9,893 matches
-
Ion Buzași Între profesorii secundari din Transilvania interbelică, Emil Precup ocupă un loc proeminent. Originar din mândra Țară a Năsăudului, din Chiuza, fiu de preot, s-a născut în 1887. A copilărit la Rebrișoara, vatra Mureșenilor, unde tatăl său, preotul Anton Precup, s-a mutat ca slujitor al altarului. Studiază la Liceul grăniceresc din Năsăud și urmează Literele și Filozofia în Germania, la Leipzig. După terminarea studiilor universitare este o vreme profesor la liceul din
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
îl apreciau și îl iubeau. Scrisorile veneau din Italia, din alte țări europene sau din colțuri îndepărtate ale lumii. Îi scriau Dinu Adameșteanu, arheologul care se dedicase cu întreaga viață descoperirilor vechilor civilizații pe pământul italian și care aprecia revista Vatra, fratele său, Nicolae Adameșteanu, care apelează la prietenul său pentru a-l ajuta să o aducă în Italia pe nepoata lor, Gabriela, viitoarea romancieră de succes, Gabriela Adameșteanu; Ștefan Baciu din Seattle și apoi din Hawaii era interesat de a
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
adîncuri, în luna/ mai. Nu-s substanțe minerale? «Sunt trimiși/ ai substanțelor interzise»... Eziți, ce faci, nu intri în colibă?/ Intră să le vezi și să le guști, să le tragi pe/ nas sau să ți le injectezi, prin/ fumul vetrei strămoșești și prin licărirea flăcărilor, care le/ luminează chipurile înflorite” (Substanțe interzise). Drumurile poetului duc, toate, în lăuntrul său înghețat, într-un spațiu ermetic, în parcela K , unde „se simte mort un pic”, în tovărășia unui cîine galben, vagabond, vestitor
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
presupun că m-ar omorî imediat”). Alte cîrlige bune de prins indignarea (și deci interesul) lectorului apar și în restul paginilor. Al XXXI-lea episod din poemul titular, Ediția de dimineață. Cîntec la tarabă (care, publicat pe prima pagină din „Vatra”, a provocat o polemică în coloanele altor publicații), lansează un popular îndemn obscen în toate direcțiile posibile, cu voluptatea diversificării andrisantului. Dar și în textul anterior, accentele grave, mistice sînt dublate de accente ascuțite, la nivelul teatrului de revistă într-
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
intuiția vizionara a acesteia. Întâia piesă (în ordinea antologiei), "Torsul", pare un joc de lenevii în 10 versuri, unde poeta își încearcă puterile vrăjitorești asupra propriului lexic (tors - torsul - torsul fusului - întorsul -torsuri - toarce - re'ntoarce): Din odaie, vin la vatră toți motanii să s'adune, si'mpreună torc, - un cântec parcă din ascunse strune, torc cu ochii'nchisi de lene, lângă focul ros, si torsul lor, se'ngână lung cu torsul fusului - și cu întorsul fir albastru depanat de rischitorul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
si'mpreună torc, - un cântec parcă din ascunse strune, torc cu ochii'nchisi de lene, lângă focul ros, si torsul lor, se'ngână lung cu torsul fusului - și cu întorsul fir albastru depanat de rischitorul cel din tinda. Vin la vatră toți motanii somnoroși să se întindă, și în murmurul de torsuri și de fire'nvârtitoare pe când valuri de zăpadă către geamuri cad ușoare, eu cu capul lângă mata sura care mie-mi toarce ascult, ăn cu an, cum viata-mi
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
către geamuri cad ușoare, eu cu capul lângă mata sura care mie-mi toarce ascult, ăn cu an, cum viata-mi că un cântec se re'ntoarce. Nu există poate spațiu mai feminin decât cel al femeii în fața focului din vatra (am dezvoltat îndelung acest aspect, pe urmele lui Gaston Bachelard, vorbind despre Constantă Buzea, în Complicitatea fertila, Ed. Dacia, 1994, si in Lecturi împreună, Ed. Libra, 1998) - chiar dacă și poeți bărbați s-au lăsat atrași de el, precum Vasile Alecsandri
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
urmele lui Gaston Bachelard, vorbind despre Constantă Buzea, în Complicitatea fertila, Ed. Dacia, 1994, si in Lecturi împreună, Ed. Libra, 1998) - chiar dacă și poeți bărbați s-au lăsat atrași de el, precum Vasile Alecsandri. Câți motani vin "din odaie" la vatră ca să facă un cor de torsuri? Alice Călugăru ne dă numărul lor: TOȚI! Așa trebuie înțeleasă, mi se pare, nemăsurata prezenta felina. Fără a o spune direct (dar sugerând această prin "torsul fusului", poeta face din răsfățații cotoșmani un areopag
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
Șerpii" reprezintă descrierea minuțioasa a luării în stăpânire a lumii de către o magiciana. Una din rarele "stângacii" - "fluieratul cromatic" din strofa a cincea - este iute uitată, ca o șchiopătare în vis, pe fondul cavalcadei prin reptație. Motanii veneau toți la vatră, șerpii vin de pretutindeni, chiar de sub "grelele pietrișuri", unde ei "dormeau că apele pădurii"... Tot în ecou al motanilor, poeta nu găsește un mai bun verb pentru a reda magicul auditiv (într-o piesă de magie vizuală) decât a toarce
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
cea mai importantă inițiativă intelectuală a ultimilor ani - numără, printre inițiatorii ei, puțini economiști, sociologi sau politologi. Aceștia s-au adăugat pe parcurs. Tonul l-au dat absolvenții de Litere și Filosofie...”. Despre portalul cu pricina sau despre paginile din „Vatra” târgmureșană ale protagoniștilor lui, s-a mai scris în România literară, cu o mirare repede transformată în stupefacție. Paul Cernat ne asigură acum că e vorba de o platformă ideologică, menită a reinventa critica de direcție, al cărei merit principal
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
studenți și profesori, în plină perioadă de examene. Vă datoresc mult. Recunoscător, vă aduc mulțumirile mele călduroase. Primit cu simpatie, am lucrat cu entuziasm și totdeauna cu gândul la țara noastră și la Institutul „Nicolae Grigorescu”, vechea Școală de Belle-Arte, vatra artei în România modernă. Și, pentru mine, izvor viu de amintiri nobile și entuziasm. Avem nevoie de ce ne poate dărui cultura franceză și se cuvine să ne facem și noi cunoscuți. Se cuvine și trebuie să împlinim această îndatorire națională
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Limba noastră-i foc ce arde.../ Limba noastră-i numai cântec.../ Limba noastră-i graiul pâinii.../ Limba noastră-i frunză verde.../ Limba noastră-i vechi izvoade.../Limba noastră Îi aleasă.../ Limba noastră-i limbă sfântă.” (Alexe Mateevici - Limba noastră); „Sărut vatra și al ei nume/ Care veșnic ne adună,/Vatra ce-a născut pe lume,/Limba noastră cea română.” (Grigore Vieru) Citatele sunt Însoțite de stema României, steagul Uniunii Europene și portretele autorilor textelor reproduse. În partea de jos a posterului
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
numai cântec.../ Limba noastră-i graiul pâinii.../ Limba noastră-i frunză verde.../ Limba noastră-i vechi izvoade.../Limba noastră Îi aleasă.../ Limba noastră-i limbă sfântă.” (Alexe Mateevici - Limba noastră); „Sărut vatra și al ei nume/ Care veșnic ne adună,/Vatra ce-a născut pe lume,/Limba noastră cea română.” (Grigore Vieru) Citatele sunt Însoțite de stema României, steagul Uniunii Europene și portretele autorilor textelor reproduse. În partea de jos a posterului sunt reproduse „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
uitat, când ai fost aici. Nu poți să-mi dai adresa și, poate, dacă vă cunoașteți, să mă premergi acolo în ceea ce s-ar chema câteva rânduri de recomandare? N-aș întreba mult, dar simt nevoia să-l cunosc de la vatră. Îți trimit un foileton al lui Perpessicius 5, îndreptat cu mâna lui, despre Sfaturi. Le-a prins destul de bine și e un omagiu vrednic. În acelaș[i] timp vin și Antologia filosofică 6 a celor trei filosofi de vreme nouă
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
într-un unghi mort.) Ultimul seminar, pe care Heidegger îl începe în toamna lui 1944, dedicat lui Leibniz, este întrerupt prin înrolarea profesorului în Volkssturm, „armata poporului“. Are însă șansa de a se îmbolnăvi după scurtă vreme și, „lăsat la vatră“, se retrage la castelul prințesei de Sachsen-Meiningen, care-i fusese studentă. Între timp, Universitatea se mută și ea într-un castel, pe celălalt mal al Dunării, unde Heidegger vine din cînd în cînd și citește unei mîini de studenți fragmente
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
să ținem steagul, să-l vedem și să-l apăram. Se vor bucura dușmanii noștri, văzând cum mai cade un avanpost romanesc. Din 1991 văd cum numai publicațiile patriotice cad. Le enumăr pe cele la care am colaborat: Cuvântul Românesc, Vatra Românească, Danubius, Națiunea, acum Curentul Internațional și mai sunt două care abia, cu sacrificii, mai rezistă ...
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
mamei lor) Suntem făcuți să ne stingem? Noapte de noapte îmi răzuiesc asemeni vechilor învățați sarea de pe cămașă (o parte din noi se evaporă?) Viața mea: o sare amară Scenă de vînătoare (cu leul în final) E caldă încă în vatră cenușa - nu pot fi departe Săgețile lor vîjîie cu o jumătate de zi mai încolo S-au pictat în culorile pădurii au cîntat și-au bătut în tobe au desenat în țărînă vietăți de care se mai tem cu sînge
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
uitare nu te scapă Nici o cale, nici o punte; Poți să strângi, ca-ntr-o lumină, Oști de aripi tremurate, Apa albă le dezbină Și le misuie pe toate; Poți s-aduni, ca-ntr-o căldare, Bani de aur sub o vatră, Muntele de așteptare Îi preface iar în piatră; Nesilit te ștergi din tine, Obosit și-ntors în pace, Din adânc tăcerea vine Și-n uitare se preface; Numai gândul vrea să scape Și, visând s-ajungă floare, Cheamă vremea dintre ape
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
braniști sacre să te tau! în fața ta, genunchii, iată, Mi-i plec și mi se face rău în timp ce, nu întâia dată, Te-am umilit sub ferestrău. La geamuri, viscolul mă latră, Gorunule, și mă străbat Căințe când te-mping în vatră, Cu, parcă, mâini de scelerat. Tu, bunget, iartă-mă, bătrâne, Spre tine dacă mă strecor Peste omături, ca un câine Cu dinți năpraznici de topor! Știu, rănile-ți că se vor drege Și totuși simt că mă sufoc în propria
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
Iar acum încotro?... Cu bețivii tăi tragici cu damful orgoliilor tale rănite lăfăindu-se între cocoașele spațiului mioritic la marginea căruia apar plopii prin gări puștii fluturînd în zare flamuri de pungi de plastic... cu fuioarele de legendă ieșind din vetrele pe care nouă sărăcie își fierbe în oală rădăcini de cuvinte ațoase "barza" "viezure" "mînz" în nopțile cînd o lună latină trece lin peste vîrfuri slave... cu patetismul politic ce sufla în cărbuni sub cazane de țuică și muta din
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca fumul ieșind din vetrele cerului, fuior cu care se spânzură ceasul acesta obscur cu ieșirile, două, pecetluite. Octombrie. Normandia de Jos. Târziu. CONSOLATIO De unde să începi, stăveziu slujitor al umbrei, cavaler al Lunii, ochind cu săgeata clopotele jilave ale miezului nopții? Cresc ierburi de-
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
grabă a ei în mișcarea aprigă în deplasarea ei chibzuită în această metafizică a liniștii din toate există câte puțin soare timp speranță iluzie și eu și tu ne regăsim în această deplasare a lumii în strămutarea în spinare a vetrei și-a Patriarhului și-a lui Dositei Asemenea ieri ai ieșit din cutia asemănătoare cu un apartament cu trei camere unde îți hrănești propria mortăciune îi întinzi cu o mână rece un ceai și o carte în vreme ce dormi îmbrățișezi și
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
întins pe masă, ținând în mâini o ceară groasă, iese o floare de lumină. Cântec despre țara de mâine Vom face o țară în munte de piatră, vom face un cuib în ținutul înalt, din cremenea tare vom face o vatră, din peștera mută vom face un pat... În stâncă va sta România de mâine, în codrul cel verde vom pune zăplaz să nu intre-acolo al vremilor câine să nu treac-acolo al morții ucaz. Vom ține cu dinții de inima
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
viselor îngropate, Refugiu subteran din fața ticăloșiilor lumii, Zid de aparare cu barbacane înguste, spre-a izgoni fratele-dușman, Masă rotundă a cruciadelor de zi cu zi împotriva dragonului absurdului și al plictisului, În vizuina aceasta, luminata de razele oarbe ale prejudecăților, Vatră unor ambițioase alchimii mentale, am căutat în zadar adevărul, Până ce, înainte de asfințit, Arhanghelul înlătură gratiile, intră în cușcă și-mi pune în urechea inimii puricele Adevărului. Ghemul de șerpi, ”Ovum Anguinum” al păcatului originar, se răscoală, Tripla alianță - trufie, ambiție
Un poem de Camilian Demetrescu by Camilian Demetrescu () [Corola-journal/Imaginative/3353_a_4678]
-
fiind - nu se îndură a se debarasa, mulțumindu-se a o trata cu o libertate ce-o transpune în ironie. Desigur, intervine și o mască a generației optzeciste, jovial-incredule, voios-persiflatoare, pe care Cornel Regman (un indiscutabil înaintaș al criticului de la ,Vatra") o numea a... ,hliziților". în bună vecinătate umoral stilistică cu Cărtărescu, Iaru, Coșovei, Groșan, Nedelciu etc., d-sa ne îmbie (într-un chip, să recunoaștem, irezistibil) printr-o mixtură de seriozitate contractată și bună dispoziție jucăușă. E ca o nadă
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]