1,533 matches
-
nebunie. Tragicul este legat de neputința, general umană, de a ajunge la real. Bibliografia pe care o pune la dispoziție e una de referință. În opoziție cu Shakespeare, creator în dimensiunea umanității eterne, pe G. B. Shaw îl analizează prin verva cuvântului, a ironiei. Identifică (Studii și observații) în eroul a două drame elisabetane pe fiul lui Iancu Sasul, urmaș al lui Petru Rareș. Între valorile perene ale artei universale așază opera lui Ion Creangă, chintesență a spiritualității românești. Eseurile lui
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea. Aici, B. se relevă însă și ca autor de beletristică propriu-zisă. Remarcabile sunt paginile de evocare a anilor copilăriei, cu un ton ușor nostalgic, cele despre detențiunea de la Vác surprinzând cu vervă, umor și nu rareori cu sarcasm atmosfera din închisoare, portretul colectiv al bucovinenilor, așa cum i-a cunoscut la Cernăuți, în anii de apariție a gazetei „Patria” (1897-1900). Istoricul, omul politic, sociologul, publicistul și literatul sunt mereu prezenți. Informației, deseori inedită
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
lemn, au creat un stil și o tipologie. Câteodată piesele abordează teme de existență mai grave și, nu de puține ori, moravurile societății totalitare. B. a publicat și un roman remarcabil, Balanța (1985), într-o notă senzațională și, bineînțeles, comică. Verva lui este, și aici, scânteietoare și, în genere, romanul are substanță. A devenit, ulterior, scenariul unui film realizat de Lucian Pintilie. Pentru activitatea lui literară, B. a fost distins cu Premiul Academiei (1971) și, de mai multe ori (1968, 1973
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
exaltări de vizionar, știind să fie dur, șfichiuitor, vindicativ. Virulența lui pamfletară - prevestindu-l pe N. D. Cocea - nu cruță deloc instituțiile timpului. Totul, sau aproape totul, i se pare o farsă sinistră, un spectacol de bâlci, penibil și caraghios. Verva satirică a polemistului se proiectează în creionări acide, vizând diverse specimene din viața politică ori din presă. După modelul lui Caracudi al lui Caragiale, B. conturează tipul gazetarului fără principii și fără scrupule. Părerile lui asupra artei preiau idei ale
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
pasiunea pentru studiul argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în 1997, la București, Utopii, eseurile sunt însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă, capacitatea evocatoare și talentul memorialistic al autorului. Greu încadrabilă într-un gen, această carte - amestec insolit de teorii, anecdote, amintiri, jocuri de cuvinte și de idei care țâșnesc de sub condei - relevă, în persoana scriitorului stabilit la Paris
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
aproape, umbra frontului (tatăl e la război, copiii așteaptă ziua „de leafă” ca pe o sărbătoare, din panoplia clasei priveghează faimoasa „Usturica”, o replică naivă - citadină - la amintirile „humuleșteanului”). Cultivă tot mai dezinvolt, apoi, un aliaj de haz destins, bonom, vervă surâzătoare ori ironie subversivă, iar ca revers, un gen de evocare, agreabil, ce-i va atrage cititori fideli. Cartea ce îi aduce recunoașterea e Cișmigiu et Comp., o odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
variante la Fata din dafin), va izbuti notabile remake-uri, recuperând embleme, măști (extrem de „productivă” cea a cheleșului), integrând surse, triind motive, diverse ca factură și tipologie. Umorul blajin reanimă, în fine, în Mici povestiri despre oameni mari (1981), anecdotica instructiv-cordială, verva păstoasă, duhul boem și destins al unui București de odinioară: lume pestriță, cafenele, simigerii (a lui „Kir Sotir”, „la Agop”, în Calea Moșilor), instituții cu faimă și oameni „cari au fost”, agitația de o clipă a urbei, ambianța balcanică. Trecerea
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
Mihail Dragomirescu - drept „creație”. Demersurile sale critice, deși concepute ca participări subiective plenare, se individualizează totuși, în peisajul epocii, prin situarea cărților analizate în contextul integral al creației autorilor luați în discuție și, pe cât posibil, al literaturii cu tematică similară. Verva acut polemică și perspectiva întotdeauna imprevizibilă de intrare în subiect caracterizează mai toate cronicile și profilurile scriitoricești realizate de C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
distrăm. Nici lui Lefty versurile nu-i spuneau mai nimic, dar melodia era suficientă. Îi vorbea lui Lefty de frivolitatea din epoca jazzului, de cocteilurile cu gin, de fetele cu țigări; Îl făcea să-și dea părul pe spate cu vervă... În timp ce afară, În curte, Desdemona Îl auzea cântând și reacționa altfel. Pentru ea, cântecul evoca numai barurile rău famate pe care le frecventa fratele ei jos, În oraș, speluncile cu hașiș unde se asculta rebetika și muzică americană și unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trezește din toropeală și, după ce se uită buimacă în jur, privește cu interes spre estradă. Vipsania s-a destins de-a binelea. Și-a făcut griji inutil. Comportamentul lui Maternus nu e chiar atât de prostesc. Acesta e plin de vervă. — Râd, glumesc, mă distrez și încerc să descriu în lucrările mele toate destinderile nevinovate pe care omul și le poate permite în această viață anostă... Aplauzele devin furtunoase. Publicul, în picioare, îl ovaționează. Vipsania zâmbește, îmbunată. Din spate, Labienus o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
are încotro. Vipsania se îngrijorează. Discuția riscă să degenereze. Întâlnește privirea lui Claudius. Se îndeamnă reciproc din ochi să intervină. — Pă... Păcat că nu-i și Gallus aici, lălăie acesta. Bun curtean, Vinicius se agață de noul subiect. — Are aceeași vervă sarcastică ca tatăl său. Nu e decât spirit de imitație, suspină Vipsania. — Ar trebui să se gândească totuși că vre... vre... vremurile s-au schimbat, murmură Claudius. Remarca lui stârnește o ușoară tensiune, dar, fie că n-o ob servă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Persiflarea nu recomandă neapărat un acultural. Să mai amintim o singură scenă, grăitoare pentru ilustrarea spiritului vioi al Adelei. E vorba de "scena" mesei și a conversației de la maica arhondară, unde dl Dimitriu (alias Calistrat Hogaș) e într-o debordantă vervă. Naratorul e zgârcit în notații. Ceea ce consemnează despre Adela ni se pare suficient pentru desemnarea stării ei de spirit. La plecarea bătrânului "un bărbat de vreo 60 de ani" - și acest amănunt biografic respectă realitatea: într-adevăr, Hogaș, născut în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ardeam. Și ea era rece. Da, micuța Selina, iar s-a întors roata în favoarea ei. În speranța că visul mi se va împlini, am dus-o să-i dau de băut la restaurantul Kreutzer. Și, în timp ce Selina trăncănea plină de vervă despre fleacuri, ștromeleagul meu îmi ajunsese până la buric. Șampanie, carne din plin, vin cât cuprinde. Tot tacâmul. Am dus-o înapoi la oceag conducând mașina în viteză, cu îndemânare, deși eram beat. N-a vrut să se culce cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încurcăturile dintre „traduși” și „traducători” și cei fără vină. Mița intră direct în scenă. Gelozia și-o exteriorizează la modul patetic: „Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie...”, „Nae mă traduce”. Verva Miței, vulgaritatea ei justifică legătura cu vechile personaje comice pe care o face I. Constantinescu: „Mița e construită după tiparele mimusului străvechi: vulgară, violentă, nu fără un anume farmec al comicului grotesc. Ca și alte personaje ale comediilor Mița face
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
care îl arestase ca să-și modifice raportul și să menționeze doar două - nu douăzeci și șapte - de furturi, fără nici o referire la balega din spate. Judecătorul l-a eliberat condiționat pe puști, menționând familia bună din care se trăgea și verva tinerească. — Sigur că da. Cu ce vă pot fi de folos, domnule Gelfman? — Păi, Howard mi-a spus c-ar fi bine să te sun. Am o mică problemă, iar Howard crede că tu mă poți ajuta. Nepotu-tău a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
70, când Sergiu Celibidache a venit să dirijeze Filarmonica din București, am mers la câteva concerte de neuitat. Mi-au rămas în suflet două piese, Rapsodia I de Enescu și Moartea Isoldei a lui Wagner, care puneau în alternanță umorul, verva și pofta de dans ale dirijorului cu înclinația profundă spre contemplație, spiritualitatea și puterea sa transfiguratoare. Ascultând muzica aceea ieșită din mâinile lui de vrăjitor, simțeam cum se poate muri de frumusețe, căci prin Wagner el îmi conducea sufletul într-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
bucă tăria lor... Emoție mare pe mine. I-am făcut o reverență ca la curtea Angliei. Dânsa era extrem de simpa tică. Cu talentul ei de mare regină, ne-a făcut să ne simțim cu toții în largul nostru. Sergiu, într-o vervă nebună, îi povestea tot felul de năstrușnicii, la care Regina râdea cu poftă. La un moment dat, venind vorba despre Sicilia, hodo ronc-tronc, mă trezesc povestind despre Lipari. La care ea îmi răs punde foarte drăguț: What a dream, if
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
întrebuința cuvinte franțuzești de-a valma cu cele romînești!... Crăcănel, crezând că voi da un exemplu care să fie luat drept pildă folositoare de colegi, mormăi aprobativ: ― Ei, ce i s-a întîmplat?! ― Să vedeți, reluai eu firul, plin de vervă. Odată, un domn din București trebuia să plece la Iași. Cum era iarnă și tocmai se lăsase un ger cumplit, îi spuse soției sale: ― "Dragă, fii bună, te rog, și dă tu o telegramă la hotelul Metropol din Iași, să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
tot liceul! Printre alte năzbâtii cu care îmi distram colegii în recreații sau în orele libere, când lipsea vreun dascăl, era și "imitatul". Imitam, în special, o serie întreagă de actori de la Național, și-i imitam, mai ales, cu o vervă îndrăcită ― cum ar spune un cronicar dramatic ― pe profesorii noștri. " Imitațiile" constituiau cea mai mare distracție a băieților; dar când îmi imaginam și câte o convorbire între doi profesori, despre noi, prea simpaticii lor elevi, atingeam culmea artistică pentru ei
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
zgură și cenușă? Păcătoșia! Dar care anume? 19 Mini era curioasă, dar cu mai mare curiozitate încă observa procesul inseparabil al durerei fizice și morale. își aduse aminte de doctorul Rim. Ii va prezintă mâine noile observațiuni cu protocolul obicinuit: vervă agresivă din partea ei, tăcere de sfinx - din dispreț sau ignoranță - de cealaltă parte. Prin coincidență, Lina, care uitase pe bărbatul ei, exclamă: - Ce o fi zicând Rim? Vom sosi înainte ca să se fi întors de la plimbarea de seară . . . Numai de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
voi să se salte, pentru a aproba pe Nory, dar nu putu; era prea somnoros. 25 . . . Cuvintele, faptele, oamenii astfel evocați treceau pe dinaintea lui Mini ca un film, ușor învăluit. Cu o secundă de oprire, trăsura coti șoseaua spre dreapta. Verva feministă a lui Nory se întrerupse. Fu iar tăcere și toate trei rămaseră atente drumului, căutând parcă, la o busolă invizibilă a călătoriei, acul de călăuzire în noapte. - Am intrat pe Șoseaua Mogoșoaiei, zise moșul. Luna acum era mai sus
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
parte din "arta prismatică" și trebuie o viziune specială ca să le descoperi calitatea. Băieții sunt 59 împărțiți în două tabere: unii, partizani ai lui Mika-Le, trag și ei beneficii și alții înjură pe Greg de "prismă". Mini râse, învinsă de verva lui Nory. - Eu, care cunoșteam parola, i-am făcut-o lui Bonifaciu, deși mi-e simpatic, cu ochii lui celești și peisagiile lui nobile. Dar când poți necăji un bărbat!. . . Elena auzise că Mika-Le a desenat-o și, Rum tot
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
70, când Sergiu Celibidache a venit să dirijeze Filarmonica din București, am mers la câteva concerte de neuitat. Mi-au rămas în suflet două piese, Rapsodia I de Enescu și Moartea Isoldei a lui Wagner, care puneau în alternanță umorul, verva și pofta de dans ale dirijorului cu înclinația profundă spre contemplație, spiritualitatea și puterea sa transfiguratoare. Ascultând muzica aceea ieșită din mâinile lui de vrăjitor, simțeam cum se poate muri de frumusețe, căci prin Wagner el îmi conducea sufletul într-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
bucă tăria lor... Emoție mare pe mine. I-am făcut o reverență ca la curtea Angliei. Dânsa era extrem de simpa tică. Cu talentul ei de mare regină, ne-a făcut să ne simțim cu toții în largul nostru. Sergiu, într-o vervă nebună, îi povestea tot felul de năstrușnicii, la care Regina râdea cu poftă. La un moment dat, venind vorba despre Sicilia, hodo ronc-tronc, mă trezesc povestind despre Lipari. La care ea îmi răspunde foarte drăguț: What a dream, if I
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
atât de mărunte o namilă potrivită să sfarme stînci. Împingînd cui după cui pe gît, Urecheru promise instructorului că, după ce-și repară motoreta, o să-l ia la plimbare prin comună. Cu capul aplecat, tovarășul Cucolaș îl asculta binevoitor. Vioaie, verva pornografică a lui Fărocoastă se dovedea de nesecat. M-am mirat văzîndu-l integrat în această societate pe tînărul Tomulescu. Știam că strînge material pentru o delațiune, de aceea mă punea să-i povestesc amănunte din cancelarie. Complicitatea asta mă dezgusta
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]