3,016 matches
-
ucide, fără zgomot, pe ienicerii trimiși de Mihaloglu pe aripa dreaptă.” - Te ascult, mesagerule, spuse Oană. Ai făcut drum lung. De la Istanbul până dincolo de Volga și de acolo până la poalele munților Caucaz și de acolo până la vadul Nistrului. Și de la vadul Nistrului până aici. Ce vești Îmi aduci? Mongolul clipi din ochi, bucuros că cineva Înțelesese greutatea și importanța misiunii lui. Era, Într-un fel, ușurat. - Stăpânul meu Îți dorește vindecarea brațului drept, revenirea vederii și liniștea sufletului. Era un mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
furtună ... dă mai (departe) Azi e prăpăd și pomii să răstoarnă, pe drumuri sunt baloți dă vată grea, la radio s'-anunță că ar vrea petalele să-ți treacă dă lucarnă. Cad flori, cât ochii tăi dă mari, dă prea vad cerul lor topit care să-ntoarnă spre bustul meu, cu prelungiri dă marnă, pe-aleea cu vedere la șosea... Mă smulg și vin, prin turme dă șiroaie păscând la păsări mari cu zborul dalb ce-acoperă pământul și-l îndoaie sub
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
zbor cu tine într-un tărâm de vis, prin lumile divine și chiar în paradis. ți-am fost mereu povară, iubire și durere, iar tu floarea mea rară, din care-am cules miere. VICTOR BURDE Este născut în localitatea Perii - Vadului, jud. Sălaj la data de 07.03.1942. în prezent, domiciliază în municipiul Alba Iulia Volume publicate Se roagă pădurea-versurivolum de debut 2010 Sub zodia peștilor-versuri -2010 Așternut pe frunza toamnei-versuri -2010 Legenda Panghiei fata care s-a îndrăgostit de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lui frumoase îl atrăgeau și a întins mâinile spre el. Cred și eu, am gândit, e frumos pământul nostru, culorile lui sânt adevărate, nu e nici o iluzie, ne place și nouă, nu numai ție. Și i l-am dat să vad ce face cu el. L-a apucat foarte strâns în brațe și, o dată luat în posesie, după câteva clipe în care uimirea lui s-a întors înapoi de unde ieșise, l-a dus la gură și a vrut să muște din
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
1866‐1918) George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, c omitatul Bistriț MAMA a‐Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița‐Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. În vaduri ape repezi curg și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se‐ mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine‐ntr‐o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
un călăreț care se apropia grăbit, prin ceața dimineții. — Matabei. În timp ce-l aștepta pe noul sosit, Mitsuhide se întoarse și li se adresă comandanților din jurul lui: — Luați-o înainte și traversați râul. Vă urmez și eu imediat. Avangarda străbătuse deja vadul râului Kamo, până pe malul opus. Pe când restul comandanților plecau de lângă Mitsuhide, caii lor stârneau spume albe în mijlocul apei limpezi. Unul câte unul, trecură râul. Mitsutada profită de ocazie ca să întrebe: — Unde luăm masa? N-ar fi mai bine să mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
termină de vorbit. Știa de la Mitsuhide ceea ce trebuia să spună și, probabil, nu se potrivea cu propriile lui gânduri. — Să trecem râul! Cerul era încă întunecat. Curentul râului Katsura descumpăni, un moment, caii de război, în timp ce încercau să treacă prin vad. Jerbe de spumă albă țâșniră în sus, răsturnându-se înapoi peste ele însele. Întreaga armată tremura, pe când oamenii plescăiau prin apă cu sandalele de paie ude. Deși erau leoarcă, nici unul dintre trăgători nu-și lăsa fitilele să se umezească. Valurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
șesurile joase deveniseră mlaștini străbătute cruciș și curmeziș de râuri; astfel, chiar dacă militarii clanului Mori s-ar fi gândit să-i urmărească, n-aveau să poată trece timp de încă două trei zile. În ziua a șaptea, Hideyoshi ajunse la vadul râului Fukukoa și constată că acesta se revărsase. Soldații făcură căptușeli protectoare pentru cai, legându-și ranițele la un loc, apoi, traversară sub forma unui lanț omenesc, fie ținându-se de mâini, fie apucând coada lăncii purtate de omul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Trebie să vă deplasați cât puteți de ușor. Orașul Inuyama și castelul său se aflau pe malul opus, drept în față. Prin acel loc, curgea Râul Kiso, pe cursul superior. Ecourile apei care se lovea de bolovani sau șipotea prin vaduri răsunau în văzduh, dar luna, muntele și râul, învăluite în vapori denși, păreau încruntate cu mică. De pe mal nu se vedeau decât lucirile slabe ale lămpilor de pe țărmul opus. — Descălecați! Ikeda Shonyu coborî primul de pe cal și-și instală scăunelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
el din munte, și el s-a pus în fruntea lor. 28. El le-a zis: "Veniți după mine, căci Domnul a dat în mîinile voastre pe vrăjmașii voștri Moabiți." Ei s-au coborît după el, au pus stăpînire pe vadurile Iordanului, în fața Moabului, și n-au lăsat pe nimeni să treacă. 29. Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toți voinici și viteji, și n-a scăpat unul. 30. În ziua aceea Moabul a fost smerit sub mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
strîns pe toți bărbații Galaadului, și a început lupta cu Efraim. Bărbații Galaadului au bătut pe Efraim, pentru că Efraimiții ziceau: Sunteți niște fugari ai lui Efraim! Galaadul este în mijlocul lui Efraim, în mijlocul lui Manase!" 5. Galaadiții au pus mîna pe vadurile Iordanului dinspre Efraim. Și cînd unul din fugarii lui Efraim zicea: "Lasă-mă să trec!" bărbații Galaadului întrebau: "Ești Efraimit?" Dacă răspundea: "Nu", 6. atunci îi ziceau: "Ei bine, zi Șibolet." Și el zicea: "Sibolet", căci nu putea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Lasă-mă să trec!" bărbații Galaadului întrebau: "Ești Efraimit?" Dacă răspundea: "Nu", 6. atunci îi ziceau: "Ei bine, zi Șibolet." Și el zicea: "Sibolet", căci nu putea să-l spună bine. Atunci bărbații Galaadului îl apucau, și-l jungheau lîngă vadurile Iordanului. Astfel au pierit în vremea aceea patruzeci și două de mii de bărbați din Efraim. 7. Iefta a fost judecător în Israel zece ani; apoi Iefta, Galaaditul, a murit, și a fost îngropat într-una din cetățile Galaadului. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul... pe care loc să aibă voie... a-și faci... și moară,... și fiind aproape de Curtea domnească, de s-ar întâmpla vreodată trebuinți de la Curte ca să să macine niscaiva pâini domnească,... venitul morii numitei mănăstiri să să de nedezmințit ca să nu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
voievozi, boieri sau chiar prin cumpărători. Astfel arhiereii țării și marii boieri au emis la 12 aprilie 1672 un document prin care se atestă că se achiziționase de la Mănăstirea Socola, poiana Vămășoaia, cu locul de pădure de lângă Cetățuia și cu vadul de moară unde ctitorul ei făcuse heleșteul cel mare, spre heleșteul lui Miron Barnovski. Indicațiile hotarnice ale acestui teren sunt: Movila Săranda, drumul care venea de la Valea Cosminului, Socola, Bârnova, Niculina și Hlincea”<footnote Nicolae Grigoraș, Mănăstirea Cetățuia, Editura Mitropoliei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote>. În 1703 Constantin Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia un vad de moară din jos de Balica<footnote Ibidem, documentul 216, p. 186 footnote>. Începând cu secolul al XVIII-lea, date despre scutirile de dări și reducerile pentru satele și locuitorii mănăstirilor închinate sunt mai evidente, se pare că la rugămintea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să te pot auzi. Ce se găsea în baloții ceia cât lumea de mari cu care se munceau hamalii? Baloții erau plini cu mătăsuri și țesături scumpe. Să știi tu că pe aici trece și Drumul mătăsii, ce vine prin Vadul łuțorei și intră în târgul Iașilor prin rohatca (vama) łuțorei... În cele din urmă, iată-ne pe Ulița Chervăsăriei. Răsuflăm ușurați. Parca aș fi muncit la ocnă, așa mă simt de ostenit. După un timp de odihnă care mi s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
intri în ele. Numai că te înșeli, fiule. Chiar de a doua zi, adică la 25 noiembrie 1766, vodă îl cheamă pe egumenul de la Agapia, căruia îi dă această dugheană și încă una cumpărată alături, pe lângă alte bunuri, în schimbul unui vad de moară, două prisăci și alte acareturi la Chiperești, pe Jijia, unde vodă a făcut „o fabrică de postajă” (postăvărie). Prima din Moldova! Fala primei dugheni a rămas doar în cinstea numelui lui vodă, care a cumpărat-o, pentru că a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
privesc așa cum nu am mai privit niciodată pe nimeni și mă întreb: ce Dumnezeu o fi clocotul asta din mine? Și de ce-mi simt un trandafir tatuat în inimă? Privesc la copilul-înger și aș vrea să-i pipăi subrațul să vad dacă aripile nu se ascund acolo ca niște evantaie strânse de o mână nevăzută. Ochii de un albastru intens mă poartă pe o apă mult mai limpede ca cea din iazul nostru și mă las scufundată până în adâncuri, unde întâlnesc
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
știu, arăți așa...ești brunetă... Tocmai ea, care-mi era cea mai dragă dintre toți... Nu se poate... Sigur visez.... Și-mi ciupesc brațul, dar mă doare. Deci i-adevărat. Spun supărată: -Nuuu... Fug. Fug... Lacrimile-mi coboară ca un vad care s a rupt. Ajung în cameră, mă așez cu fața în pernă și iar plâng... După un timp mă liniștesc și cineva parcămi șoptește că ea va fi cea mai bună prietenă a mea din timpul anilor de liceu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Sunt departe de tine Aproape de tine sunt ca un råsårit må apun înspre ține că un nor în privirea ta må råsfir a senin și må prefac în rouå pe geana ta amestecându-må în lacrimile tale că så-mi știi curgerea vadul prin care imi simt viața unduindu-se în delta frumoaså a inimii tale
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1639]
-
aprilie 1663 (7171), când spune: „Drept aceia, aceste... sate, și fălci de vii, și dughene cu pivniță, și prisăci, și locul în semne prin prejurul sfintei mănăstiri...adică: Rânzeștii... cu giumătate din Hărciata, și Avereștii pe Cracău,... și Selecicanii cu vad de moară pe Bașeu... și Nicoreștii cu mori pe Cracău, și a treia parte din Ochintești, în ținutul Sorocii, și parte din satul Mierăeștii cu vii, pe Bârlad,... și giumătate de sat din Coropceni,... și 14 dughene cu pivniță în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
august 1608 (7116), Constantin Moghila voievod scrie: „Iată au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii și Liești și cu doao vaduri de moară, ot ținutul Vasluiului, și satul Spinenii de pe Jijie, ot ținutul Iași, i satul Hărnicești, ot ținutul Romanului, și iar toate viile câte are ea la Cotnariu, cu crămi și cu pivniță de piiatră, și cu locu de case
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tatălui său. Această mănăstire s-a bucurat totuși mereu de atenția voievozilor moldoveni. Așa se face că la 23 martie 1659 (7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisacă, șase fălci de vie și pe deasupra scutește 12 poslușnici de toate dările. Da’ ia ascultă tu cum spune chiar vodă: „Au venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înapoi la sat la Hlincea”. Cu alte cuvinte, să-i ia pe sus și pace! Asta cam așa ar fi, fiule.O dovadă în plus însă că mănăstirea Hlincea a mai scăpat de necazuri este actul de întărire asupra stăpânirii vadului de moară de pe pârâul Miculina (Nicolina), câștigat în urma judecății cu mănăstirea Bârnova, dat de Istratie Dabija voievod la 9 octombrie 1662 (7171). Același voievod întărește la 12 octombrie 1662 (7171) stăpânirea asupra unui iaz de moară din valea Miculinei și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]