1,009 matches
-
Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar când cu flori și fan cosit Va trece vară pe câmpii, În aur lanurile-or fi Și hora-n sat ne-o veseli. 95 ¾ IARNĂ Iarnă după Moș Grigore Sfătosul Peste casă și pe stradă, Legănați ușor, Au pornit de ieri să cadă Fulgi de proaspătă zăpadă. Câte-un fulg de geam s-anină Și copacii în grădina Sub povară se înclină. Ninge
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
econom. *să trebuie copiii animalele iubească 2. Rconstituie propoziția din cuvintele ce le vei forma cu silabele de pe plic: ÎN EXCURSIE E sâmbătă. Plecăm cu întreaga clasă în excursie la Cheile Bicazului. Sosește autocarul. Ne urcăm și pornim. Toți suntem veseli: admirăm peisajul, cântăm, spunem glume. -Iată, se zăresc munții! spune Cosmin. În curând vom ajunge la Chei. Ne așteaptă stâncile golașe. -Bun găsit, munte! 1. Unește cuvintele din prima coloană cu cuvinte potrivite din a doua coloană: pădure mare școlar
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
invidieze pe cei ce pot să privegheze, ci să-i felicite și, rămânănd acasă, să intre în comuniune cu aceștia prin rugăciune, ca să se bucure împreună de bunătatea dumnezeiască; întrucât, pe unii îi încununează fapta, iar pe alții îi veselește viața evlavioasă. În gândirea nicetană, privegherea este socotită ca o purificare după cinci zile și cinci nopți în care omul s-a îngreuiat printr-o amorțire trupească și s-a făcut părtaș la „fapte lumești”. Practic, ea este o îndeletnicire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
privegherilor, Sfântul Niceta spune: „Așadar, cine a gustat, a înțeles și a simțit ce greutăți i s-a ridicat de pe suflet priveghind, câtă amorțire a minții este alungată, câtă lumină inundă sufletul celui ce priveghează și se roagă, ce har veselește toate mădularele! Priveghind, orice teamă dispare, încrederea renaște, trupul este strunit, viciile pălesc, dragostea se întărește, dispare prostia, crește înțelepciunea, mintea se ascute, eroarea este înlăturată, diavolul - capul fărădelegilor - este rănit prin sabia Duhului”. Marele ierarh misionar Niceta învață pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o vei află. Cand zeii au f]urit omenirea. Viața Veșnic] au p]strat-o pentru ei. Tu, Ghilgameș, deci, cât] s]-ți îndestulezi pântecele, bucur]-te și te veselește; fiece zi s] fie o s]rb]toare, pune-ți vesminte frumoase, împodobește-ți p]rul, spăl]-te bine cu ap]; ia aminte la copilul care te ține de mân], iubita s] g]seasc] la pieptul ț]u pl]cere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
polului de stînga: Ce pol, bre?; fumează și tu un Pall Mall! 14 februarie E de-ajuns ca unul din... Cuibul de cuci să-nceapă a-și dezbrăca și-mbrăca pijamaua, într-un crescendo alarmant, pentru ca întreg salonul de... băieți veseli să-l imite și numai intervenția promptă a... monitorilor în alb poate reinstala calmul. După ce, evident, cel ce-a dat tonul, și alții cîțiva, sînt tratați cu clasicul cearșaf, adică legați fedeleș de pat și ostoiți c-un pahar de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Încep a trece sănii cu copii pe uliță. Pe derdeluș, se aud clinchete de zurgălăi, bucurie multă și veselie. În curând, seara coboară încet peste satul amorțit de frig. Copiii, obosiți și înghețați, dar fericiți că au putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a se cuibări în patul moale și călduros de lângă sobă. PRIMĂVARA A venit primăvara ! Tânăra domniță s-a întors cu o coroniță de ghiocei și albăstrele. Soarele ne zâmbește iar. Prințesa țese
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
În Baden, În Elveția. În acel timp, Italia renascentistă lăsase deja În urmă viața comunală. Iată cum descrie acest eveniment: Deasupra bazinelor sunt galerii unde bărbații stau și privesc sau conversează. Toată lumea are voie să observe, să vorbească, să se veselească și să se relaxeze, În timp ce femeile, nude În văzul tuturor, intră și ies din apă. Nu există un paznic care să urmărească cine intră, nu există o poartă care să prevină intrarea, dar nu există nici un semn de lascivitate... Bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Gh. P. unu: Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă-ta..., că bune le mai face...! (Gh. P. doi i le arată pe masă) Cum? Ce ziceau că aduci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
n-ai loc sub o cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce! Isus nu-mi cere asta! El îmi spune să mă bucur și să mă veselesc! Dar cum să mă veselesc și să fiu fericită? Sub cruce? Nici El n-a fost fericit sub cruce! Octav: Așa e, iubito, n-a fost fericit... Dar asta nu-nseamnă că toată viața Lui n-a mers către cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cruce... înseamnă că degeaba trăiești... Mona: Dar, omule!, nici o morală, nici o religie de pe lume nu-mi cere să stau sub cruce! Isus nu-mi cere asta! El îmi spune să mă bucur și să mă veselesc! Dar cum să mă veselesc și să fiu fericită? Sub cruce? Nici El n-a fost fericit sub cruce! Octav: Așa e, iubito, n-a fost fericit... Dar asta nu-nseamnă că toată viața Lui n-a mers către cruce... Asta era misiunea Lui... Să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de un atribut/modificator de tip calificativ 20: Trăiește viață cârpită cu ață (Zanne, P, II, 801, apud Creția 1956: 118) Să zicem noi că mare greșeală au greșit noauă vecinii (Coresi, C2, 47, apud Creția 1956: 118) Și se veseliră veselie îngerească (Ispirescu, L, 70, apud Creția 1956: 118); în acest exemplu, apare un complement intern al unui verb reflexiv inerent 21; (d) structura verb + substantiv cu același radical reprezintă o figură etimologică, diferită inclusiv sintactic de situațiile anterioare, folosită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acesta apare numai pe lângă câteva verbe, care întâmplător sau nu sunt inergative: a dansa un dans a dormi un somn a visa un vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan 1968b: 267) − este o dovadă că apariția elementului se nu este corelată, în română
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea de suferit defăimari, prigoane și chiar moarte, din pricina credinței în El și a răspândirii Evangheliei creștine în lume. De aceea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
bucurați cu bucurie mare. De sunteți ocărâți pentru numele lui Hristos, fericiți sunteți, căci Duhul slavei și al lui Dumnezeu Se odihnește peste voi” (I Petru 4, 13-14). Predica de pe munte se încheie sub semnul speranței: „Bucurați-vă și vă veseliți!” Iisus e „duhul bucuriei”. „Bucurați-vă!” a fost primul cuvânt pe care L-a rostit și după Înviere. El ne îndeamnă să ne bucurăm de tot ceea ce ne dă Dumnezeu, de speranța în viață, în bine, să fim căutători de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
intrăm în Împărția cerească. Prin iertare și milă imităm pe Hristos<footnote id="13">Pr. Leonte Constantin, Ascensiuni duhovicești, Editura Filocalia, Roman, 2008, p. 162<footnote>. Mila îl salvează pe om de rigiditatea preocupării exclusive de sine. Astfel, bogatul se veselește în ospețe, iar săracul Lazăr, plin de bube își trăiește singurătatea în foame la poarta lui. Lazăr e dus după moarte în sânul iubitor a lui Avraam, în cea mai afectuoasă comuniune. Bogatul e dus în singurătatea și fierbințeala iadului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Hexaemeron, omilia a II-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 92) „Și a zis Dumnezeu: «Să se facă lumină!» (Fac. 1, 3). Cel dintâi cuvânt al lui Dumnezeu a creat lumina, a risipit întunericul, a pus capăt tristeții, a veselit lumea, a adus dintr-odată, peste toți și peste toate, priveliște veselă și plăcută. S-a arătat cerul, care mai înainte, era acoperit de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
drepții pofteau să le vadă (Matei 13, 17), acelea s-au împlinit și au luat astăzi sfârșit. Dumnezeu pe pământ S-a arătat în trup și cu oamenii a petrecut (Baruh 3, 38). Să ne bucurăm, dar, și să ne veselim, iubiților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a văzut mulțimea celor ce se mântuiesc, împlinind voia lui Dumnezeu-Tatăl. De aceea Și-a făcut necinstea bucurie și a socotit durerile o dulceață. Deși au fost multe și foarte crude îndrăznelile împotriva Lui, vom afla scris că Iisus Se veselea și a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci așa a fost bunăvoirea înaintea Ta (Mt. 11, 25-26
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și că oricine trece pe acolo se desfătează și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate) sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Și dacă aceste creaturi sunt atât de mari și de neînțeles de oameni, cu cât mai mare (și de necuprins cu mintea) este Cel ce le-a făcut pe ele. De aceea, se cuvine să se bucure și să se veselească cineva că o astfel de bogăție și moștenire s-a pregătit pentru creștini, (atât de mare) că nimeni nu poate s-o exprime și s-o descrie. Se cuvine, deci, să fie îmbrățișată cu zel și smerenie lupta creștinilor, pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dumnezeiesc, care locuiește în ei”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre răbdare și discernământ, 10, în PSB, vol. 34, p. 307) „Dar în orice măsuri s-ar afla, viața sfinților se va afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la Dumnezeu ...74”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 590) 74 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și a dat o petrecere în cinstea lui. Fratele mai mare era însă invidios și nu a vrut să participe și el la bucuria familiei. Acest frate îi reproșează tatălui că nu l-a încurajat și pe el să se veselească cu prietenii lui, deși avusese un comportament exemplar. În schimb, pentru fratele mai mic, care i-a risipit averea cu destrăbălatele, a organizat o mare petrecere. Văzând cum gândește, tatăl i-a spus: „Fiule, tu totdeauna ești cu mine și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
pentru fratele mai mic, care i-a risipit averea cu destrăbălatele, a organizat o mare petrecere. Văzând cum gândește, tatăl i-a spus: „Fiule, tu totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim și să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era și a înviat, pierdut era și s-a aflat”. Semnificația acestei pilde este, credem noi, destul de clară. Tatăl este Dumnezeu. Cei doi fii se referă la două tipuri de creștini
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]