2,433 matches
-
Maior, Piața Păcii și strada Avram Iancu, spre Calea Turzii. Și ce emoții îmi provocau acele camioane, tractând trailere uriașe. Stăteam pe trotuar, alături de ceilalți copii, privind speriat și admirativ trecerea uriașelor autotractoare. Îmi înfundam degetele în urechi, înspăimântat de urletul motoarelor reverberat prin eșapamente. Astăzi, după atâția ani, privesc încă, admirativ marile camioane și - precum spunea Kant că „vedem în măsura în care înțelegem” - pricep ce anume mă minuna atunci, când priveam prin ochii unui puști de câțiva ani, acele „minuni” ale tehnicii
HOINĂRIND PRIN AMINTIRI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377345_a_378674]
-
felul. Cu ferestrele sparte, luminată ca un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor. Universul meu, prea strâmt pentru deșertăciunile tale. Tu, călător cladestin, ai trecut doar că să tulburi poezia inimii mele, transformând-o în urlet. Am crezut, că undeva se va rupe veriga slabă din acest lanț al dezamăgirilor. Uscată de așteptări, creanga speranței a cedat lăsând iubirea suspendată între două lumi nemărginite, a mea și a ta! Referință Bibliografică: Lanțul dezamăgirilor / Angelina Nădejde : Confluențe
LANŢUL DEZAMĂGIRILOR de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377467_a_378796]
-
ultima lumină Lacrima tăind obrazul Oglindind în ea necazul Celui fără căpătâi 'geaba l-ai ruga: Rămâi! Casa lui e codrul des Vântul e fârtat ales Iară drum cărarea sumbră'n Miez de codru fără umbră Și în crucea nopții urlet Rătăcindu-i-se-n suflet Ger năpraznic peste muguri Și'aguridă'n loc de struguri. *** Volumul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Aguridă și cuțit / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1731, Anul V, 27 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
AGURIDĂ ŞI CUŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377564_a_378893]
-
cade pe cortina delăsării, Furându-mi timp din clipele de ieri. Un foileton de lacrimi s-a sfârșit, Începe unul nou - singurătatea. Mă strâng în brațe umbre din cetatea Aceluiași scenariu obosit. Adorm discret cu chipul tău în gând, Simt urletul cu glas de neființă Din mintea-mi răvășită de dorință, Sub lujerul iubirii tremurând. Și molipsită de făptura ta, Mă zbat absurd sub nori de neputință, Sfârșesc damnată, fără de voință, Să mă sfărâme-a patimii ghiulea. (din volumul "Pasiune", Editura
AMINTIRI STATORNICE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378463_a_379792]
-
cruce era blând și L-au văzut cu toții surâzând de-aceea chiar și cei care-L iubeau erau mirați și nu înțelegeau. Numai în clipa-n care a rămas doar omul răstignit, din al Său glas s-a auzit un urlet îngrozit: „Părinte Sfânt, de ce m-ai părăsit?!” Atunci întâiul om a fost iertat de săvârșirea primului păcat, prin strigătul acesta a învins al morții crud și negru necuprins și cu iubirea jertfei Sale uns în veșnicia vieții a pătruns. Anatol
CU MOARTEA PRE MOARTE CĂLCÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378483_a_379812]
-
argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții. Călăreții scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi ce sfâșiau tăcerile din spatele lințoliilor de negură și nelinișteau caii. Pentru a nu se pierde în întunecimile de cerneală ale Văii Întunericului, grupul se aținea mereu în apropierea malurilor Râulului Negru, ale cărui
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TÂRZIU DE IARNĂ ÎN SUFLET Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Zăpezile suflă pe sub așchii de suflet mușcând din opaițul vieții lumina, pomeții și-apleacă demnitatea-ntr-un urlet; viori fără aripi oblojindu-și surdina. Îngheață uitarea prinsă-n barbă de vremuri, prin fildeșul ros trec poieni de siberii, o limbă de foc mai clipește când tremuri grumaz fără lanțuri prins pe șaua durerii. Trosnește a iarnă pe sub pături
TÂRZIU DE IARNĂ ÎN SUFLET de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378531_a_379860]
-
care pătrunde în apele lacului ca o lacustră. Prin apele limpezi cu nuanțe verzui se zbenguie păstrăvul indigen. Aici, la hotarul dintre crestele dominante ale munților și albastrul infinit al cerului, adesea vremea devine capricioasă și rafalele vântului, vuietul său, urletul văii, ecoul tunetelor, fulgerele ce se preling ca niște șerpi luminoși pe stânci, nori fioroși ce revarsă ploi torențiale vara sau viscole năprasnice iarna, descriu tablouri de la incantație la groază. Alteori, când cerul este senin, astrul zilei pare mai aproape de
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
iarbă în a toamnelor retine. Mi-e teamă că-ntr-o zi, un șarpe cam abil, Își va lăsa solzoasa piele-n mine. Învață-mă să te sărut lasciv. Eu am trăit în haitele de lupi, Și-am învățat doar urletul nativ și dacă vrei, te-nvăț cum să mă rupi cu dinții ca pe-o pradă verzuie de rechin. Pe crocodili îi las să-ți devoreze-o nadă ce mi-ai întins-o să-mi mai curmi din chin. Stropește
VITALITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380030_a_381359]
-
avânt să sară. A fost prea târziu. Bara de protecție din față i-a lovit și i-a rupt genunchii, împingându-i prin grilaj. Bazinul i-a fost aproape sfărâmat sub forța loviturii cu toată partea față a mașinii. În urletul groaznic scos din pieptul bărbatului, trupul lui s-a îndoit din mijloc și a rămas pe capotă cu brațele întinse lateral. Porțile au cedat și s-au îndoit ușor către afară, prinse de tabla îndoită a măștii față și a
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
se dădea alarma la Școala de subofițeri, când era elev. A plecat cu aceeași grabă. Se mergea greu pe zăpadă. Nu a putut alerga, deși ar fi dorit. Când a ajuns mai aproape de curte i s-a părut că aude urlete și vaiete de om și s-a oprit să asculte. Nu se înșelase. După alți câțiva pași a deslușit în întuneric lumina intermitentă a alarmei. „Doamne, e chiar la el la poartă! E ceva grav, nu se poate!” A dat
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
Era o mașină mare, probabil o Tatră sau un Buceag, scârțâiră frânele brusc și pe geam scoase capul un țânc. Prin acel semiîntuneric îi zării fața pistruiată și părul în dezordine pe frunte. “Ce doriți?”- mă întrebă el, preocupat de urletul motorului care torcea. “Să merg și eu cu dumneavoastră!- îi răspunsei eu, evitând numele orașului în care trebuia să sosesc pentru faptul că nu-l știam. Aștept de o jumătate de oră și ăștia cu mașinile mici nici nu se
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
pe piept privirilor prin ceață încete să nu se mai repete dar doar nu venite devenite între timp să mai și pot după și-nainte nu-nțeleg de ce nu ai venit când nu erai departe am rămas cu răutăciunile-astea de urlete de gemete de șoapte odată ajunsă-n mintea mea părăsită-n castelul pustiit de urgii mi-am dat seama că nu știu să călăresc - nici pe cal alb nici pe libelulă ori fluture - să te iau - da să te iau
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
sărbători vă încui în casă. N-am să vă las nici să colindați și nici afară, la săniuș. Urlau bieții băieți, disperați, uitându-se urât la Floricica. -Băi, asta mică, ești o pacoste pentru noi! Asta ești, o pacoste! La urletele lor, maică-sa le-a răspuns impasibilă, categorică: -Să știți că nu glumesc, dacă nu o luați și pe ea. Până vin eu, măcar puțin prin blocul nostru și prin vecini. Apoi o lăsați acasă și vă duceți singuri. -Da
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
să-și cumpere o pâine N-aveau de marmelada sau de margarina, Iar ochii fetei zilnic golindu-se, curgeau Sub pașii triști pe strada din vitrină. Cand forfota de foame se stingea încet Intrând în noaptea neagră spre păcate Și urletul singurătății tremura inert Plângând cu sete sufletele toate. Din neagră luna se scurgea încet Păcate-n val ce atacau la drumul mare, Iar alte suflete plângeau suspin mocnit Murind în chinuri de-atâta așteptare. Și s-a decis așa-ntr
FATA DIN GEAM de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380354_a_381683]
-
mama focului pe peron și tata o liniștea din când în când, explicându-i că doar așa pot ajunge bărbat de încredere și că armata o să mă facă om. Pe la patru dimineața trenul a plecat. Se auzeau niște plânsete și urlete afară de ne făceau și pe noi să izbucnim în plâns și să tremure inima în noi la gândul unde o să mergem. Nu ni se spusese nimic. Nici unde o să mergem, nici când ajunge, nici la ce armă, mergeam așa în
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
la mânz. Te-o prins foamea acuma, că eu am timp să stau să țocăi tu? Bădia se dă jos din căruță, cercetând locul: cărare, cărare, cărare; toate la fel, pe care s-apuci? Nu și-a terminat gândul când urletul a străpuns tăcerea codrului. În spatele saniei trei perechi de ochi prinseră a luci; parcă erau licurici, dar licuricii nu urlă! Nea Vasile n-a fost bine clădit nici în tinerețe, darămite acum în iarna vieții! Mărunțel de statură, pirpiriu la
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
noapte, Ascultă străine, Sunt zvonuri și șoapte Și sunt pentru tine. Văzduhul e plin De-ale neamului legi, Dar tu ești străin Și nu le-nțelegi. Veniți din afară Cu flamuri în vânt, Mulți ne călcară Al țării pământ, Cu urlet de fiară Și plini de avânt, Curând își aflară Sub brazdă mormânt. Străbunii luptară ‘Nfruntând suferinți Iubita lor țară N-au dato pe-arginți. Azi cozi de topor Cu patria-n gură Dar gând trădător Țara-ți vândură. Pământ și
PLATA TRĂDĂRII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379558_a_380887]
-
toamnei cu brumă pe călcâie și blană au început să dea târcoale prin coama verii. Deja urlă. Urlă a brumă care se rostogolește-n lanuri de otavă unde noaptea paște-n liniște luna. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Urletul lupilor tomnatici a speriat până și soarele. Timid, acesta se retrage-n hăul lui și greoi se cațără-n dimineți cristaline pe ramuri de copaci. Urlă lupii toamnei! Pun stăpânire pe zare! Cântul ciocârliei s-a ascuns după aracul viei
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
lupii toamnei! Pun stăpânire pe zare! Cântul ciocârliei s-a ascuns după aracul viei, iar ecoul cântului de cuc tremură-n scorburi. Pe trup gol de cuvinte brumării și tăcute dansează rochia toamnei iar luna nu mai poartă minijup. Imnul urletului a speriat bolțile ruginite care de teamă au țâștit în spinarea moșilor cu umeri aromați, zgrunțuroși, zgribuliți, pregătiți să-și depună odorul, simbria, la iernat între doagele butoaielor primitive. Mi-e toamnă, Doamne, mi-e toamnă! Mieilor tomnatici cu dinți
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
trebuie confundate una cu cealaltă, chiar dacă, în principiu, orice formă poate admite oricare conținut. De asemenea, nu poate exista formă fără conținut și nici conținut fără formă, chiar dacă o operă de mare valoare, așa cum ești ... V. POETUL ȘI SACRIFICIUL PRIN „URLET” // ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE”, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016. POETUL ȘI SACRIFICIUL PRIN „URLET” Mit, „urletul” tău mi-a răscolit dintotdeauna ființă, că chiar cosmosul care ne are în grija a simțit
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
și nici conținut fără formă, chiar dacă o operă de mare valoare, așa cum ești ... V. POETUL ȘI SACRIFICIUL PRIN „URLET” // ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE”, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016. POETUL ȘI SACRIFICIUL PRIN „URLET” Mit, „urletul” tău mi-a răscolit dintotdeauna ființă, că chiar cosmosul care ne are în grija a simțit în încheieturile sale vibrațiile iubirii trupului tău doritor de înflorire într-o realitate pe care doar culoarea îngerilor o mai poate spori
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
conținut fără formă, chiar dacă o operă de mare valoare, așa cum ești ... V. POETUL ȘI SACRIFICIUL PRIN „URLET” // ȘI CITITORUL POATE SĂ „URLE”, de Mioara Timofte, publicat în Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016. POETUL ȘI SACRIFICIUL PRIN „URLET” Mit, „urletul” tău mi-a răscolit dintotdeauna ființă, că chiar cosmosul care ne are în grija a simțit în încheieturile sale vibrațiile iubirii trupului tău doritor de înflorire într-o realitate pe care doar culoarea îngerilor o mai poate spori în dorința
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
realitate pe care doar culoarea îngerilor o mai poate spori în dorința și satisfacție. Și eu ce ar fi trebuit să fac privind și auzind chemarea trupului tău metafizic doritor și extaziat? Poate că ar fi trebuit să intru cu „urletul” trupului meu fierbinte și gata de săgetare, în „urletul” tău așteptat de o mie de ani. Însă totul se întâmplă într-un spațiu nepregătit pentru mari evenimente de trăire extatica. Cu toate acestea a rămas în mintea mea imaginea trupului
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]
-
spori în dorința și satisfacție. Și eu ce ar fi trebuit să fac privind și auzind chemarea trupului tău metafizic doritor și extaziat? Poate că ar fi trebuit să intru cu „urletul” trupului meu fierbinte și gata de săgetare, în „urletul” tău așteptat de o mie de ani. Însă totul se întâmplă într-un spațiu nepregătit pentru mari evenimente de trăire extatica. Cu toate acestea a rămas în mintea mea imaginea trupului tău dezbrăcat de realitate, pe care il acopeream cu
MIOARA TIMOFTE [Corola-blog/BlogPost/380995_a_382324]