279,258 matches
-
În cazul criticului francez, comentând urâțenia lui proverbială cu ecou în sufletele femeilor frumoase și spirituale, apelează la scrisorile lor, ca la încă un argument în definirea lui Sainte-Beuve ca "moment fericit în critica modernă". Desigur, doar detaliu, dar bine venit să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului. Femeie cu mintea ascuțită și iscoditoare, inteligentă și cultivată, pasionată de lecturi face să pulseze în textul său critic interesul identificărilor, susceptibile să pună în valoare un patrimoniu
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
Constantin Țoiu Primarul Sibiului este un german model, serios, capabil, un exemplu pentru funcția sa politică. Totdeauna, când aud de el și de faptele sale, pentru care cetățenii urbei îi sunt recunoscători, îmi vin în minte figurile unor Cozmăncă, ori Hrebenciuc, activiști dubioși... Samuel (ca să schimbăm imaginea, limpezindu-ne ochii), a fost guvernatorul Transilvaniei între 1777-1787, fiind autorul unor reforme administrative, fiscale, culturale ce au transformat ținutul de peste munți. Ce-i lipsea Transilvaniei, dar
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
lui Paris; Franș Floris - Suzana și cei doi bătrâni; Maestr Sf. Augustin (sec. XV) - Bătrân cu craniu; Franș Pourbus - Portretul unui necunoscut; Idem - Doamna cu diadema; La Hoefnagel - Fluturi și insecte, inscripția în latină: "Bis delectamur cum pictum florem cum vino decertatem videmus, în altero miramur..."; Tot la Hoefnagel - În utroque begnitatem Dei qui în usum nostru largitur omnia, nulla în re non admirabilis pariter et amabilis.... Secția română etnografica: Ceramică de Golești și Mușcel-Argeș - Capră cu toarta care se uită
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
frîng. Ea se-arcuiește-n tăceri ca liră-abia sus. I, 20 Dar, Doamne, ah, ce să-ți închin eu fierbinte, cînd tu auz nou creaturii i-ai dat? Zi de primăvară-n aducere-aminte: un cal în Rusìa -, un cal pe-nserat... El singur venea, așa alb, dinspre sat, luptîndu-se-n piedică fără răgaz, ca, noaptea, pe pajiști să fie lăsat; o, coama cum i se zbătea pe grumaz, căzîndu-i în bucle în ritmul lui falnic din goana brutal înfrînată! Torente de sînge, o, cum îi
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
populare care l-a gonit pe dictator, această imagine patriotică a lui Ceaușescu "s-a păstrat, ca să nu spun că a fost cu grijă conservată de ultimii mohicani ai defunctului regim. Se poate crede că salvarea ideii comuniste n-a venit atît de la iluzia de dreptate socială și de egalitate pe care s-a bazat inițial, cît de la aceea de solidaritate națională pe care a întreținut-o la sfîrșit. Întrebați despre voința de a se reforma a PCR, foștii săi lideri
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
despre ameliorarea esenței doctrinei, despre vreo "primăvară" ca la Praga și, cu atît mai puțin, despre vreo revoluție ca la Budapesta. Cel care condamna în 1968 invadarea Cehoslovaciei lui Dubcek, o cerea în 1981 pe a Poloniei lui Walensa: deosebirea venea din faptul că, în 1968, refuzul lui Ceaușescu era dorința de a se desprinde de politica expansionistă a sovieticilor, în vreme ce în 1981 solicitarea era teama de succesul reformelor poloneze. Însă atît refuzul cît și solicitarea erau prezentate în aceiași termeni
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
Iordan Datcu Cei mai mulți dintre români care, încă de la începutul lui decembrie, cercetează piețele în vederea cumpărării unui brad arătos și, totodată, colindă magazinele pentru a cumpăra cadouri celor dragi, cred, probabil, că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun vine dintr-un trecut insondabil. Dacă s-ar face un studiu asupra contestării, de către români, a unor obiceiuri, acuzate de nespecificitate românească, pomul de Crăciun (bradul luminat și împodobit) ar constitui un capitol semnificativ, pentru că i s-a tăgăduit, timp de
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
tinerii care au studiat în străinătate și au adus cu ei obiceiuri străine, apoi doicile nemțoaice și franțuzoaice. Face un apel ferm la salvgardarea obiceiurilor neaoșe, la împotrivirea față de moda apuseană, la apărarea "osiei românismului". Pentru ca pericolul să nu mai vină de la clasele avute, sensibile la modă, ideea salvatoare ar fi - scria P. Ispirescu - ca acestea să adopte tradițiile populare, spre exemplu, "să se joace în saloane Călușarii, Bătuta și Brâul", adică dansurile naționale. Ca exemplu de tărie în păstrarea obiceiurilor
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Elena Niculiță Voronca, în Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică (1903) nu-l consemnează. Abia în 1914, în studiul etnografic Crăciunul, de Tudor Pamfile, se face o scurtă mențiune ("Pomul de Crăciun e o datină venită din Apus, încetățenită pe la orașe, prin casele slujbașilor și moșierilor. Țăranii n-o cunosc") și se dă un citat de câteva rânduri din articolul lui P. Ispirescu. obiceiul va continua să fie contestat până prin 1940. În 1938, în Revista Asociației
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
încrâncenările, s-a admis, după 1990, că unele sărbători trec granițele de la unii la alții. Alături de Dragobete (Cap de primăvară) se sărbătorește și Ziua îndrăgostiților, iar în unele localități din Transilvania, la început de noiembrie, se celebrează Halloween-ul american, americanii vin să sărbătorească, în ambianța Sighișoarei sărbătoarea lor, pe care o leagă de Vlad Țepeș, pentru ei Dracula. Aceeași permisivitate o arată și alții, spre exemplu japonezii, care s-au consolat să aibă și ei carnaval la Tokio. În fine, să
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil fenomen tipic pentru "produsele multimedia", datorat înrudirii cu internetul. în concluzie, chiar și la cărțile virtuale, corectura tot pe hârtie trebuie făcută! Însă, pentru că tot veni vorba de legătura dintre cărțile virtuale și cărțile "reale", se cuvine să adaug că programul Microsoft Reader, care trebuie instalat pe calculator înaintea lecturii, poate da chiar cititorului sceptic față de cd-romuri iluzia că are de-a face cu o carte
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
total stăpîn pe destinul său, conține în fașă și obsesia acțiunii destructive a dușmanului din umbră, această obsesie paranoică crescînd proporțional cu grandoarea viziunii despre om. Dacă omul-demiurg este acela care făurește istoria - uneori pe seama și împotriva semenilor lui - de unde vin eșecurile, regresiunile? Tentația este mare de a le atribui unor forțe ostile, oculte, de unde toate vînătorile de vrăjitoare cunoscute. Odată cu dispariția celor două mari sisteme totalitare care s-au constituit în flagelul secolului XX, spune Finkielkraut, omenirea trebuie să tindă
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
telefonez de la clinică. Ai un fiu. - Mama mă-sii! - exclamă Ștein. Mama mă-sii!... Teppe îmi întinde o hârtiuță cu mâzgălituri. - Lungimea, - spun, - cincizeci și șase, greutatea - trei nouă sute. Lena se simte normal. - Mama mă-sii, - nu se potolea Ștein, - vin imediat. Iau un taxi. Acuma trebuia să chem fotograful. Îl sun pe Malkiel. - Vino să fotografiezi un copil pentru numărul jubiliar. Nevasta lui Ștein a născut un băiat. În treacăt fie spus, onorariul va fi dublu. - Tu vrei să scrii
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Teppe îmi întinde o hârtiuță cu mâzgălituri. - Lungimea, - spun, - cincizeci și șase, greutatea - trei nouă sute. Lena se simte normal. - Mama mă-sii, - nu se potolea Ștein, - vin imediat. Iau un taxi. Acuma trebuia să chem fotograful. Îl sun pe Malkiel. - Vino să fotografiezi un copil pentru numărul jubiliar. Nevasta lui Ștein a născut un băiat. În treacăt fie spus, onorariul va fi dublu. - Tu vrei să scrii despre copilul ăsta? - Da, de ce? - Păi, pentru că Ștein e evreu. Pentru fiecare din ei
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
ceva și începu: - Cum s-a întâmplat la noi e teatru curat. Eu lucram la secția de mecanică navală. Eram holtei. Am făcut cunoștință cu o muiere. Și ea era nemăritată. Urâtă - n-aș spune - e gânditoare. A început să vină de capul ei, genul spălat, călcat... Am început să trăim împreună de Paște... Mint, de Sfânta Paraschiva... Altminteri, după lucru, era pustietate... Cât poți să te iubești?... Am trăit un an... Cum de-a rămas grea, nu înțeleg... Stătea, câteodată
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
reconsiderate într-un mod radical: "Cunoașterea este jocul de putere al forțelor creatoare, un proces ce culminează în formele vitale și ideile reușite, puternice. Tot ceea ce-și menține esența în acest fel se cheamă adevăr." (p. 287) Cum ar veni, cunoaștere este procesul ludic sofisticat prin care anumitor configurații de factori, așa cum apar ele din anumite perspective, li se dau prioritate și valoare de adevăr, după cum altele sunt îndepartate sau neglijate. în ceea ce privește producerea discursului filosofic ca atare, o propoziție devine
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
sinonimă cu valoarea lor de adevăr." (p.180) Ar trebui observat acum că nu e nimic superficial sau facil în acest estetism metafizic. Dimpotrivă, cum l-a văzut Nietzsche, acesta presupunea o întreprindere foarte serioasă și periculoasă, era - cum ar veni - o chestiune de viață și de moarte, ceea ce a conferit în cele din urmă filosofării sale aura înspăimântătoare a lui vivere periculosamente: "Spre deosebire de Schopenhauer, Nietzsche a fost atras puternic de natura dionisiacă; el a căutat să pășească chiar deasupra abisului
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
academică. După ce cartea a fost publicată, Ritschl, unul din foștii lui mentori, unul dintre aceia care îl sprijiniseră pe Nietzsche "fără rezervă", a numit lucrarea o "spirituală pălăvrăgeală la beție" (p. 83). Cu toate acestea, cea mai simptomatică reacție a venit de la Ulrich Wilamowitz-Moellendorf, faimosul filolog clasic. De fapt, Wilamowitz-Moellendorf a funcționat, în acest caz, ca un fel de purtator de cuvânt al întregului establishment filologic, căci opiniile lui asupra Nașterii tragediei exprimau îngrijorările și temerile unei întregi generații de savanți
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
destui alții (nu și subsemnatul!), că așa-zisa "destindere" însemna începutul construirii unei Românii normale: "Eram lipsiți de inhibiții, relativa libertate de mișcare de care beneficiam părea definitiv cîștigată, proiectele ne asaltau spiritele cu aceeași frecvență și intensitate cu care veneau spre noi cărți, filme, muzică, expoziții de artă pînă atunci interzise". Dar speranțele i s-au văzut curînd puse la încercare de unele "nedumeriri", construcția visată "dădea semne de șubrezenie" ce se aglomerau. Mai cu seamă din pricină că nu era cu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
libertății altora, pe fondul nu al unui dispreț pentru intelectuali, ci din teamă pentru puterea glasului lor". Cuvinte nobile ce consună, peste meridiane, cu cele ale lui André Malraux: "Cuvîntul nu, opus în permanență forței, posedă o putere miraculoasă, care vine din adîncul secolelor. Toate marile figuri spirituale ale umanității au spus nu Cezarului. Prometeu domnește asupra tragediei și asupra memoriei noastre pentru că a spus nu zeilor. Sclavul spune întotdeauna da"... Dar cele mai pline de nerv gazetăresc intervenții credem că
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
și pe bulgăroaica de Pencke, soție autentică și cu vechime în muncă, să ne oploșim în sătucul de sub poalele Cocoșăștilor. Iar astăzi am iarăși, la scară mai redusă, livadă, vie și grădină plus, asta-i de la mine înțeles, casă. Unde vin de mă caută aceiași prieteni scriitori care mă căutau și la Tâncăbești. Din păcate unii numai în zilele dedicate amintirilor. Căci au emigrat. Spre ceruri. Cum au făcut-o Radu Tudoran, Geo Bogza, Titus Popovici, Francisc Munteanu sau Stelian Gruia
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
la volumul al doilea, ăla cu ăi de rea credință, vii la mine să mai stăm de vorbă. De-oi mai fi pe-aici, sau, în cel mai rău caz, la C.C.!" N-a mai fost nici "un rău caz". Venise revoluția din '89. - Presupun că l-ați cunoscut pe Tudor Mușatescu destul de bine. Cum era el, omul? - Bineînțeles că l-am cunoscut. Și încă bine. Doar îmi era unchi de-al doilea, fiind văr primar cu tata. Ca om era
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
scriitor umorist la Găgeni? Îmi puteți spune una-alta despre această localitate? - Aici, la Găgeni, mă cunoaște aproape tot satu', ca pe un cal breaz. Iar oamenii locului îs mai toți puși pe umor, eventual pe gâlceavă (de unde, se zice, vine și numele satului, iar nu de la "gagiu", cum își închipuie unii prieteni de-ai mei). Mai mult de-atât, am scris un roman umoristic, mai anii din urmă, pentru tineret, Expediția Nistrul 2, cu eroi dintre vecinii mei de uliță
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
își trăia viața un scriitor tânăr în urmă cu peste cinci decenii? - Pe atunci, tinerii scriitori trăiau muncind din greu și cu plăcere, deși rareori erau onorați cu drepturi de autor. Însă trăiau din plin, în draci, știind că va veni și-o zi, fericită, când se va putea trăi și din scris. Doar, pe-atunci, îl citeam cu toții pe Makarenko, cu "sistemul liniilor lui de perspectivă". Acum mai mult se pune problema cum trăiește matur, format și recunoscut, de vreme ce nu
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
poetul și pictorul editor de la Cerașu - Prahova, să facă rost de finanțuri, atunci va ieși de sub tipar și Râdeți, vă rog, cinci minute!, o culegere antologică de schițe umoristice. Revenind însă la cele de mai sus, nici mie nu-mi vine să cred că l-am apucat pe Dumnezeu de-un picior... Cine mai scoate, astăzi, trei cărți într-un an? Ceva nu-i normal aici!... - Stimate maestre, vă mulțumesc, dar... mai e o întrebare: ce-ați fi vrut să vă
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]