mai puțin de o treime din cele 36000 de municipalități. Dar Franța urbană ar putea fi descompusă mai departe în diferite forme de existență urbană, însă proiectele de urbanizare se tot schimbă de-a lungul perioadei pe care o avem în atenție. Tabel 4.2 Populația în diferite categorii urbane și rurale Numărul Populația Densitatea Raportul comunităților totală 1990 populației angajați/ (în mii) 1990 activi (loc/km2) 1990 Arii
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
făcute de INSEE, a ieșit la iveală o imagine mai clară a modelelor teritoriale ale realității socio-economice. Acestea s-au schimbat considerabil începând cu al Doilea Război Mondial, în primul rând datorită exploziei economice postbelice și a exodului rural și urbanizării rapide, iar în al doilea rând, începând cu anii 1980, datorită multitudinii de probleme noi care au însoțit trecerea de la les Trente Glorieuses la anii de criză socială și economică. Aceste probleme includ fragmentarea urbană și excluderea socială, dar și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sistem a funcționat bine în Franța rurală, unde numărul mare de municipalități mici s-a bazat foarte mult pe serviciile oferite de departament și pe serviciile în teritoriu aflate sub controlul prefectului. Schimbările socio-economice și demografice exodul rural și extinderea urbanizării care i-a urmat menționate într-un capitol anterior, au făcut sistemul mai puțin relevant pentru orașele mari și foarte mari în care primarii puteau avea acces direct la serviciile din teritoriu ale statului sau chiar la însuși statul central
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
schimbării, dar și instabilitatea, tensiunea și criza. De altfel, "ambivalența modernității"100 a fost subliniată și de David Lyon dacă, pe de o parte, modernitatea a contribuit la apariția unei noi ordini sociale și politice, bazată pe raționalizare, calcul economic, urbanizare, noi forme de protecție socială, pe de altă parte ea a condus la anomie și lipsa unei direcții istorice (Durkheim), alienarea muncii și exploatare (Marx), birocratizare excesivă (Weber), atomizare socială (Simmel), creșterea gradului de supraveghere (Foucault) etc. În acest sens
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cucul și barza albă. Rândunica (Hirundo rustica) este desemnată de S.O.R. drept Pasărea Anului 2006. În ultimii ani s-a înregistrat un ușor declin al speciei la nivelul Europei datorită reducerii locurilor de cuibărit ca urmare a creșterii urbanizării. Scopul proiectului: sensibilizarea și informarea populației asupra importanței protejării păsărilor și a spațiilor verzi din oraș. Pe plan național, informarea și conștientizarea cetățenilor pe problematica protecției mediului și dezvoltării durabile este o prioritate, înscriindu-se în Planul Național de Acțiune
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a fost capitală a SUA timp de 5 ani (1785 - 1790). În 1848 a luat ființă Greater New York alcătuit din 5 cartiere: Bronx, Queens, Brooklyn, Manhattan și Staten Island. Varietatea și originalitatea urbanistică și arhitecturală a orașului de datorează rapidei urbanizări, pe de o parte, cât mai ales marii diversități etnice a populației. Unele cartiere au căpătat chiar un aspect specific: Harlem a rămas cartierul negrilor, Westside (fost Bloomingdale) este majoritar ebraic, Little Italy cuprinde în principal italieni, iar Yorkville are
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
doar un mit ideologic, nostalgic și foarte conservator. În sfârșit, în întreaga Europă occidentală și, tot mai mult și centrală, țăranul se transformă în fermier, iar ponderea sa socială se micșorează progresiv. populația se deplasează în orașe. Satele se depopulează. Urbanizarea este în plină și ireversibilă desfășurare. Este un fenomen obiectiv, de dimensiuni continentale, propriu economiei de piață urbane, care mai devreme sau mai târziu va pătrunde și va deveni dominant și în România. Semnele se întrevăd de altfel de pe acum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone ale României, excepție făcând Oltenia. La începutul secolului XX, în Moldova, creșterea populației urbane era doar de cca. 5%, comparativ cu Muntenia, unde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
singură precizare, în plus: studiul fenomenului urbanistic trebuie privit dintr-o perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri de la bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească? Au fost, oare, breslașii transilvăneni din cadrul celebrei Siebenbürgen la fel de influenți și de activi dintotdeauna? De bună seamă, răspunsurile sunt negative. Așa cum este cunoscut, după incursiunile barbare din secolele III-V, creștinătatea occidentală a rămas
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fiscul propriu, justiție proprie, oaste și monedă proprie”. Schimbările care au avut loc în perioada modernă au fost generate exclusiv de „naționalizarea” drepturilor politice și de procesele de industrializare și sistematizare. Nu putem să nu constatăm faptul că, în general, urbanizarea Europei medievale s-a manifestat sub forma unui proces gradual, etapizat. Fenomenul este foarte bine surprins de evoluția orașelor din interiorul arcului carpatic. Sighișoara, de pildă, a pornit construcția propriei sale citadinități plecând de la o simplă așezare rurală, întemeiată la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
simplă așezare rurală, întemeiată la sfârșitul secolului al XII-lea sau, conform altor surse, la începutul secolului următor. La sfârșitul secolului al XIII-lea, stabilirea ordinelor mănăstirești ale dominicanilor și franciscanilor precum și sosirea altor coloniști meșteșugari au impulsionat procesul de urbanizare. Astfel, localitatea va fi menționată documentar sub forma de Civitas de Segusvar în anul 1367, iar zidul și turnurile de apărare vor fi construite abia în a doua jumătate a secolului al XV-lea. În linii mari, drumul Sibiului de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anual în anul 1364, urmat de un privilegiu de „etapă și depozit” acordat în anul 1369 și de dreptul de a-și construi fortificații de piatră, printr-un act eliberat de regele Ungariei în anul 1397. Dimpotrivă, în Moldova medievală urbanizarea centrelor administrativ-comerciale a fost îngreunată tocmai din cauza relațiilor precare, nestimulative, pe care acestea le-au avut cu autoritatea politică superioară. Aici, de-a lungul secolului al XV-lea, privilegiile nu sunt consemnate decât cu titlu de excepție - dreptul de „etapă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
le-au lipsit nici „modelul” orașului medieval din Europa centrală - pe care îl cunoșteau, de altfel, foarte bine -, nici factorul pericolului extern (factor favorizant pentru ridicarea fortificațiilor orășenești) și nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale nu au fost încurajate de către voievozii Moldovei din simplul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și, pe de altă parte, datorită lanțului inviolabil al moșiilor ce au încorsetat localitatea până în zorii Epocii Moderne. Adăugându-se acestui cadru socio-politic intern, factorii externi au îngreunat suplimentar procesul de urbanizare. Un bilanț minimal al distrugerilor suferite de Bacău în intervalul 1467-1538 ne edifică pe deplin asupra acestui fapt: 1467 - localitatea a fost distrusă și incendiată de trupele lui Matei Corvin; 1476 - Bacăul a fost incendiat la ordinul lui Ștefan cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și de a da acestuia o altă destinație decât cea agricolă. Manifestarea preeminenței mediului urban în raport cu organismele funciare de tip seniorial a avut valoare fondatoare pentru majoritatea orașelor din vechiul Regat. În cazul Bacăului, o primă etapă a procesului de urbanizare a fost dată de expansiunea teritorială spre zona de Vest a orașului, odată cu apariția bisericii Sfântul Ioan (1803-1813) - după cum ne indică planul realizat în anul 1816, înălțarea acestei biserici a stimulat apariția mai multor locuințe civile în această zonă. Însă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în rândul centrelor urbane mari din Moldova - în anul 1899, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Piatra Neamț se afla pe locul șase, cu 17.384 persoane, după orașele Iași, Galați, Botoșani, Bârlad și Focșani. Trecând de etapa acumulărilor cantitative, urbanizarea centrelor administrative din Moldova a intrat în faza maturității sale odată cu promulgarea primelor legi de organizare comunală (31 martie 1864). Acesta a fost momentul de oficializare a autonomiei administrative a orașelor din vechiul Regat, chiar dacă, pentru o anumită perioadă de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
curte voievodală (în jurul căreia s-a dezvoltat, de pildă, orașul Piatra Neamță ș.a. Bacăul de azi nu păstrează, însă, aceste suprapuneri armonioase ale „straturilor” istorice și, în consecință, evoluția sa nu poate fi citită „în secțiune”. Campaniile de sistematizare și urbanizare din anii ’70-80 ai secolului trecut au cufundat în moloz vechea fizionomie citadină, reconfigurând-o la parametrii săi „tovărășești”. La tot pasul, monotonul peisaj arhitectonic - tipul de bloc -, induce sentimentul absenței legăturilor cu trecutul. Efectele acestei politici iresponsabile: odată cu trecutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de expansiune urbană - unul din momentele cheie ale dezvoltării orașului Bacău a fost recunoașterea dreptului de proprietate pentru târgoveți (1823). În plus, ritmul urbanizării a fost accelerat de creșterea semnificativă a numărului de locuitori evrei, în marea lor majoritate, emigranți din Galiția și Rusia stabiliți cu precădere în regiunea dintre Carpații Orientali și Prut, dar și în Basarabia. De altfel, specificul orașului moldovenesc din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
extensie spre Sud, locuințele - puține la număr - fiind amplasate cu precădere de-a lungul străzii Bacău-Focșani. Modul disproporționat al acestei dezvoltări, net defavorabil pentru jumătatea de Sud a orașului, dovedește o puternică dependență a Bacăului față de satele din vecinătatea sa. Urbanizarea este mult mai pregnantă în zona de Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice și au repartizat suprafața orașului sugerează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anunțată încă din Introducere, aspectele esențiale din viața cotidiană a locuitorilor orașului Bacău - viața de familie, gusturile vestimentare și alimentare, modalitățile de petrecere a timpului liber, principalele locuri de agrement, comportamentele sociale deviante ș.a. IV. A. Familistul și universul domestic Urbanizarea - componentă esențială a procesului de modernizare a societății românești - a presupus, în primul rând, o delimitare treptată față de universul rural, un nou tip de „organizare” a spațiului și timpului. Fenomenul poate fi urmărit nu doar la nivelul elementelor „exterioare” ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
socială. 25. Nașterea unei Franțe noi (sfîrșitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea) Creșterea pe care o cunosc atunci o mare parte a Europei și Statele Unite capătă în Franța trăsături proprii: demografie stagnantă, industrializare mai puțin rapidă, urbanizare lentă. Clasa muncitoare se dezvoltă. Puterea burgheziei se întărește prin aportul claselor mijlocii. Aspecte și limite ale avîntului economic De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se desăvîrșește cu adevărat modernizarea Franței. Intrarea definitivă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și un potențial considerabil. Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă în 1911, populația rurală constituie 53% din populația franceză), dar urbanizarea crește odată cu începuturile exodului rural. Populația, din 1841 pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
000 de musulmani. Ordinea, o mai bună igienă, abolirea sclavagismului sînt reale cîștiguri, dar învățămîntul rămîne puțin dezvoltat. Misiunea civilizatoare din care se revendică Franța duce la formarea unei elite moderne restrînse, care furnizează viitoarele cadre ale mișcărilor naționaliste indigene. Urbanizarea, răspîndirea proprietății private și a monedei sînt unele aspecte ale unei modernizări forțate, cu atît mai greu acceptată, cu cît ea vine din exterior. Indigenii beneficiază rar de libertatea care se pretinde că le este adusă: supuși francezi, ei nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a țării Concepută în numele ideologiei (Ronnas, 1989) a cărei implementare ar fi condus România la realizarea „visului de aur al societății comuniste”5, politica de sistematizare nu ținea seama de viața prezentă, existentă în satele României. Politicile de sistematizare și urbanizare ale țării, lansate de Ceaușescu, nu luau în considerare ritmul de dezvoltare al comunităților, ci aveau în vedere doar susținerea dezvoltării economice a țării, cu preponderență, a industriei. ̨ n ultimii ani ai regimului, aceste politici vizau și dezvoltarea agriculturii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]