2,080 matches
-
plasate la nivelul pericardului parietal. Plasarea acestora în locuri bine definite împreună cu poziția Trendelenburg și rotația mesei de operație facilitează manipularea cordului și expunerea vaselor coronariene ce urmează a fi graftate. Cu toate acestea, tracționarea firelor și presiunea exercitată asupra ventriculului stâng prin comprese sau izolări pot duce la prăbușirea tensiunii arteriale dacă nu sunt instituite treptat. Plasarea firelor de tracțiune la nivelul pericardului se realizează astfel (R. Lima, comunicare personală, ianuarie, 1998, citat de ș81ț): primul fir este plasat posterior
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
posterior; nu se plasează fire de tracțiune sau suspensie la nivelul marginii drepte a pericardului; se deschide cavitatea pleurală dreaptă și se ridică marginea dreaptă a sternului creându-se în acest mod spațiu pentru rotarea și dislocarea cordului fără compresia ventriculului drept și a atriului drept; se obține astfel o expunere foarte bună a peretelui lateral fără a compromite semnificativ hemodinamica pacientului; se rotește și dislocă cordul până când apexul ajunge sub marginea sternală dreaptă; imediat în câmpul operator apar ramurile marginale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
artera descendentă posterioară. Tehnica alternativă pentru expunerea ramurilor marginale stângi și a arterei descendente posterioare Un sistem bazat pe tracțiunea pericardului poate conferi o poziție adecvată cordului pentru a putea aborda vasele coronare de la nivelul pereților lateral și posterior ai ventriculului stâng. Ulterior, plasarea unui stabilizator mecanic va imobiliza aria unde se efectuează anastomoza. Sistemul de retracție constă dintr-o bucată de material textil (2 cm x 30 cm) și un fir de sutură. Pentru realizarea montajului se procedează în felul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
prezența cetoacidozei diabetice mortalitatea intrauterină fetală crește la peste 50%, datorită hipovolemiei și hipotensiunii arteriale pe care le induce cetoacidoza, cu agravarea ischemiei utero- placentare. Cardiomiopatia diabetică Este caracterizată printr-o hipertrofie importantă a septului interventricular, asociată cu hipertrofia pereților ventriculilor stâng și drept (64). În apariția sa un rol important îl are hiperinsulinismul fetal, secundar hiperglicemiei materne, știut fiind că miocardul fetal are o sensibilitate particulară la insulină, datorită bogăției în receptorii insulinici. Cardiopatia hipertrofică poate conduce la afectarea funcției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
din cazuri dacă este efectuat în primele 24 de ore de la hemoragie. Sensibilitatea scanării CT scade progresiv după prima zi. Imagistic, HSA apare ca o densitate crescută (alb) în spațiul subarahnoidian. CT asigură de asemenea următoarele informații [10]: 1. dimensiunea ventriculilor: hidrocefalia apare de obicei în 20% din cazuri cu ruptură anevrismală; 2. hematomul: hemoragia intracerebrală sau cantitate crescută de sânge subdural cu efect de masă pot necesita evacuare chirurgicală de urgență; 3. infarctul; 4. cantitatea de sânge în cisterne și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
13, 5.14) reprezintă un prognostic important al vasospasmului și poate identifica hemoragia pretruncală; 5. în anevrismele multiple CT poate oferi indicații asupra anevrismului rupt (sediul hemoragiei); 6. poate prezice locația anevrismului în 70% din cazuri: a. sânge predominant în ventriculi, în special IV și III sugerează o sursă a sângerării în fosa posterioară, cum ar fi anevrismele de PICA sau disecția de artera vertebrală, b. sânge în porțiunea interemisferică anterioară sugerează un anevrism de AcoA, c. sânge predominant în fisura
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hipertensiunii arteriale. Mortalitatea la 30 de zile este mai mare decât în cazul accidentului vascular ischemic (50% față de 19%) și depinde de volumul hematomului, vârsta pacientului, scorul GCS la internare, localizarea supra- sub- tentorială și prezența de sânge la nivelul ventriculilor. Cea mai frecventă localizare este la nivelul talamusului, ganglionilor bazali, cerebel și punte [6]. PREZENTAREA CLINICĂ [3,5] Simptomatologia depinde de mai mulți factori printre care de localizarea și dimensiunile hematomului, dar de obicei este cu debut brusc, deficit neurologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
lobare; apare cu frecvență egală în hemoragiile infra- și supratentoriale. Vărsăturile apar în 50% din hemoragiile cerebrale, în special în cele subtentoriale. Se datorează creșterii rapide a presiunii intracraniene, a hemoragiei intraventriculare și afectării precoce a sistemului vestibular sau planșeului ventriculului IV în hemoragiile subtentoriale. Alterarea stării de conștiență este prezentă în 40% dintre hemoragiile cerebrale, mai ales în cele cu topografie profundă. Se datorează fie interesării precoce a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) în hemoragiile talamice și pontine, fie hipertensiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intervenției chirurgicale precoce” față de tratamentul conservator (deși sunt unele beneficii pentru hematoamele aflate la maxim 1 cm de scoarța cerebrală). Spre deosebire de hematoamele supratentoriale, cele de la nivelul cerebelului cu un volum important, ar trebui evacuate datorate compresiunii pe trunchiul cerebral și ventriculul IV [11]. Factorii care ar trebui luați în considerare în favoarea intervenției chirurgicale sunt [12]: - leziuni cu important efect de masă, edem și deviația liniei mediane cu peste 0,5 cm (fig. 5.31); - starea neurologică la prezentare; - leziuni care devin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fără factori de risc pentru apariția unei hemoragii (fig. 5.38). Pe examinarea CT simplă, MAV apare ca o formațiune spontan hiperdensă, care poate fi situată oriunde la nivelul creierului. De obicei are formă aproximativ triunghiulară, cu vârful îndreptat spre ventricul. Prin administrarea substanței de contrast, MAV va apărea net conturată, cu evidențierea arterelor nutritive și a venelor de drenaj [1]. Pe examinarea RMN, leziunile de tip MAV apar ca o zonă inomogenă de hiposemnal, cu aspect de „fagure de miere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ablația chirurgicală a malformației [10,11]. HEMORAGIA INTRAVENTRICULARĂ ANDREI ȘTEFAN IENCEAN GENERALITĂȚI. ETIOLOGIE Hemoragia intraventriculară (IVH) constă în prezența sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sângelui în sistemul ventricular. Hemoragia intraventriculară primară este sângerarea directă de la o sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sursă sau leziune intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intraventriculară sau în contact cu peretele ventriculului. IVH secundară este mai frecventă și provine dintr-o hemoragie cerebrală primară ce rupe parenchimul cerebral ajungând în ventriculi. În cazul IVH prin „reflux” sângele din spațiul subarahnoidian ajunge în ventriculi prin foramenul ventriculului IV [1]. Hemoragia intraventriculară primară apare în: (a) hemoragia matricii germinale la nou-născutul prematur; (b) malformații vasculare intra- sau periventriculare (MAV, cavernoame), anevrisme; (c) tumori intra- sau periventriculare (papiloame, meningioame, subependimoame, astrocitoame); (d) tulburări de coagulare sau trombocitare; (e) traumatisme
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Complicația principală a IVH este hidrocefalia. Hidrocefalia obstructivă poate apare acut după IVH, când sângele obstruează drenajul de LCR; hidrocefalia comunicantă apare progresiv prin blocajul corpusculilor Pacchioni. Riscul hidrocefaliei este corelat cu severitatea IVH, fiind mai mare în hemoragia din ventriculul III sau IV sau în asocierea cu HSA. Hidrocefalia manifestă clinic apare în aproximativ 15% dintre pacienții cu anevrism rupt. EVOLUȚIA ȘI PROGNOSTICUL Evoluția și prognosticul în IVH depind de etiologia, rapiditatea și volumul hemoragiei, apariția și modul de evoluție
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
profilactic este ideal: evitarea nașterii premature, evitarea travaliului prelungit etc. Tratamentul chirurgical se adresează hidrocefaliei, care poate fi tranzitorie, progresiva sau „ex vacuo” - prin insuficienta dezvoltare a țesutului nervos. În hidrocefalia progresivă se face drenaj ventriculo-peritoneal sau ventriculostomie endoscopică a ventriculului III. ACCIDENTELE VASCULARE ISCHEMICE. GENERALITĂȚI, INDICAȚII NEUROCHIRURGICALE DORIN BICĂ, IONUȚ GOBEJ, SORIN ALDEA EPIDEMIOLOGIE Accidentele vasculare cerebrale (AVC) ischemice reprezintă 85% din totalul cazurilor de accident vascular, însumând în SUA 600000 de cazuri pe an [1]. Dezvoltarea centrelor de stroke
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
familia acestuia în cazul existenței unor tulburări cognitive împiedicând o comunicare adecvată. AVC-UL ISCHEMIC CEREBELOS Ischemiile cerebeloase reprezintă 1,5-4,2% din totalul AVC-urilor ischemice și se pot complica cu fenomene de compresiune a trunchiului cerebral și a ventriculului IV în 17-54% din cazuri [17]. Mecanismele agravării neurologice sunt multiple: compresiunea directă a trunchiului cerebral, hidrocefalia obstructivă, angajarea culmenului cerebelos și/sau amigdaliană. Gravitatea tabloului clinic este adesea corelată cu extinderea infarctului [18] și în special cu obstrucția arterei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
absolut necesară. O evoluție peiorativă a ischemiei cerebeloase poate fi identificată în prezența unor criterii clinice și radiologice: apariția tulburărilor de conștiență, hipodensitate cerebeloasă mai mare de două treimi de emisfer cerebelos la CT-ul cerebral, efectul de masă asupra ventriculului IV și a trunchiului cerebral, dispariția cisternelor bazale și conversia hemoragică a infarctului cerebelos [18]. Spre deosebire de AVC-ul silvian malign, există un consens în privința necesității tratamentului chirurgical în formele grave de ischemie cerebeloasă dar nu în ceea ce privește timing-ul 425 chirurgiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cu puls slab definind un status hipokinetic, apărut de obicei în faza terminală a stărilor septice grave. Deși debitul cardiac este normal sau crescut în șocul septic, fracția de ejecție ventriculară este redusă, iar volumul telediastolic este crescut atât pentru ventriculul stâng cât și pentru cel drept (10). IV.4.2. Consecințe respiratorii Disfuncția respiratorie apare precoce, este persistentă, fiind la baza formelor de insuficiență respiratorie cunoscută sub numele de detresă respiratorie (ARDS). Pulmonar se remarcă creșterea permeabilității capilare, urmată de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
moderată (RFG cuprinsă între 25 și 75 ml/min), constată o creștere a indexului masei ventriculare cu peste 20%, după un an, la 25% dintre cazuri. Constatarea este validă chiar și pentru copiii sau adolescenții cu IRC, la care masa ventriculului stâng este semnificativ mai mare comparativ cu subiecți de aceeași vârstă [Johnstone et al., 1996]. în fapt, masa ventriculului stâng tinde să crească deja în afecțiunile primare renale, cu funcție renală normală (!), chiar și în prezența unei TA normale (!). Stefanski
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
după un an, la 25% dintre cazuri. Constatarea este validă chiar și pentru copiii sau adolescenții cu IRC, la care masa ventriculului stâng este semnificativ mai mare comparativ cu subiecți de aceeași vârstă [Johnstone et al., 1996]. în fapt, masa ventriculului stâng tinde să crească deja în afecțiunile primare renale, cu funcție renală normală (!), chiar și în prezența unei TA normale (!). Stefanski et al. [1996] au demonstrat acest fapt la pacienți cu glomerulonefrite cronice și clearance de inulină în limite normale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în geneza HVS la pacienții renali sunt obligatorii. Fiziopatologia hipertrofiei ventriculare stângi la pacientul renal La omul sănătos, hipertrofia cardiacă reprezintă un proces fiziologic benefic care apare în cursul creșterii copiilor sau ca rezultat al activității fizice intense. Amplitudinea modificărilor ventriculului stâng este proporțională cu munca acestuia și cu dimensiunile corporale. Dezvoltarea și caracteristicile hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) sunt influențate, la individul normal, de către numeroși factori, cum ar fi vârsta, sexul, rasa și bolile asociate [Grossman et al., 1980]. în condiții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cursul fazei maladaptative, celulele miocardice suprasolicitate prezintă un consum energetic exagerat. Există un dezechilibru între consumul energetic și producția de energie, rezultând un deficit energetic cronic și, ca urmare, o rată crescută de moarte celulară. Moartea/apoptoza celulelor musculare în ventriculul suprasolicitat crește în continuare efortul miocitelor restante, generând un cerc vicios cu cardioscleroză progresivă și insuficiență cardiacă. Patogeneza deficitului energetic cronic este complexă și include afectarea circulației coronariene și reducerea rezervei coronariene [Brilla et al., 1991]. Deși moartea miocitelor poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și diferențierea celulară. Activarea factorilor de creștere stimulează proliferarea și activarea fibroblasturilor cardiace, rezultând fibroza miocardică, caracterizată printr-o creștere rapidă a sintezei de colagen și o proliferare disproporționată a matricei celulare [Speiser et al., 1991], ceea ce, reducând elasticitatea (complianța) ventriculului stâng, alterează umplerea diastolică. Fibroza miocardică este mai marcată în suprasarcina de presiune decât în cea de volum și este favorizată de factori cum ar fi senescența, ischemia, catecolaminele, angiotensina II și aldosteronul [Weber et al., 1989; Robert et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
necesită generarea unei presiuni intracavitare mai mari în cursul contracției ventriculare. Aceasta se realizează prin aranjarea proteinelor musculare cu rol contractil în paralel. Ca urmare, are loc o creștere a grosimii peretelui ventricular și o reducere a volumului cavitar al ventriculului stâng. Din acest proces rezultă HVS concentrică, determinând o reducere a complianței diastolice și ischemie la 267AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL nivelul miocardului, chiar în absența obstrucției coronariene aterosclerotice. Relația dintre stresul de perete și presiune este influențată de mărimea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]