854,066 matches
-
încearcă să zboare. Înainte de căderea amurgului, când mă întorceam acasă, atunci aveam cea mai mare nevoie de Maharajah, întrucât, obosită peste poate, îl puneam să îmi povestească la nesfârșit patru istorii din O mie și una de nopți, în ordinea următoare: Sindbad Marinarul, Ali Baba și cei patruzeci de hoți, Aladin și lampa fermecată și Povestea lui Abu Hassan. Apoi, lesne de bănuit, îi puneam în gură povești pe care le improvizam în funcție de diferite personaje sau entități reale, care îmi ieșeau
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
Fapte și impresii zilnice. 1917-1918, tipărit de curînd la Editura Curtea Veche. în 1985, domnia sa a primit aprobarea de a se stabili în Franța. S-a născut, de altfel, la Paris în 1930, unde părinții se aflau la studii, anul următor venind în țară. Recent, am primit de la doamna Jeanne Marzesco câteva texte pe care și le numește "fragmente-strigăt". Sunt pagini cu însemnări iscate din experiențe și reflecții zilnice, alcătuind un pasionant jurnal interior. Departe de țară, la vârsta când întâmplările
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
că se vor citi între ei vreodată. Tot ce știm despre cei doi am aflat din poemele lor. Prima apariție în engleză a fost aceea din Exquisite Corpse, Cadavrul Desăvârșit: Jurnal de viață și iubire, unde erau prezentați în felul următor: "După ce în anul 1989 a fost găsit manuscrisul legat cu grijă, ca și când cineva îl pregătise pentru publicare, au mai trecut doi ani până să apară traducerea de Wang Shih în chineză modernă. Prima traducere occidentală a fost în limba portugheză
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
a domnului cu gura de sîrmă ghimpată supranumit încă din trecutele veacuri împăratul excelența sa întunecimea sa diavolul cu țeasta de fier și de piatră nepisată scurt pe doi patru și cu patru fac în prima clipă douăzeci și patru iar în clipa următoare unul încălecat promițător cu celălaltul iar cinci și cu cinci fac o mie de sfinți așezați goi de gardă lîngă stăpîna peștilor trăitoare în marile lacuri ale bucureșcilor iubiți din fiu în fiu din fiică în fiică din pirgu în
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
socialistă. Chiar dacă mai ploua de trei ori pe săptămână și în orașul nostru, alți doi bătrâni, de tip nou, ținându-se de mână, mergeau pe strada Republicii (fostă Domnească) mândri de Combinatul care se înălța la marginea orașului. La ora următoare am adus un volum de Minulescu (o ediție de dinainte de război) și am ținut-o, ostentativ, pe puptirul meu. Nu a văzut-o, sau nu a dorit să o vadă, acel profesor-poet... Tot domnul Barbu Cioculescu ăși aduce aminte că
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
9 martie: "a venit tata de la bal" (?!). Tatăl se întorsese de la Tîrgu Jiu, unde fusese concentrat la tabăra polonezilor. Dacă există un singur om - crede François Mauriac - care să-și țină jurnalul pentru propria lui plăcere și nu pentru secolele următoare, îi rămîne întotdeauna cineva pe care să-l înșele și acela este el însuși." Abandonîndu-și jurnalul în fașă, Cazimir înceta să se automistifice. Griji mai mari îl pîndeau la orizont. Fericirea de a nu merge la școală trebuia să aibă
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se deosebește de cele premergătoare precum și de cea următoare”; A patra legendă se deosebește de cele premergătoare mai mult prin aceea că...”; “A cincea și ultima legendă din Bucovina se deosebește foarte mult în privința cuprinsului de cele ce s-au înșirat până atunci”; “O altă legendă..., între multe alte
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
încă n-a murit“. Asupra celei elogiate, comentariul are un impact catalizator, este pus deoparte, recitit cu martor, utilizat ca referință, cum atestă o însemnare din Jurnal. Efectul determinant a intervenit prompt, întrucât poeta s-a decis să revină în următorul număr din „Azi“ cu un bogat ciclu (absorbit, aproape intact, în structura Țării fetelor). Misterul ridicatei productivități lirice, declanșate aparent spontan în 1932, își află dezlegare în caietele manuscris, doldora de încercări într-un stadiu avansat de finalizare. Erau atât
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
a artei care leagă între ele părțile” etc., punctul central care integra totul într-o unitate sistematică. De fapt, ideea artei ca formă perfectă a muncii s-a clarificat pe deplin și a fost accentuată de Vianu în lucrările imediat următoare Esteticii: Asupra ideii de perfecțiune în artă (1937), Prefața la Raționalism și istorism (1938), Prefața la ediția a II-a de care ne ocupăm aici, Arta și munca, în „Muncă și voie bună” din 15 noiembrie 1939, Despre cîteva prejudecăți
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Aduc aici și omagiul meu celor care, în urmă cu zeci de ani, au izbutit prima mare izbândă tehnică în domeniul undelor herțiene, oameni care au trecut de mult în eternitate și de ale căror înfăptuiri s-au bucurat generațiile următoare.
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
se înțeleagă că spectacolele s-au bucurat de un real succes, și că în continuare trupa avea să le ofere locuitorilor orașului Brașov alte două reprezentații. Anunțul-comentariu este inserat în nr. 46 al ziarului din 27 februarie/ 12 martie în următoarea formulare: „Trupa japoneză Hanako, care va da reprezentațiune și în Brașov, Duminecă în 12 și Luni în 13 a.c., a debutat cu trei reprezentațiuni în Cluj, înregistrând un formidabil succes. Biletele pentru reprezentațiunile din Brașov se pot procura din vreme
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
scape. Văzând curtezana aceasta, se repede ca nebună asupra servitoarei, o trântește pe pat și vrea s-o omoare. Cavalerul se întoarce ca să se răzbune, crede că e curtezana în pat, îi taie capul - din greșeală - servitoarei Otyo. În momentul următor vine și amorezul Dampe, se bate cu cavalerul și acesta îl omoară. Curtezana vine și vede moartea amorezului și a servitoarei, vrea să fugă, dar e sugrumată de cavalerul Tosa”. Ecourile acestei prime reprezentații sunt reținute de ziar într-o
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
închis ermetic într-un compartiment capitonat cu rochiile năprasnic călcate de Tamara Nikolaevna! * Mă gîndesc la Reparata, detectiva mea cu trei sîni și două vagine, eroina unui ciclu fulminant. Am găsit titlul primului volum: Reparata contra Stricata. Îmi și închipui următoarea scenă. Reparata, cu două sute pe oră, apăsînd talpa goală pe accelerator, e oprită la o intersecție de polițiști: „Actele dumneavoastră!” Deocamdată atît! Ce sfîrșit dau acestei scrisori? De mîine, lîngă ceașca de teracotă galbenă, voi reîncepe seria din Iași. Încetul
„Domnule, răspunse Reparata, nu vă pot arăta decît un singur act, cel sexual!” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13362_a_14687]
-
funii de usturoi ca în trecut. “Ce să-i facem, domnule Stelian?” zise Mișu parcă scuzându-se. “Dacă s-au înmulțit duhurile rele!...” Nu cumva am venit într-un moment nepotrivit?” vru să știe Stelian, oprindu-se în pragul ușii următoare, din dosul căreia răzbăteau mai multe glasuri. “Nu-i nici un deranj. Musafirilor mei o să le facă plăcere vizita dumitale!” îl asigură ceasornicarul. Deschizându-i larg cea de-a treia ușă, îl lăsă ca să intre primul. Salonul era plin de lume
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
fiindcă el, cedînd primul, mîncase virtual mîță moartă! Strașnic joc! Aveam 6-7 ani, stam la Belcești, un sat pe linia Podu Ilioaie-Hîrlău. Taică-meu era șef de gară! Avea uniformă, chipiu și paletă! Tot din acea perioadă îmi aduc aminte următorul dialog versificat ce circula printre țărăneii cu care mă jucam: „- Ce faci moșule-n pîrău?”/ „- Trag femeia la gealău!”/ „- Moșule, să vin și eu?”/ „-Măi băiete, tare-i greu!” Imposibil ca strofa să fi fost făcută de unul de vîrsta
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
dat-o și profesorului Vianu, iar acesta și-ar fi exprimat - cică - dorința de a mă cunoaște. 25 febr. 1952. Eu vă scriu cu oarecare întîrziere, deoarece în timpul săptămînii mi-a fost cu desăvîrșire imposibil. Programul cel nou (băieți) are următorul aspect: luni: 11-12,30; marți: 8-14, 16-20; miercuri: 8-13, 15-19; joi: 7-13, 16-18; vineri: 8-12, 17-20; sîmbătă: 7-14. Acestea sunt numai orele de curs și de seminar. Dacă mai avem vreo ședință, aceasta are loc de obicei de la 9 seara
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
redactorilor și colaboratorilor săi. La un moment dat, N. Steinhardt scrie negru pe alb: “Ca toate plăsmuirile pămîntești, seninul acelor zile și cordialitatea acelor ședințe au luat sfîrșit. Cărțile premiate n-au apucat a fi tipărite. Apoi, în toamna anului următor, ne-am zburătăcit cu toții care încotro, după cum îi era firea și i-a fost soarta fiecăruia. Arghezi s-a retras în Mărțișorul lui (unde, în cele cîteva rînduri cînd - în și după 1949 - l-am vizitat, îl găseam din ce în ce mai calm
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
1946 și m-a numit în comisia pentru premierea tinerilor scriitori), Camil Petrescu (primul meu text de critică literară, «Elementele operei lui Proust», el l-a remis Revistei Fundațiilor), Șerban Cioculescu (odată cu el și cu Vladimir Streinu am fost îndepărtat, următor cererii lui G. Călinescu, de la R.F.R. în noiembrie 1947)...” (subl. mea). De altfel, cred că cel mai indicat este să anexez ambele articole, integral. Afirmația mea din micromonografie nu se voia, în nici un caz, una incriminantă. Ea ținea strict de
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
5%, Tolstoi 7,9%, Dostoievski 10,6%! Să nu uit să vă comunic ce scrie, aici, în stațiunea Neptun, pe toate cutiile poștale (galbene): „Zilnic 3 vidări”! Asta, da! Din seara de la doamna Longobarski, de reținut și de meditat la următoarele cuvinte spuse, la un moment dat, cu toată seriozitatea: „.” Într-adevăr, dacă bătrînului „Dosto i se mai pot face bancuri”, „cu Cehov nu-i de glumit”! Din propoziția asta cred că se poate scoate o carte! Păcat c-ați spus
Cu Cehov nu-i de glumit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13436_a_14761]
-
specializați în mizerie și copii sidatici, spioni, traficanți de droguri, proxeneți, propagandiști zeloși ai capitalismului triumfător... Fusesem printre plângăreți. Nu mai plânsesem politic din 1968, un scâncet de fapt, când Ceaușescu condamnase invadarea Cehoslovaciei, dar în 1989 și în anii următori, era de bon ton să plângi cu lacrimi adevărate. Trebuia. Mestecasem până la vomă, ca fiecare, de dimineața până seara, guma soporifică a cuvintelor sacre ale renașterii țării: libertate, democrație, Occident, America, bogăție. Închisesem ochii și-mi astupasem urechie să nu
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Dina Hrenciuc Românul a trecut de la poezie la proză De câte ori trebuie să completez un formular tipizat, mi se spune (sau aud eu ecouri) următorul lucru: Hai, scrie poezia! Dintre toate expresiile de argou, sau familiare, față de aceasta tresar. Poate că am reușit să cunosc destui poeți, ca să-mi fac o imagine de ansamblu. Nu știu exact nici de cât timp circulă expresia, plină de
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
eu știu că, în acele zile, el reprezenta în același timp și un simbol, și o valoare. Reprezenta el și un model? Greu de spus. Evenimentele care-au urmat se pare că i-au amintit și poetului de bună credință următorul proverb " Cine se bagă între lupi trebui să urle". Și au urmat, pe ecranele televizoarelor noastre, alte și alte povești pline de hazul și farmecul... nu-i așa?... care ne-au readus, pe traseu, la locurile noastre de... comentatori?... analiști
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
sunt prea mulți tauri fără drepturi pe lume / și infantele stau în genunchi / pe umerii lor slăbănogi. / În aerul acesta / cu animale obosite / eu nu sunt altarul / cu nări fumegânde”). La un nivel mai înalt se ridică versurile din cartea următoare, Scrisori neexpediate (1978), cu miza, acum, pe farmecul desuet al convenției “retro” exploatate cu dexteritate și cu un remarcabil profit în ordinea lirismului. Acest succint “roman de provincie 1920”, construit ca schimb epistolar între un “El” și o “Ea”, alimentat
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
profesorului Șerban Cioculescu în iulie 1973, la Mogoșoaia, împreună cu o alta către Arșavir Acterian pe care am publicat-o în urmă cu ceva timp tot în România literară. Pe plicul acesteia din urmă, Petru Manoliu a scris cu cerneală verde următoarea dedicație "Lui Șerban Cioculescu, ca răspuns la neuitata sa vizită la Mogoșoaia, această scrisoare a unui prieten de departe" La rândul nostru publicăm scrisoarea de față ca un mic semn de afectuoasă admirație pentru cei trei prieteni aflați acum, împreună
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, De fapt, ce bine se autodefinește (din punctul meu de vedere) Turgheniev în rîndurile următoare: „...era ca și cum ai fi deschis, într-o cameră întunecoasă și murdară, o sticluță de parfum uitată..." Obișnuit, se percepe mireasma, nu se vede camera „întunecoasă și murdară", sexualitatea aprigă a eroinelor lui plimbate printre mesteceni zvelți, argintii, nostalgici. Natalia s-
Un fluture ce palpită by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13815_a_15140]