128,121 matches
-
simplu joc, un joc între pleoape este ceea ce ne propune Ignacio Martínez de Pisón în , din care prezentăm mai jos un fragment (fosfene e un termen din optică, desemnînd fascicule luminoase în care se văd particule de praf). Aici, cuvintele vechiului ritual nocturn, gesturile uzate de șapte ani de conviețuire, mișcările banalizate de repetiție, povara amintirilor dureroase și a neîmplinirii speranței în Alberto iau forma „lor" amenințătoare, prin obositoarea, agresanta repetiție care acoperă realul până la a i se substitui ca o
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
ei sunt și critici - David Lodge, Malcolm Bradbury, sau profesori de literatură - John Fowles, Bernard O’Donoghue) să dea un verdict, să aducă la sentimente mai bune această epocă literară, care nu e nici prima, nici ultima, nici nouă, nici veche, ci doar un alt fel de convenție? E.S. Totu-i convenție, chiar și acolo unde scriitorul respinge deliberat, programatic convenția. Este diferită, întortocheată, cum zici, proza actuală? Poate. Speram ca postmodernismul să însemne o întoarcere la epic. N-a fost
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
de critic considerați că sunteți? Care este lecția lui Eugen Simion? E.S. Un critic care se situează, programatic, în ariergarda avangardei literare. Am spus demult acest lucru. Lecția mea poate fi rezumată astfel: să fii național cu fața spre universalitate (vechea deviză a lui Maiorescu), să mergi în sensul marilor valori, să nu crezi că literatura moare, să-ți învingi răul de existență (deși ai destule motive să detești existența) și să birui răul de literatură, să te scoli în fiecare
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
o carte a dlui Ungheanu în care se susținea, între altele, că poezia românească începe pe la 1400, oficialul cu pricina mi-a răspuns: "În conducerea partidului și statului nostru există un mare interes pentru ca literatura română să fie cît mai veche." Sper că astăzi un asemenea interes politic nu mai există și că e vorba doar de o sechelă de gîndire național-comunistă.
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele Bucureștilor ( 1862): "Smulge-i spală-varza și caro". Compusul e înregistrat de dicționarul academic ( DLR, tomul X, articolul spăla), care îi indică și alte sensuri vechi: "om laș, fricos", "om de nimic, golan", "palavragiu". În teorie, nu e imposibil ca termenul să fi ajuns, în zece ani, de pe scenă în limbajul familiar al publicului; e totuși mai credibil ca Alecsandri să-l fi preluat din argoul
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în numărul trecut ca despre o impostură. Sprijinite de autoritățile comuniste, acest tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară și azi pe fondul unor mentalități vechi și pernicioase. Ne bucurăm că specialiștii nu mai tac, socotind sub demnitatea lor să se implice în asemenea urîte lucruri. Așteptăm și alte comentarii. l În CONVORBIRILE LITERARE din aprilie, dl Dan Mănucă publică niște documente emoționante (valoarea literară trece
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Tudorel Urian 1985-1988. Doi termeni introduși de Mihail Gorbaciov în vocabularul politic - „perestroika" și „glasnost" - zguduie din temelii vechiul curs al istoriei. Știrile se succed cu repeziciune, în Polonia, Cehoslovacia și Ungaria se simte vînt de libertate. Saharov și Walesa sosesc la Paris pentru a participa, în calitate de invitați oficiali ai președintelui Franței, François Mitterrand, la manifestările organizate pentru celebrarea
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
a lui Manuel Pelmuș), în luna august a acestui an. Sînt încă în faza de constituire a echipei de lucru și de pregătire a unei noi rezidențe de lucru la Paris. Între timp am alte cîteva reprezentații cu lucrări mai vechi la Festivalul SpringDance, la Utrecht, în Olanda și la Tanzquartier - Viena. De asemenea, intenționez să particip la selecția de proiecte pentru a doua ediție a Platformei Balcanice, care va avea loc la București, în luna septembrie. În aceeași lună, tot
Mihai Mihalcea - Prietenul meu elefantul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13935_a_15260]
-
la Saint-Malo, Chauteaubriand expediază într-o notă în josul paginii, cu litere mici, un "detaliu": "Cu douăzeci de zile înaintea mea, pe 15 august 1768, se năștea într-o altă insulă, la cealaltă extremitate a Franței, omul care a pus capăt vechii societăți, Bonaparte" � tom I, p. 17). La paginile 674-676 din același tom, autorul revine asupra datei de naștere a obsedantului său contemporan, care i-a preocupat și pe istorici. Jean Tulard � în Napoléon ou le mythe du sauveur
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
-și global existența, Chateaubriand trece, prin metaforă, de la corporalitatea pământeană la cufundarea în imaterialitatea acvatică: "M-am întâlnit între două secole, ca la confluența a două fluvii; am plonjat în apele lor tulburi, îndepărtându-mă cu părere de rău de vechiul țărm pe care mă născusem, înotând cu speranță spre un țărm necunoscut." O ediție românească demnă de atenție a apărut recent, în selecția și traducerea Marinei Vazaca, la Editura Albatros, de care nu am avut însă ocazia de a mă
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
deșelate de mizerie și animalizate de suferință. Puseurile de vulgaritate ale premierului pesedist sunt penultima armă din panoplia acestui partid al nenorocirii naționale. Faza finală o va reprezenta represiuinea violentă și instaurarea fără nuanțe a terorii. Semnele prisosesc: de la mai vechea amenințare cu moartea a ziariștilor de către ministrul forțelor armate, Ioan Mircea Pașcu, la recentul atac al procurorului genereal, Amărie, împotriva așa-zisei corupții din presă, oamenii puterii sunt pregătiți de fapte mari. Când dl. Năstase pomenea despre executarea pe stadion
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
Sfintele Sărbători, toate programele t.v. s-au simțit obligate să ofere filme cu subiecte biblice. Personajul principal al celor mai multe a fost, firește, Iisus. Dintre peliculele care-l aveau ca protagonist, unele erau celebre, altele, nu. Problema e alta: persistența vechii mentalități comuniste care transformă sărbătorile (înainte, cele politice, astăzi, cele religioase) în cele mai plicticoase perioade din viața noastră. Varietatea fiind esențială pentru t.v., monocolorele programe de sărbători, indiferent ce subiect-obsesie au, sînt contrare așteptărilor telespectatorilor. Un tînăr jurnalist
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
se pare că se vorbește prea mult despre Cioran și Eliade?» l-a admonestat sever patronul. Rămîn stupid. Trăim (inconștient) în plină desfășurare a societății comuniste". Oare numai "inconștient"? Orice critică la adresa "mărețelor realizări" ale totalitarismului se izbește de rezistența vechii mentalități ce zadarnic se străduiește a-și pune straie noi ( ele sînt cele mai primejdioase, întrucît ne pot lesne induce în eroare): "Directorul Muzeului vîlcean e ofuscat, de fapt, că am atacat sistemul practicat de statul proletar, care a înființat
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
istoria exilului românesc de Ion Calafeteanu, cuprinzînd corespondența anilor 1946-1950, corespondența trimisă și primită de Gr.Nandriș, publicată de I.Oprișan ș.c.l.. Au început să apară și primele volume privitoare la literatura exilului românesc: după un articol mai vechi al lui Gh.Carageani din Rivista Italiana di Letteratura Comparata, au apărut în ultimii ani culegeri de studii și mărturii ale lui Cornel Ungureanu, Mircea Popa, Pavel Chihaia, N.Florescu, Titu Popescu, Silvia Constantinescu, Aurel Sergiu Marinescu, Radu Bărbulescu ș.a.
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
în exilul românilor de peste hotare, a apărut foarte recent: Enciclopedia exilului literar românesc ( 1945-1989) de Florin Manolescu, profesor la Universitatea din București și de zece ani la Ruhruniversität din Bochum , Ed.Compania, București, prima de acest fel după încercări mai vechi și mai noi de a publica o asemenea lucrare despre exilul românesc în general, pe care autorul le trece în revistă într-o substanțială Introducere (p.7-19). Prezentată în foarte frumoase condiții grafice, cu ilustrații și vignete bine alese, care
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
exprimat acordul. Ne aflăm de altfel în fața unei versiuni în limba română ce știe să păstreze savoarea și spiritul originalului. Sînt refăcute în carte jocuri de cuvinte și propuse variante noi pentru textele literare citate, chiar dacă acestea au versiuni mai vechi în limba română, traducătoarea mărturisind „plăcerea de a ne apropia în acest mod direct și modest de marile cărți ale secolului." Se bucură cartea aceasta de o traducere profesionistă cum puține apar. Maurice Nadeau a fost, timp îndelungat, personaj de
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
de violent al lui N. Breban ( până și în "confesiuni" este violent, cum avertizează din titlul unei cărți) era de așteptat să genereze reacții, replici. I s-au reproșat, nu tocmai la obiect, fluctuațiile de atitudine din trecut, colaborarea cu vechiul regim, uitându-i-se disidența reală din 1971, când a dezaprobat public Tezele din iulie. Mult caz s-a făcut de niște dedicații pe volume oferite cândva soților Ceaușescu. Nu se știe dacă au ajuns la destinatari, dar le-am
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
aveam să o aud pe Matata, cum o numeam pe bunica, recunoscând cu o voioasă sau duioasă uimire - când în camera noastră cu draperii întunecate de catifea de la Împăratul Romanilor, când în piața orașului unde îmi prezentase, ca pe o veche cunoștință a sa, statuia lui Nepomuk, sfântul cu limba tăiată și ținută în mână - vechi frânturi pierdute, uitate, lăsate în urmă și, iată acum regăsite, din acea lungă poveste a vieții ei, pe care nu mă mai săturam să o
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
sau duioasă uimire - când în camera noastră cu draperii întunecate de catifea de la Împăratul Romanilor, când în piața orașului unde îmi prezentase, ca pe o veche cunoștință a sa, statuia lui Nepomuk, sfântul cu limba tăiată și ținută în mână - vechi frânturi pierdute, uitate, lăsate în urmă și, iată acum regăsite, din acea lungă poveste a vieții ei, pe care nu mă mai săturam să o ascult. Pentru copilul de lângă ea, farmecul acelor locuri și lucruri, ce avea să i le
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
bagheta dirijorului - asemenea copiilor în fața bățului celor mari - aiureala veselă a instrumentelor se potolea și peste câteva clipe se auzea, înălțându-se în noapte, melodia. Le cunoștea pe toate, erau doar melodii cântate de mama și de bunica lui la vechiul pian Schweikhofer de acasă. Una singură fusese marea revelație a acelor seri de vară. Era o suită melodică, un potpuriu din Freischütz de Weber. Așteptam seară de seară ivirea Agathei din opera pe care mi-o povestise bunica. Trepidam de la
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
sfârșit, cedând vocii imperioase, se apropie de malul îmbrăcat în lemn al bazinului. Ieși din apă cățărându-se pe mal, ca băieții mari, fără să se urce mai ușor pe treptele de alături. Ședea acolo în capul oaselor, pe scândurile vechi, înnegrite de umezeală, înfășurat în prosopul de baie, când o zări pe aleea cea mare a parcului, după rondul cu trandafiri și iriși. Alături de ea, un domn cu o pălărioară mică, verde, de vânător, cu un pămătuf într-o parte
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
renunțe vreodată, chiar dacă, prin absurd, ați înceta să vă mai amuzați scriind versuri, făcând fie omagiul sărmăluței, fie trecând în revistă produsele și subprodusele unei piețe libere aglomerate până la refuz: "Varză acră și cartofi/ cizme rupte și pantofi/ lenjerie, haine vechi, polițiști perechi-perechi,/ cafea boabe și piper,/ epoleți de ofițer,/ căști, lămpașe de miner,/ cerșetori, afaceriști/ portrete de comuniști/ găini, rațe, carne, piei,/ scroafe care au purcei,/ broaște, scoabe și cercei/ țigănci cu mulți puradei." ( Mircea Romaniță, București) * Electronist fiind dvs.
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
făcut parte dintr-o categorie de "politici" aparte - "frontieriștii". Considerați de către "adevărații" opozanți ai comuniștilor ca indivizi nedemni de-a le aparține, "frontieriștii" ilustrează însă ceea ce autorul numește rezultatul "crimelor de propagandă" de care s-a făcut, printre altele, culpabil vechiul regim. Căci ce altceva ar putea fi numit decât "crimă", propaganda "libertății" cetățenilor din țările socialiste închiși, în fapt, ca-n colivii de oțel în granița lor? Cum altfel decât crimă apare, alăturat acelorași discursuri propagandistice, delictul de-a fi
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Cătălin Constantin Scriitoarea e româncă, probabil românești sînt și prozele ei, deși au fost traduse din engleză și nu seamănă, prin atmosferă măcar, cu ceea ce se scrie pe la noi. La Editura Curtea veche, volumul Anamariei Beligan, Dragostea e un trabant, deschide o nouă colecție, intitulată Povestași români. Autoarea se ocupă de film și lucrul acesta se vede din felul în care scrie. Se mai vede din scris și faptul că a emigrat în
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
poruncă, vehiculînd, sub semnul îngrijorării față de evoluția evenimentelor în lumea contemporană, ideea pragmatică după care lupta comună a societăților democratice împotriva "răului" văzut sub aspectele lui cele mai izbitoare, cele mai necontroversabile, ar avea mai mulți sorți de izbîndă decît vechea și falimentara ambiție de a propaga și instaura "binele" în casa vecinului, prietenul meu, un tip inteligent, s-a arătat cam sceptic; și pe bună dreptate, dat fiind dificultatea bine cunoscută de a defini binele și răul, caleidoscopice amîndouă. Eu
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]