9,864 matches
-
firav firicel de floare, cel mai neînsemnat copăcel sau pui de animal... căldura care se extinde prin apropierea ființei ei este favorabilă vieții, încât orice-i stă în preajmă se bucură de valurile pozitive, benefice... vocea ei e un susur vesel de izvor jucăuș, iar generozitatea și bunăvoința întregii ei ființe este copleșitoare. Aceasta ar fi o descriere care, de fapt, nu reușește să arate adevărata revelație care înseamnă prezența ei... tocmai pentru că, prin ceea ce este ea, se află în indescriptibil
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
micuță de statură, zumzăind rapid de colo-colo, ca o rază de soare, întrecea pe oricine și găsea ce era de găsit înaintea oricui. Ghidușa s-a bucurat nespus când am anunțat-o că o iau în echipă, și a țopăit veselă, ținându-se după mine. Echipa mea o mai includea pe îndrăzneața și isteața Portocală, poreclită astfel pentru faptul că mereu mânca felii de portocală, chipsuri sau semințe, în ciuda faptului că era zveltă și rapidă ca o felină, cu ochii ageri
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
gurile căscate, privind apariția și dispariția creaturilor magnifice, ireale... încă nu ne venea să credem ce văzusem... și cum era să ni se pară altfel? Bravo! a exclamat Ghidușa bătând din palme. Grozav, mia plăcut! s-a bucurat ea țopăind veselă. Mai vreau o dată! Mie nu-mi mai trebuie asemenea spectacol, a mârâit Portocala privind neîncrezătoare spre lacul care acum era liniștit și pustiu. Dacă vine un animal din acela la mine, îi dau una peste bot!... S-ar putea să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
pare rău deloc, le-a întors-o Portocala. A fost grozav! Dar era bine să fi știut și noi înainte despre solzii ăștia... poate-i foloseam la ceva. La vreo minune, la vreo... La prășit în vie, a râs Ghidușa veselă, apoi a adăugat: Eu mă duc acasă! Și noi mergem acasă! au spus și ceilalți copii. Mergeți acasă, le-am zis eu. Vacanță plăcută! Pa! I-am privit cum se îndepărtau. Așteptam în stație, și așa cum priveam în lungul drumului
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
de preocupările sale psiho-pedagogice, îmbrăcând însă forme diverse de expresie literară. În Flori târzii (2002) și Parfum de spini (2003), profesorul Fetescu tatonează parcă spațiul literaturii, adunând împreună creații aparținând mai multor genuri literare: proză scurtă, versuri lirice profunde, catrene vesele și triste, cugetări și aforisme. Urmează apoi o separație necesară a genurilor, în urma căreia câștigă pentru început proza. În 2004 apare Educator adevărat, un volum de eseuri și proze inspirat din lumea școlii și a educației, în care experiența didactică
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
și îngăduința este sortită destrămării. Dorință Suprema dorință a părinților este să și vadă copiii sănătoși, fericiți și realizați familial și profesional. Senectute Anii au zburat, ca gândul s-au dus Iar viața mi se îndreaptă spre apus. Atenție! Fata veselă și petrecăreață care-ți place la nebunie s-ar putea să nu fie și cea mai bună alegere pentru a-ți fi soție. Dragostea Dragostea devine învolburată și devastatoare atunci când îmbracă hainele geloziei și ale vrăjmășiei. Definiție Dragostea este imaginație
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de elemente privitoare la căldura neobișnuită a momentului: "Dincolo de fereastră aerul fierbea de căldură. Muște inspectând cearșaful dubios" (p. 11). Era dimineață devreme, când domnul Maltezi îl vizitează pe Gabriel Dimancea: "Prin fereastra lată lumina năvălea exuberant. Undire de lumină veselă. În explozia verii totul părea clar, ușor și plăcut. Nici dracul, în persoană, de-ar fi îndrăznit să apară, n-ar fi stârnit altceva decât un irezistibil hohot de râs. Ce zăpușeală, se alintă tânărul zmucindu-și bluza de pijama, sunt
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
ai două variante, ori ești ninja commando ori ninja master" (jocuri.clopotel.ro); "e un film japonez cu ninjaci zgomotoși?" (diginews.ro/forum); "e super tare... sau cum ar spune copiii e cu ninjaci de zboară" (craiovaforum.ro) etc. Oscilînd vesel între ninjalăi și ninjaci, constatăm că se mențin vii, deopotrivă, posibilitățile de adaptare morfologică, dispoziția ludică și plăcerea hibridizării registrelor.
"Ninjalău" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9475_a_10800]
-
Roy Andersson, Du Levande (You, the Living, 2006)care a primit alături de filmul lui Cristian Nemescu, premiul criticii ex-aequo, vorbește despre un regizor cu o tehnică desăvîrșită, minuțios și sceptic, cît și despre comedia umană, într-o notă de apocalipsă veselă, un laitmotiv al filmului fiind chiar lipsa de sens a naturii umane puse în act. Cu o mică licență poetică, a fost tradus, voi, cei vii în loc de tu, cel viu, traducerea corectă, acest tu generic este și un subtil avertisment
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
imaginea singurei legi care contează: aceea a disponibilizării unui excedent de cadre, a comasării secțiilor și a reducerii universităților. Cît privește "adaptarea la normele europene", cel mai adesea se ajunge în situații care, dacă n-ar fi triste, ar părea vesele. Am să dau un singur exemplu: acela al "implementării" Convenției de la Bologna. Se știe, aceasta prevede o eșalonare pe trei nivele (licență, masterat și doctorat) a studiilor universitare. E limpede că mai peste tot baza o alcătuiește licența (deși sînt
Învățămăntul universitar by Mihai Maci () [Corola-journal/Journalistic/9486_a_10811]
-
subliminalul gînditorului. Sub fascinanta-i gesticulație nihilistă (a fost un genial histrion al negării), Nietzsche preconizează o nouă religie bizuită pe un impuls dionisiac, reflectînd "spiritul liber" (Freigeist), eliberat de teamă și de fanatism, deprins cu îndoiala și cu "știința veselă". Exponentul noii "religii" ar trebui să fie "supraomul" (Übermensch), făptură care acceptă jocul energiilor date, atingînd o existență plenară, acordînd conștiința la condiția sa vitală, ca o transcendere a umanului prin încordarea "voinței de putere" (Wille zur Macht). Herald al
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
tradiția bătăilor cu flori. Pînă aici, sînt locuri. Urmează figuri. Marțiale: Averescu, Budișteanu poreclit Ciomag, Dragalina și, pe lîngă ei, un ubi sunt cu vedete bucureștene, rămase în poze care se șterg la soare, în geamul unei tipografii: "Nababule Cantacuzino, vesele Bobeica, impetuosule Filipescu, tribunule Fleva, papa Ventura, naționalistule Ureche, muncitorule Exarcu, cochetule Claymoor, încondeiați la rînd, cu metehnele voastre, exagerate de șarja artistului, unde sunteți?". Revistele literare au dus-o greu ieri, o duc greu azi și, știm noi, cei
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
fost, n-a fost)... Concentrat cu precădere asupra eului propriu, liricul nu rămîne totuși opac la dramele lumii în care trăiește: calmul livezilor de portocali e sfîșiat de explozia unei bombe (Iarnă verde); o mamă își plînge fiul ucis: "ce vesel era cînd a plecat// ecoul pașilor lui n-are să mai sune/ urcînd scara cîte două trepte odată" (Bocet); "moartea stă la pîndă sub măslini" (Pîndă sub măslini). Dar dăinuirea milenară a locurilor poartă în ea speranța păcii; poetul aruncă o
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]
-
Abernathy (Rosario Dawson) legate și ele de lumea filmului, dar aflate la periferia ei. Zoe și Kim sunt cascadoare, lucrează ca dubluri ale actrițelor în scene periculoase. Fetele aduc cu ele argot-ul, vervă și vorbărie plină de lucruri mărunte, dar vesele. Ca în orice grup există o ierarhie și cele două femei cowboy, Kim și Zoe, domină scena. De data aceasta nu apariția bărbatului fatal schimbă lucrurile, ci un Dodge Challenger, alb, din anii '70, scos la vînzare și pe care
On the Road cu Tarantino by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9551_a_10876]
-
și joacă alături de ei. E o Românie-teatru, o Românie grădină Iunion, căruia domnul Caragiale îi e director și sufleor." Și, ca să nu fim incompleți, încă: Unii au văzut acolo o lume idilică, alții o lume coruptă, unii doar o lume veselă, alții dimpotrivă, una tragică. Dar nimeni nu s-a îndoit că e o fotografie fidelă. Or, în preajma lui 1900, România nu e nici fotografie mateină, dar nici caragialescă" Lucruri limpezi, veți spune. Nu suficient de limpezi încât să-l ferească
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
de tată și de mamă, am fost internat la Școala Schewitz-Thierrin și am făcut cunoștință cu o altă teroare de ordin gastronomic: mâncarea de carne de vacă cu prune". în schimb, Radu, fratele, cu un an mai mare, era "voinic, vesel și optimist", aducea "în locuința mohorîtă de pe strada Decebal, numărul 27, șdin Turnu-Severinț, un proaspăt vânt de primăvară". Grădina copilăriei este evocată, nu fără mustrări lăuntrice, față de efuziunile "impardonabile", într-un elan liric nebănuit și care, spune criticul, "nu mă
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
mărturie. în anii senectuții lecturile sale preferate au devenit memoriile, jurnalele, însemnările de călătorie, reflecțiile moraliștilor. Nu degeaba scriitorul francez Michel de Montaigne i-a fost cel mai apropiat în spirit. Și nu scrisese acesta în Eseuri, "îmi place înțelepciunea veselă și mă feresc de asprimea moravurilor și de austeritate"?
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
costorarilor ca o tabără de război. Din fosta casă mai rămăseseră doar scara și zidul dinspre moară, ca un decor de teatru, cu fereastra de la care Del privise de atâtea ori spre crucea roșie a morii." (p. 167). Senin și vesel, apărătorul ordinii publice îi are la mână și pe țiganii autoîmproprietăriți (ei trebuie să cotizeze pentru a rămâne în grațiile șefului de post), și pe moștenitorii siluiți: La urma urmelor - analizează el situația, cu un cinism Ťtehnicť -, țiganii nu erau
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]
-
1985, p.9) Nimeni n-a mai observa finalul, momentul înalt al celor ce pot încheia sărbătorește romanul. Se vedem cum arată ultimul capitol: " ...Duminecă... Satul parc-a întinerit și s-a primenit în așteptarea zilei mari. E curat și vesel, nu degeaba poruncise preotul ca fiecare om să măture în fața casei, să curețe ogrăzile și să împodobească porțile cu verdeață. Însuși Dumnezeu s-a milostivit să îngăduie o vreme frumoasă, vrând parcă să răsplătească astfel strădaniile slujitorului său. Toată lumea îmbrăcase
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
așezau pur și simplu în noroi "în totală apatie și resemnare și acolo au rămas". Cam multă și sinistră experiență de viață pentru o tânără care abia trecuse de vârsta de douăzeci de ani. Chiar dacă nu este nici ea foarte veselă, evocarea Teatrului Barașeum din București este de cu totul altă factură. Invitații de onoare, două dintre actrițele legendare ale teatrului, Rudy Friedman și Agnia Bogoslava, precum și un actor mai tânăr, Nicu Nitai, copil în anii de glorie ai spectacolelor de la
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
genial, Activistul de partid și limba de lemn) ori veșnicele metehne românești (Dispozitiv de omorât capra vecinului, Un sfert de oră în București, Arătatul cu degetul la români, Retorica lui NU, Când vorbesc statuile, Între păgubosul NU și mult prea veselul DA). Dacă o parte din tablete, precum cele de mai sus, au, implicit sau explicit, o bună doză de vehemență, în altele e evidentă consonanța afectivă cu exemplaritatea unor modele (de pildă, seria de bucăți dedicate Iașului - Funcția emotivă și
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
imens cireș sălbatic m-a acoperit/ cînd am sărit gardul să mă întorc/ cimitirul sărac în stînga mărea întunericul/ și o tăcere se interpunea încăpățînată/ între clapa albă și clapa neagră// această seară e fără sfîrșit/ se strecoară sub dimineți vesele/ și zile cenușii/ e ca un preș care ni se trage de sub picioare" (seară continuă cu rîul în spate). Sau: "stăteam într-un picior înghesuială mare/ alunecînd de pe glob puțin cîte puțin// dormeam în cap/ mîncam în stomac/ amorul trecuse
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
ipocrizia plină de asperități a nuanțelor. Două sunt, la rece, publicurile-țintă ale unui asemenea volum pe cât de neobișnuit, pe atât de neașteptat. Adică adolescenții și tinerii (în curs de educare, nu-i așa?) amatori sinceri de șarade sângeroase, de violența veselă a fantoșelor (pe care le vor găsi sumedenie aici: rabiata Arabella, Samurai, Finlandeza Haricleea, Măcelarul Magellan, Veta cu racheta, Geta cu bricheta, Nelu, caporalul M. Ilie, Lică Licantropu, Koichiko Koizumo etc.). Inofensivi și ludici, totuși malițioși și imunizați la carnagii
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
rafinamentul simțurilor. Totuși, comparația cu Baudelaire, pe care o face Lorenzo Montano, autorul unei ediții din poeziile lui Magalotti, îi pare, lui Călinescu, deplasată. Asta fiindcă francezul interpretează, țese corespondențe acolo unde italianul doar se bucură, adulmecînd. Voltaire ca "Mefistofel vesel" trece și el prin selecția lui Călinescu, cu filosofia lui "superficială pînă la zăpăceală". Goldoni, acela pe care tatăl lui, doctor, îl lua la patul pacienților, apoi acela turbulent, stricînd liniștea colegiului de unde-l dau afară și, în fine, bonomul
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
de partide și oneroși oameni de afaceri se întîlnesc la fieful lor sau al altora, la restaurantul partidului unde sunt primiți nu cu pîine și sare, ci cu tradiționalul caviar și somon fumé, cu lăutari lelițo și cu folkiști, noaptea veseli, ziua triști. Îi puteți asculta pe Nelu Ploieșteanu cu care Gheorghe Dinică a mai cîntat, precum Ștefan Iordache cu Sanda Ladoși, pe George Vintilă, ex Phoenix, care renaște din propria cenușă ca pasărea cu apetit pentru autodafe și între toate
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]