4,445 matches
-
la necessità di padri-testimoni"56. Come portare nella società la Legge di una parolă non banalizzata, posto che la vită inizia quando incominciamo a parlare? Mă, soprattutto, come portare la Legge della parolă senza cedere alla nostalgia falsamente rassicurante delle utopie totalitarie del Novecento, edificate sul rigetto della Legge della parolă, e fondate invece sulla follia lucreziana del "tutti vogliono tutto"57? L'urgenza principale risiede nello smarcarsi dalla menzogna della nozione di libertà per come oggi declinata, che ha ridotto
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Livellatori e la Rivoluzione inglese, ed. by C. Hill, Îl Saggiatore, Milano, 1962. Bryant, J.A., "A note on Milton's use of Machiavelli's Discorsi", în Modern Philology, vol. XLVII, (1950), pp. 217-221. Colombo, A., Schiavone, G. (eds.), L'utopia nella storia: la rivoluzione inglese, Dedalo, Bari, 1992. Evans, M.J., John Milton: Twentieth Century Perspectives, Taylor & Francis, New York, 2002. D'Addio, M., "Îl Tirannicidio", în Storia delle idee politiche, economiche e sociali, vol. III: Umanesimo e Rinascimento, L. Firpo (ed.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
reunește cinci studii de caz semnate de Bogdan Cretu (Un caz tragic: G. Călinescu), Ioan Stanomir (Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga), Radu Vancu ( Cuvintele puterii și cuvintele poeziei. "Sonetul despre Unire" al lui Mircea Ivănescu), Angelo Mitchievici (Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii) și Antonio Patraș (Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu). Proiectată din perspectiva teoriei și criticii literare, studiile reunite în acest capitol încearcă să descifreze felul în care scriitorii au înțeles să
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
felul în care scriitorii au înțeles să-și asume sau, dimpotrivă, să respingă comandamentele ideologice și propagandistice ale partidului. Sunt analizate cazurile lui George Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sarbu. Angelo Mitchievici, prezintă în Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii, modul in care unul dintre cei mai reprezentativi scriitori postbelici și-a folosit opera pentru a fundamenta un fals istoric și a impune în conștiința publică mituri neîntemeiate. Angelo Mitchievici arată că, alături de Șoseaua Nordului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Mircea Ivănescu și Ion D. Sarbu. În primul caz, sonetul despre unire semnat de Mircea Ivănescu deconstruiește o grilă ideologică și stilistica, Radu Vancu, arătând că indiferent de context, puterea reală aparține întotdeauna poeziei. Ion D. Sarbu, inițial animat de utopia comunistă, a devenit o victimă a comunismului real, iar literatura să, după cum arată Antonio Patraș, tematizează coruperea utopiei prin transformarea să în ideologie. Ultima parte a volumului, intitulată Intelectuali, discursul puterii și răul politic, cuprinde patru studii semnate de Sorin
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
grilă ideologică și stilistica, Radu Vancu, arătând că indiferent de context, puterea reală aparține întotdeauna poeziei. Ion D. Sarbu, inițial animat de utopia comunistă, a devenit o victimă a comunismului real, iar literatura să, după cum arată Antonio Patraș, tematizează coruperea utopiei prin transformarea să în ideologie. Ultima parte a volumului, intitulată Intelectuali, discursul puterii și răul politic, cuprinde patru studii semnate de Sorin Bocancea (Primii muncitori intelectuali în presa comunistă din România), Zoltan Rostaș (Reabilitarea sociologiei românești în anii șaizeci), Mihai
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
discuții care încheiau fiecare zi și în care se spunea cu voce tare tot ceea ce nu se putuse spune în reuniunea propriu-zisă. Valeriu Gherghel și Sorin Antohi - firi opuse, Sorin Antohi veșnic pasionat, comunicativ, putînd să vorbească ore întregi despre utopii, preocuparea sa principală la vremea respectivă, Valeriu Gherghel, taciturn, închis în el, vorbind economicos, ironic pînă aproape de cinism, cu accente de mizantropie despre care nu puteai ști niciodată dacă erau autentice sau mimate, oricum, era de preferat să nu te
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
spre lumea glacială și pură a nordului, spre acea lumină incoruporibilă a Walhalei. Solitudinea brâncușiană însăși, cu decorul ei arhaizant, cu mișcările ceremoniale și cu gesturile cotidiene resorbite în stereotipii rituale, corespunde și ea unui anumit eminescianism generic și unei utopii romantice împinse pînă la limita hipostazierii. Aparent, aceste similitudini, asociate și cu enorma capacitate civilizatoare, prometeică, aceea de a redimensiona lumea prin reconstrucția limbajului, sunt fatalități ale geniului pe care nimeni nu le poate contesta. Și totuși, privit cu mai
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
protagonistul romanului Rusoaica, spune Elena Loghinovschi, devine convergent nu atît cu personajele numite mai sus ale lui Dostoievski, cît mai degrabă de proiecția lor în literatura secolului său". Aici, Elena Loghinovschi îl întîlnește pe Marian Papahagi care, în Eros și utopie și în studiul Accidentele imaginației, plasa protagonistul din Rusoaica într-o serie cu "seducătorul" lui Kirkegaard, "imoralistul" lui Gide și "omul sfîrșit" al lui Papini. Cel mai întins studiu al cărții (aproape o sută de pagini) privește relația cu totul
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
că n-am voie să spun... Ceea ce era în atmosfera vremii. Nici una din cele două fraze nu pare, cert, o invenție. Asemenea replici nu pot fi născocite... decât prin mijlocirea geniului... Și, totuși, ele par replicele unei Comedii... ale unei Utopii de infinite truculențe, ce nu avu încă timpul, deocamdată, să fie imaginată. E ciudat că eu, deși prieten bun cu cerchiștii sibieni, nu am pătruns niciodată, de fapt, sau nu am fost cooptat în cercul lor. Una, probabil, că mi
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
informație pe care îl încorporează DGLR. Din acest motiv, putem spune că DGLR este cel mai amplu, cel mai cuprinzător dicționar de literatură română de până acum. Integral nu este. Și nici nu va exista un dicționar integral (o pură utopie). Un dicționar nu va fi niciodată ireproșabil din punctul de vedere al completitudinii, pentru că întotdeauna se va întâmpla ca, în timp ce este trimis la tipar ultimul volum cu ultimele completări, tocmai să debuteze un scriitor care ar fi meritat să fie
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
copilărește într-un orășel liniștit de provincie din anii ’90, în timp ce Emil crescuse în perioada agitată a anilor ’40- ’50, nu-l oprește pe prozator, care încurajează confuzia prin alternarea permanentă a planurilor, să facă din protagoniști locuitorii unei mici utopii. Privit întotdeauna prin filtrul celor doi, fără a ocoli micile drame ale copilăriei, realul e tras printr-o fină glazură de feerie și (auto)ironie. Micile povestiri ce compun cartea lui Filip Florian abundă în detalii care de care mai
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
America hrănește, de mai bine de un secol, fantasma recurentă a emigrării și a exilului. Jean Baudrillard pune fenomenul pe seama faptului că Noul Continent întruchipează simultan funcțiunea dezincarnării și a exacerbării valorilor culturii noastre europene. Mai simplu spus, „Statele Unite sunt utopia realizată”. Exportându-se peste mări, idealul (Mittel-)european se vede epurat de istorie, concretizat, infuzat cu sânge proaspăt și energie experimentală. „Dinamismul «lumilor noi» dovedește mereu superioritatea acestora asupra patriei lor de origine: operaționalizează idealul pe care ceilalți îl cultivau
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
pentru că volumul e întîrziat, ținut prea mult în sertar) - și le înșiră apoi cu sadism, dar ce era de făcut (era ceva, poate chiar destule)?! E limpede că Livia are sensibilitatea ultragiată și că se irită la orice adiere de utopie (inclusiv expresivă; orice utopie e fariseim); sub versurile ei stă tot o candoare strivită, dar una care nu vrea să se lamenteze, ci să riposteze. Iar o sensibilitate excesivă nu poate răspunde decît tot prin excese - aici, premeditat contrare; Livia
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
ținut prea mult în sertar) - și le înșiră apoi cu sadism, dar ce era de făcut (era ceva, poate chiar destule)?! E limpede că Livia are sensibilitatea ultragiată și că se irită la orice adiere de utopie (inclusiv expresivă; orice utopie e fariseim); sub versurile ei stă tot o candoare strivită, dar una care nu vrea să se lamenteze, ci să riposteze. Iar o sensibilitate excesivă nu poate răspunde decît tot prin excese - aici, premeditat contrare; Livia desenează, prin urmare, cu
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
însă, și dincolo de fuziunile științei cu literatura. Anii furați este o mărturie despre condiția intelectualului est-european: „nu îmi găseam locul în România, dar eram nefericit și în Occident. Nu vedeam nicio ieșire”. În același pesimism se înscrie și Ruina unei utopii, unde Cărtărescu deplânge moartea cărții, fiind convins „că utopia lecturii va rămâne undeva pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat”. Tema ruinelor, efervescentă în romantism, absoarbe la Cărtărescu, în toate genurile prezente în volum, o poetică a apocalipticului
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
este o mărturie despre condiția intelectualului est-european: „nu îmi găseam locul în România, dar eram nefericit și în Occident. Nu vedeam nicio ieșire”. În același pesimism se înscrie și Ruina unei utopii, unde Cărtărescu deplânge moartea cărții, fiind convins „că utopia lecturii va rămâne undeva pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat”. Tema ruinelor, efervescentă în romantism, absoarbe la Cărtărescu, în toate genurile prezente în volum, o poetică a apocalipticului. Rând pe rând, moartea exotismului, a cărții, a trupului
Insule pentru un imperiu by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4143_a_5468]
-
Spre deosebire de alți exilați, el nu e nevoit să " ia totul de la zero", cum spunea, Cornel Ungureanu (" Mircea Eliade și literatura exilului" Ed. Viitorul românesc, 1995, studiu profund al psihologiei celor plecați din țară de nevoie, care "ruinează dar și reconstruiesc Utopia", p.13). Mircea Popescu parcă ar continua, fără rupturi majore, cu, desigur, greutățile specifice exilatului, privit cu suspiciune, de stânga, mai ales,ceea ce începuse în România, aflată acum, sub ocupație, o carieră remarcabilă de eseist, de redactor, de profesor. Un
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
di studi e saggi, 3. A tradus 1. Blaga, Lucian, "Orizzonte e stile", fără alte precizări. 2. Cioran Emil, Michel, "I nuovi dei", Milano, Edizione del Borghese, 1971, Traducere din fr. "Le maivais demiurge" 3. Cioran, E., M., "Storia e utopia". Con una prefazione di Mircea Popescu, Milano, Edizione del Borghese, Archetipografia, 1969, titlul original "Histoire et utopie". 4.Vezi și "Letteratura universale", a cura di Luigi Santucci, Milano, 1969 , vol.34, S.Graciotti, M.Popescu, "Antologia delle letterature del Sud-Est
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Cioran Emil, Michel, "I nuovi dei", Milano, Edizione del Borghese, 1971, Traducere din fr. "Le maivais demiurge" 3. Cioran, E., M., "Storia e utopia". Con una prefazione di Mircea Popescu, Milano, Edizione del Borghese, Archetipografia, 1969, titlul original "Histoire et utopie". 4.Vezi și "Letteratura universale", a cura di Luigi Santucci, Milano, 1969 , vol.34, S.Graciotti, M.Popescu, "Antologia delle letterature del Sud-Est europeo". Aici e o sinteză, 100 de pagini, "Storia della letteratura romena", cu o "Antologia della letteratura
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
o religie, odată ce s-a proclamat toleranță, tolerează, de principiu valorile altor religii sau ale ateismului. Dacă accepți coabitarea într-o lume plurala, alături și nu abolești, accepți proximitatea celuilalt, cu toate diferențele lui “rezonabile” și nu visezi la instaurarea utopiei rational-imbecilizante a aplatizării tuturor în numele unei echidistante matematic-intolerante! Bați campii, Codrute: orice simbol religios introdus ostentativ în spațiul public induce CONFLICTUL cu simbolurile religioase ale altor confesiuni! Iar asta, pt că religia este legată de afecte, si nu de rațiune
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
fuga de ,les idées reçues" continuă și când vine vorba despre marxism, președinția Statelor Unite, vise (americane ori nu) sau copilărie. Dar mai ales despre literatură: alegerea nenumăratelor pseudonime, tirania cititului zilnic (vocea interioară a lui Moise care îndeamnă la lectură), utopia predării umanioarelor în universități au un aer personal, narativ care le pregătește pentru înțelegere, nu pentru acceptare neîntârziată. Un experiment mai puțin obișnuit (dar interesant pentru cititor, fie și numai ca retorică) este acela al decriptării, vers cu vers, pe
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
stele și cruci M-am născut între drumuri Nici noapte nici zi în mijlocul unui secol încă fumegând de sub lespezi de piatră Stele și cruci Nici un cuvânt nu era la locul lui Cuceritorii își lingeau rănile deja plănuind alte utopii Părinții aruncau cu pietre în zidul din fața casei Și istoria le întorcea și celălalt obraz Grăbită să-și spele păcatele odată cu fețele noi Care-și aranjau coafura în oglinzi paralele Ursitoarele mele au ajuns cu întârziere Bine dispuse și leneșe
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
Nu există eveniment în sine” * În căutarea Cuvântului * Beți de amintiri și de uitări * Numai ficțiunea nu minte * „Nimeni nu-l poate învăța pe celălalt” * Poetul caută „un alt cuvânt” * „Peștii” lui Sorescu din „Iona” * Esse est percipi * Evadarea în utopie * Odin și tăietorul de lemne * Mediocritatea învinge spiritul aristocratic * „Eu este altul” * Fatalitatea convertirii în tragic * Adevărul: metaforă, metonimie, iluzie? * Primejdia de a zări Divinitatea * Tigrul albastru, un tabu sacralizat * Taina omului cifră * Misterul pietrelor zămislitoare * Deșertul biblic * Dumnezeu și
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
frecventat autor este Nicolae Iorga, cu patru texte despre București. Îl urmează pasionatul inginer/ urbanist Cincinat Sfințescu, cu trei texte foarte documentate și tehnice, apoi Henri Stahl și Dem. I. Dobrescu, cu câte două. Foarte interesante mi s-au părut Utopia Bucureștilor de Marcel Iancu și Anarhia stilurilor și arta viitorului de Horia Creangă - adevărate manifeste ale dezvoltării orașului. Printre autori îi aflăm și pe Paul Zarifopol, G.M. Cantacuzino, George Călinescu, Al. Tzigara-Samurcaș și Octav Doicescu. Eclectismul privirii, întâmplător consonant aici
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]