2,609 matches
-
membrele inferioare și apoi urcă. La aceasta se asociază disestezii și hipoestezii. Odată cu afectarea nervilor cranieni, apar afectări bulbare (disfagie orofaringială) și tulburări respiratorii, care pot necesita în 30% asistență ventilatorie. La acestea se asociază pierderea propriocepției și areflexia. Manifestările vegetative pot amenința viața, prin hipo-hipertensiune, hipotensiune ortostatică, aritmii cardiace și respiratorii. Există 6 subtipuri de SGB: -Polineuropatia demielinizantă inflamatorie acută (AIDP) - cea mai comună formă, produsă de răspuns autoimun împotriva membranei celulelor Schwann. -Sindromul Miller-Fisher (MFS) este o variantă rară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
similară cu AMAN, dar recuperarea este lentă și deseori incompletă. -Neuropatia panautonomă acută este cea mai rară variantă a SCB, uneori asociată cu encefalopatie. Este asociat cu o rată mare a mortalității, datorită implicării cardiovasculare și aritmiilor asociate. Frecvent, simptomatologia vegetativă asociază tulburări sudorale, lipsa formării de lacrimi, fotofobie, uscăciunea mucoaselor oronazale, prurit și descuamare cutanată, greață, disfagie, constipație rezistentă la laxative sau alternând cu diaree. Simptomatologia inițială nespecifică de tip astenic este înlocuită de simptomatologia vegetativă reprezentată de amețeli ortostatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aritmiilor asociate. Frecvent, simptomatologia vegetativă asociază tulburări sudorale, lipsa formării de lacrimi, fotofobie, uscăciunea mucoaselor oronazale, prurit și descuamare cutanată, greață, disfagie, constipație rezistentă la laxative sau alternând cu diaree. Simptomatologia inițială nespecifică de tip astenic este înlocuită de simptomatologia vegetativă reprezentată de amețeli ortostatice, tulburări de vedere, dureri abdominale, tulburări de micțiune, xeroftalmie și altele. -Encefalita tronculară Bickerstaff (BBE) este caracterizată de instalarea acută a oftalmoplegiei, ataxiei, tulburări de conștiență, hiperreflexie sau semn Babinski. Cursul afecțiunii poate fi monofazică sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
SUNT EFICIENTE. Evoluția este bună, în funcție de tipul de afectare. Rareori evoluția se poate croniciza, evoluând către polineuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP). Sindromul „omului țeapăn” (Stiff man syndrome) Se caracterizează prin spasme și/sau rigiditate musculară, asociate cu episoade de disfuncții vegetative manifestate prin tulburări de termoreglare, hipertensiune, tahipnee și uneori, moarte subită (Mitsumo și colab., 1991). Cauza o reprezintă apariția de autoanticorpi împotriva enzimei decarboxilaza acidului glutamic (GAD), ceea ce duce la tulburări ale transmisiei GABA-ergice. III.1.3.4. Afecțiuni infecțioase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prionice Insomnia familială fatală (FFI) Este o boală autozomal-dominantă ce prezintă un defect al genei proteinei prionice (PRNP) ce a fost implicată într-o serie de tipuri de encefalopatii spongiforme degenerative transmisibile. Simptomatologia este reprezentată de o multitudine de manifestări vegetative, suprapuse pe o insomnie progresivă intratabilă și simptome motorii. Manifestările vegetative includ hipertensiune, tahicardie, pirexie, tulburări sudomotorii și aritmii respiratorii. Urmează halucinații, atacuri de panică, incapacitate fatală de a dormi, curmată de demență și în sfârșit de exitus, după 4-6
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un defect al genei proteinei prionice (PRNP) ce a fost implicată într-o serie de tipuri de encefalopatii spongiforme degenerative transmisibile. Simptomatologia este reprezentată de o multitudine de manifestări vegetative, suprapuse pe o insomnie progresivă intratabilă și simptome motorii. Manifestările vegetative includ hipertensiune, tahicardie, pirexie, tulburări sudomotorii și aritmii respiratorii. Urmează halucinații, atacuri de panică, incapacitate fatală de a dormi, curmată de demență și în sfârșit de exitus, după 4-6 luni. Nu există terapie, nici simptomatică, nici etiologică. III.1.3
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tulburări sudomotorii și aritmii respiratorii. Urmează halucinații, atacuri de panică, incapacitate fatală de a dormi, curmată de demență și în sfârșit de exitus, după 4-6 luni. Nu există terapie, nici simptomatică, nici etiologică. III.1.3.5. Afecțiuni neurologice Manifestări vegetative în boala Parkinson Există dovezi clare ale afectării funcțiilor simpatice și parasimpatice în boala Parkinson încă de la descrierea bolii de către James Parkinson în 1817. Modificarea frecvenței cardiace după ortostatism, după ventilație forțată și după manevra Valsalva sunt semne ale afectării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după manevra Valsalva sunt semne ale afectării parasimpatice, în timp ce răspunsurile anormale ale presiunii arteriale la ortostatism și la contracție musculară prelungită indică alterări ale răspunsului simpatic. Motivele acestor afectări sunt includerea în zonele de leziune ale afecțiunii și a centrilor vegetativi tronculari, în care se consideră că dopamina are un rol important și, recent, s-au raportat cantități abundente de fibre dopaminergice în complexul vagal dorsal, nucleii rafeului median, nucleul trigeminal spinal și în nucleul paragiganto celular lateral. Disfuncția autonomă are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cantități abundente de fibre dopaminergice în complexul vagal dorsal, nucleii rafeului median, nucleul trigeminal spinal și în nucleul paragiganto celular lateral. Disfuncția autonomă are aspecte comune cu atrofia multisistem. Aproape toți pacienții cu boală Parkinson au grade diferite de afectare vegetativă în cursul evoluției bolii lor. Cele mai importante sunt simptomele urinare și digestive. Constipația poate deveni foarte serioasă, ocazional putând duce până la fenomene subocluzive colice și megacolon toxic. Atonia digestivă este o constantă, având în vedere că s-au descoperit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase la nivelul nervilor simpatici. 78% din pacienții cu boală Parkinson au avut în cursul evoluției bolii hipotensiune ortostatică simptomatică, ce poate explica simptomatologia nespecifică de amețeală, grețuri, tulburări tranzitorii ale vederii și pierderii de conștiență. Cele mai frecvente manifestări vegetative sunt hipersalivație, transpirațiile și hipotensiunea. Tratamentul cu L-Dopa poate ameliora simptomatologia vegetativă, dar într-o mai mică măsură decât pe cea neurologică. Pe de altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cursul evoluției bolii hipotensiune ortostatică simptomatică, ce poate explica simptomatologia nespecifică de amețeală, grețuri, tulburări tranzitorii ale vederii și pierderii de conștiență. Cele mai frecvente manifestări vegetative sunt hipersalivație, transpirațiile și hipotensiunea. Tratamentul cu L-Dopa poate ameliora simptomatologia vegetativă, dar într-o mai mică măsură decât pe cea neurologică. Pe de altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt hipersalivație, transpirațiile și hipotensiunea. Tratamentul cu L-Dopa poate ameliora simptomatologia vegetativă, dar într-o mai mică măsură decât pe cea neurologică. Pe de altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală poate implica centrii vegetativi subcorticali și tronculari, ceea ce produce apariția de simptome vegetative. Căile probabile de generare ale activității electrice anormale pentru producerea de convulsii vegetative sunt prezentate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai mică măsură decât pe cea neurologică. Pe de altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală poate implica centrii vegetativi subcorticali și tronculari, ceea ce produce apariția de simptome vegetative. Căile probabile de generare ale activității electrice anormale pentru producerea de convulsii vegetative sunt prezentate în figura următoare (fig. 168): Pacienții cu epilepsie au o rată a mortalității de 2-3 ori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altă parte, agoniștii dopaminergici și inhibitorii MAO-B pot produce efecte hipersimpaticotonice nedorite. Epilepsia cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală poate implica centrii vegetativi subcorticali și tronculari, ceea ce produce apariția de simptome vegetative. Căile probabile de generare ale activității electrice anormale pentru producerea de convulsii vegetative sunt prezentate în figura următoare (fig. 168): Pacienții cu epilepsie au o rată a mortalității de 2-3 ori mai mare decât populația generală, datorată, în general, fenomenului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu componentă vegetativă Reprezintă rezultatul interacțiunii dintre activitatea convulsivă și SNV. Activitatea electrică neuronală normală poate implica centrii vegetativi subcorticali și tronculari, ceea ce produce apariția de simptome vegetative. Căile probabile de generare ale activității electrice anormale pentru producerea de convulsii vegetative sunt prezentate în figura următoare (fig. 168): Pacienții cu epilepsie au o rată a mortalității de 2-3 ori mai mare decât populația generală, datorată, în general, fenomenului numit SUDEP (Sudden, Unexpected, Death in Epilepsy) - Moarte Subită și Neașteptată în Epilepsie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
importante asupra SNV, cel mai frecvent aritmii, hipotensiune și depresie respiratorie. Carbamazepina este un inhibitor puternic al sistemului parasimpatic, pe de altă parte predispunând la bradiaritmii prin reducerea conducerii prin nodulul atrioventricular (Nouri S, 2009). O variantă aparte de comițialitate vegetativă, supusă recent atenției comunității științifice este sindromul Panayiotopoulos. Sindromul Panayiotopoulos Reprezintă apariția idiopatică de convulsii instalate precoce la copil, cu vârfuri electroencefalografice occipitale sau extraoccipitale, și se manifestă în principal prin convulsii vegetative. Este o epilepsie benignă a copilăriei, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
S, 2009). O variantă aparte de comițialitate vegetativă, supusă recent atenției comunității științifice este sindromul Panayiotopoulos. Sindromul Panayiotopoulos Reprezintă apariția idiopatică de convulsii instalate precoce la copil, cu vârfuri electroencefalografice occipitale sau extraoccipitale, și se manifestă în principal prin convulsii vegetative. Este o epilepsie benignă a copilăriei, care afectează cca 13% din copiii în vârstă de 3-6 ani care au avut una sau mai multe convulsii non-febrile, este mai frecventă la fete. Convulsiile pot fi prelungite, pot mima și manifestări non-epileptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o epilepsie benignă a copilăriei, care afectează cca 13% din copiii în vârstă de 3-6 ani care au avut una sau mai multe convulsii non-febrile, este mai frecventă la fete. Convulsiile pot fi prelungite, pot mima și manifestări non-epileptice. Convulsiile vegetative sunt semnul patognomonic pentru sindromul Panayiotopoulos. Semnele (mai ales vărsăturile) apar de la instalare în 80% din convulsii, cu aproximativ jumătate dintre ele durând mai mult de 30 minute până la ore, astfel ducând la un status epilepticus vegetativ. Aproximativ două treimi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
manifestări non-epileptice. Convulsiile vegetative sunt semnul patognomonic pentru sindromul Panayiotopoulos. Semnele (mai ales vărsăturile) apar de la instalare în 80% din convulsii, cu aproximativ jumătate dintre ele durând mai mult de 30 minute până la ore, astfel ducând la un status epilepticus vegetativ. Aproximativ două treimi din convulsii apar în timpul somnului nocturn sau de zi. Alte manifestări vegetative pot apărea fie împreună cu vomismentele sau mai târziu și includ midriază, paloare, modificări cardiorespiratorii, gastrointestinale și termoregulatorii, incontinență și hipersalivație. EEG prezintă în general vârfuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la instalare în 80% din convulsii, cu aproximativ jumătate dintre ele durând mai mult de 30 minute până la ore, astfel ducând la un status epilepticus vegetativ. Aproximativ două treimi din convulsii apar în timpul somnului nocturn sau de zi. Alte manifestări vegetative pot apărea fie împreună cu vomismentele sau mai târziu și includ midriază, paloare, modificări cardiorespiratorii, gastrointestinale și termoregulatorii, incontinență și hipersalivație. EEG prezintă în general vârfuri multifocale în diverse localizări și cam la o treime din pacienți este normală. Evoluția clinică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
striate. Manifestările clinice ale sindromului miastenic Lambert-Eaton sunt reprezentate de astenie musculară proximală și fatigabilitate. Frecvent este întâlnit ca sindrom paraneoplazic în cancerul microcelular pulmonar și în alte cancere, și idiopatic într-o treime din cazuri. Simptomatologia legată de implicarea vegetativă apare la aproximativ jumătate din cazuri și se limitează la xerostomie, impotență, tulburări de sudorație și constipație (Heath și colab., 1988). Sindromul diencefalic În 1951, Russell a descris entitatea clinică a sindromului diencefalic ca fiind o emaciere profundă în timpul primei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întrebat. — Ai să vezi. În patria asta a ta, ca și în toate celelalte de pe lume, au existat, există și vor exista proști, dar până acum am fi crezut că toți acei proști erau în imensa lor majoritate proști impuri, vegetativi și defensivi, proști care se știu ca atare și fac pe deștepții ca să se apere. — Există însă vreun prost care știe că e prost? — Evident! Sunt mulți, foarte mulți proști care știu că ceilalți îi consideră proști și se recunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vegetație a culturilor în fazele caracteristice de dezvoltare a plantelor, pentru culturile de toamnă de la intrarea în iarna, iar pentru culturile de primăvară, după răsărirea plantelor și pînă la intrarea în pîrga. Pe această bază se evaluează producția după aspectul vegetativ. Verificarea stării de vegetație a culturilor se face periodic, în funcție de fazele caracteristice fiecărei culturi, astfel: finețe naturale la pornirea vegetației. b) În etapa a II-a se face evaluarea în cîmp a producției agricole după normele tehnice de evaluare a
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
nu au decât rolul de stimulare a glandelor endocrine specifice; acesta este motivul pentru care hipofiza este numită „dirijorul glandelor endocrine“. Partea superioară este de natură nervoasă și face legătura între hipofiză și un centru subcortical specializat în reglarea funcțiilor vegetative: hipotalamusul. Legat de alte numeroase formațiuni nervoase complexe, cortexul, talamusul („computerul vieții perceptive“), bulbii olfactivi etc., hipotalamusul poate fi considerat ca un veritabil computer al vieții vegetative, care programează componentele fiziologice ale foamei, setei, sexualității, ovulației, ritmicității de bază a
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și face legătura între hipofiză și un centru subcortical specializat în reglarea funcțiilor vegetative: hipotalamusul. Legat de alte numeroase formațiuni nervoase complexe, cortexul, talamusul („computerul vieții perceptive“), bulbii olfactivi etc., hipotalamusul poate fi considerat ca un veritabil computer al vieții vegetative, care programează componentele fiziologice ale foamei, setei, sexualității, ovulației, ritmicității de bază a somnului. Francezul Guillemin a descoperit substanțele neurocrine care sunt molecule intermediare în partea superioară a hipofizei, și sunt acele molecule care fac legătura între neurotransmițătorii hipotalamusului și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]