3,889 matches
-
NUMELE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu venerație-ți șoptesc spre stele numele -Românie! și am sculptat în inimă conturul hărții tale și culorile drapelului sfânt florile de colț și veșmintele de cetini ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
s -a plâns,sau chiar daca a făcut-o puțini au auzit, nu multi au ascultat-o și majoritatea i-au ignorat strigatul, zbaterea ei spre a reuși în tot și în toate. Din cauza multor nelegiuiri a fost obligată să îmbrace veșminte. Trupul ei, gol, ajunsese un fel de piarză rea a ispitei și atuncea și a zis; -am să vă ascund chipul meu și doar părul și fața am să vă las drept amintire. Restul va trebui să cautați prin descoperire
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
industrie în jurul acestui simbol al vieții. Modificări multiple au făcut din ea aproape tot ce se poate face și nu. Pe rând a devenit sclavă, prințesă, regină, proletară sau făptură modernă prin care istoria modei a izbândit copleșind-o în veșminte. Cu o putere izvorătă din ea știe ce materie orânduită, femeia le -a îndurat pe toate. Alături de opusul și egalul ei, bărbatul, a mers și la luptă, și la strânsul recoltei, a făcut și crescut și copii- lanțul uman al
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
bucătărie. Și printre picături și a făcut timp să se îngrijească un pic și de ea. Și - inventat singură un fel de a fi privită, descopreită și admirată de cei care vor și se tot uită. Dacă până mai ieri, veșmântul acela ce o ascundea de ochii dornici ai lumii, o făcea să îi stea bine cu rochia aceea croită după un model de femeie, azi formele ei dau farmec veșmîntului. Mulate pe corpul ei , dar primit de la înființare din însăși
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
care vor și se tot uită. Dacă până mai ieri, veșmântul acela ce o ascundea de ochii dornici ai lumii, o făcea să îi stea bine cu rochia aceea croită după un model de femeie, azi formele ei dau farmec veșmîntului. Mulate pe corpul ei , dar primit de la înființare din însăși mâna modelatorului, veșmintele încep să îi scoată în relief părțile intime, darurile cu care ea a inventat iubirea, dragostea din care lumea și-a hrănit viitorul. Fiecare femeie are dreptul
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
o ascundea de ochii dornici ai lumii, o făcea să îi stea bine cu rochia aceea croită după un model de femeie, azi formele ei dau farmec veșmîntului. Mulate pe corpul ei , dar primit de la înființare din însăși mâna modelatorului, veșmintele încep să îi scoată în relief părțile intime, darurile cu care ea a inventat iubirea, dragostea din care lumea și-a hrănit viitorul. Fiecare femeie are dreptul acum să își scoată în lume, tot ce crede ea mai de preț
E GREU SĂ FII FEMEIE, AZI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370534_a_371863]
-
mereu te va aștepta? Gândurile î-mi taie-n suflet o brazdă vie, Le-aș călca în picioare, cît mai adânc în glie. Aș vrea să le leapăd, să le sting din minte, Dar ele se reântorc mereu, în alte veșminte. Durerea mă apasă adânc, suflarea mi-o oprește Mintea se revoltă, din răzbunare sufletul îl biciuește. Înghit în sec speranța, sperând să mai rămână Blestem pământul, și păcatele pe care mi le țin în mână. Dragostea se zbate din răsputeri
OARE CÂND Î-MI VA VENI RÂNDUL..? de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369421_a_370750]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului o noapte de cărbune se destramă după priveghiul viselor nebune iar zorii se ivesc cuprinși de teamă acoperiș de zi peste genune am scuturat fărâme de coșmaruri și mă azvârl flămând înspre lumină să-ndestulez veșmântul meu cu daruri de pe paleta soarelui divină din crisalidă mă preschimb în flutur atras de strălucirea din tărie și mă înalț spre astrul nou să scutur culori de curcubeu peste câmpie prea multe aspirații și efort un zburător cu numele
CAP DE MORT (ACHERONTIA ATROPOS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369427_a_370756]
-
ce-n sori va fi durut. Să cresc cu inima pe cicatrici, Că într-o florărie de poveste Mi-e dor să știu că sunt... Un simplu licurici, focul-lui- Dumnezeu, Când nici lumina orbitoare N-o să mă conteste... SANCTUARE ÎN VEȘMÂNT Prin nopți de sanctuare, în veșmânt, Hălăduiesc fantastice genuni, Cu- atâta paradis și voluptate, Îmi caut zeitatea-n alte lumi. Heruvice ascensiuni coboară Spre sensul înțelesului curat. Prin înălțarea gândurilor clară, Mai văd un sanctuar neîmbrăcat. Ușor, îi dau cuvântul
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
Să cresc cu inima pe cicatrici, Că într-o florărie de poveste Mi-e dor să știu că sunt... Un simplu licurici, focul-lui- Dumnezeu, Când nici lumina orbitoare N-o să mă conteste... SANCTUARE ÎN VEȘMÂNT Prin nopți de sanctuare, în veșmânt, Hălăduiesc fantastice genuni, Cu- atâta paradis și voluptate, Îmi caut zeitatea-n alte lumi. Heruvice ascensiuni coboară Spre sensul înțelesului curat. Prin înălțarea gândurilor clară, Mai văd un sanctuar neîmbrăcat. Ușor, îi dau cuvântul să-l îngâne, Ce-n voluptăți
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
o veșnicie Peste neînțelesele genuni, Iar voluptatea nopții mă îmbie În paradisul clarului nocturn, Prin nopți de sanctuare- nveșmântate Nu mai e umbră de-ntuneric fad, Lumina, preschimbată-n forțe sfinte, E Dumnezeul lumii, neîntunecat. Și-n înălțarea gândurilor, clară, Veșmintele în temple se mărturisesc, Când nopți cu voluptăți amare, Spre bolți cu jumătăți de cer privesc. Aice mă înalț în vieți nestinse, Heruvice ascensiuni s-au împlinit, Sunt cât un suflet, cu lumini nescrise În sanctuarul, dezbrăcat de necuvânt. Îmi
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
călcarea poruncii, a fost izgonit din rai și din desfătarea, și din petrecerea împreună cu îngerii și a ajuns gol și departe de fața lui Dumnezeu, așa și noi, păcătuind, ne despărțim de Biserica robilor Săi Sfinți și dezbrăcăm prin păcat veșmântul dumnezeiesc pe care l-am îmbrăcat botezându-ne și care, precum credem, este Hristos (Galateni 3, 27)“. Cu Duminica izgonirii lui Adam din rai se încheie perioada pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
Iisus din Nazaret. Și într-adevăr, învățătura acestui Iisus Emanuel are o suflare de foc iluștrilor, căci auzindu-o, nu numai că arde în cugetul nostru vechile noastre convingeri, ci îmbracă parcă pe cel care primește cuvântul său cu un veșmânt nou și sfânt. Nerva ridică însă mâna oprindu-l prin aceasta pe magistrul persan. -Vrem o dovadă clară magistre că acesta ar fi fiul Dumnezeului iudeilor, după cum spuneți. Puteți să ne-o dați? -Prea bine magistre, interveni Tiberius. Nerva a
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
care se adresează direct sufletelor noastre, ca sunetele armonioase ale unei simfonii de George Enescu: „Toamna-i o risipă de iubire, de flăcări/ Ce-ngroapă pământul în fluturii-frunze/și calcă alene prin stele, pe roșii cărări/ Când arborii-și ard veșmântul demuze/ grădinile zac mocnit, foșnindu-mi arame/ din frunze agonice, cu fructe-n talaz/Aduse-n miresme, răsfiră marame/ când ziua tresare și cerul nu are răgaz.” (Toamna-i o risipă, p. 33). Iată de ce, odată cu exprimarea admirației mele față de
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
are răgaz.” (Toamna-i o risipă, p. 33). Iată de ce, odată cu exprimarea admirației mele față de această creatoarede excepție, vă îndemn să vă apropiați cu dragoste și respect de versurile sale: El merge și-acum spre Curtea regală a cerurilor/ Cu veșmântul verde, hrănit de somnul florilor./ Eliberează prințesele cu odăjdii roșii. Amestecând culoarea/ Portocalie a toamnelor, Gânditorul ne străfulgeră și azi, Cântarea (Gânditorul, p. 23). Doamnă a cuvintelor și autoare a unor volume de versuri de o rară vibrație literară și
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]
-
noapte, împletitură de puteri înnodate de Ninurta. Acoperit cu păr îi este trupul, cu belșug de părea o femeie. Are o claie de păr stufoasă ca spicele secerate. Și nu știe ce sunt oamenii, nici cum trăiesc oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui o acoperi îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, și dorința lui o învălui în mângâieri. Șase zile și șapte nopți o stăpâni Enkidu pe fiica plăcerii. Când în sfârșit se satură de
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
binecuvântării și sfințirii noului chivot în care se vor păstra dumnezeieștile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol și ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă și a acoperămintelor acestora; a cădelniței, vasului pentru anafură, copiei și vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază la mormânt. Recapitulare Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creștinul nădăjduiește curățire de toată întinăciunea, ferire de rele, binecuvântare și sfințire. Cel
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
creștinilor, a caselor și a țarinilor; a persoanelor și a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavolești; pentru curățirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfințirea prapurilor, a Crucilor, a troițelor, a clopotelor și a tuturor obiectelor și veșmintelor liturgice; dar mai ales la sfințirea bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir folosit la Taina Mirungerii. Agheasma Mare se poate lua timp de opt zile începând cu sărbătoarea Botezului Domnului sau cu binecuvântarea duhovnicului atunci când nu ne
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
Popăuți, Vad și Scânteia. Cotnari, Șipote-Căpriana, Volovăț și Ștefănești Săratul-Râmnic, Piatra-Neamț, Chilingi, Chilia și Borzești. Grigoriu și Zografu, Vatoped și Bădeuți Constamonitu, Xenofont, Pantelimon și Pătrăuți ! A făcut danii în : moșii, sate, iazuri și odoare, Picturi, icoane și troițe, fântâni, veșminte și pridvoare. A fost zid de apărare, când năvălit-a păgânismul Și a făcut să dăinuie ce-i românesc și Creștinismul ! Papa Sixt al lV-lea, a spus în chip elogios Cà Domnul Ștefan al Moldovei, a fost : "Atlet al
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
glasul suferinței mi-aduce sfârșitul Și-mi duce reverie-n ochi de cititor. SONET LIMBII ROMÂNE Nu e vorbire mai sfântă Ca grai românesc pe pământ, Ce-și lasă ecou-n cuvânt, Când doină străbună cântă. Ea poartă al lirei veșmânt, Suav în slovă cuvântă Și nu se lasă înfrântă De moda pe aripi de vânt. În ea duce umilință, Cu a vremurilor cruce, Când nu este în tendință. Scară își face să urce Pe-a moralei conștiință, În graiul amar
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
închid în mine Toți nasturii dorinței de-a fi știut din timp , Să te alung din gânduri și nu mă pot abține Să recunosc durerea ca pe un anotimp. Cu ezitări sau demoni, cu pas prudent, mărunt, Cu buzele-mi veșminte dorind să te îmbrace, Gândeam că nu se poate curentul să-l înfrunt Mă pregătisem totuși cu ploaia să fac pace Și am uitat de mine și-am stins în ramuri luna Și te-am lăsat afară din gânduri de-
AM STINS ÎN RAMURI LUNA… de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362583_a_363912]
-
lacrimă, mi-a amintit că ai plecat Și-am frânt în palmă, o frunză ruginie. Iar ploaia parcă-i și mai rece Și sufletul și-odaia și-așternutul, Cu bruma-i groasă, toamna iar petrece, Acoperindu-mi cu frunze ruginii, veșmântul. Dar printre miile de frunze ruginii, O frunză, încă verde-am mai găsit, Era speranța, că totuși ai să vii Și că iubirea-n van, n-am irosit. Referință Bibliografică: poezie / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152
POEZIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362757_a_364086]
-
spicelor culese de Ruth, găsite pe câmpul lui Boaz. Mi-aleargă gândul desculț printre lanuri, frământând pâinea în palma pământului. Mă cheamă inima ta. Să fie aceasta doar imaginea născută din iluzia despre noi? Toamna asta are ceva din mirosul veșmântului nopților înstelate. Mă-nfășor în pânza cerului să-mi împart inima cu tine... Te intreb, dacă în calea ta ar răsări o stea, ai confrunta-o cu imaginea născută din iluzia despre noi? COPIL FIIND Copil fiind, purtam vara pălăria
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
FIZIC ! (PARTEA A PATRA) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ( vezi și celelalte trei părți ! ) „ Moartea nu există pentru tine, cel care pleci din planul material. Este ca și cum ți-ai lăsa veșmintele murdare pe un covor dintr-o încăpere tridimensională și tu ai părăsi gol-goluț „încăperea”. În schimb, moartea ta fizică este văzută și simțită de cei apropiați. Da ! Pentru ei moartea ta există ! Privită - firește ! - prin prisma planului lor material pe
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]