3,798 matches
-
I al Valahiei, 1338-1364]. De aceea, prin virtutea și învățătura Cuviosului Părinte Grigorie Sinaitul, haina monahilor se înmulțește în locurile și orașele acestora. Iar el a ridicat la Paroria și mănăstiri, și ai putea vedea ca un alt Munte Sfânt, veselie mântuitoare bine înrădăcinată [Ps 47, 2-3]. Și prin viața acelui fericit învățător, pământul locuit de bulgari s-a făcut o cetate a monahilor. Iar după adormirea și după urcarea aceluia la Dumnezeu, mulți din învățăceii aceluia au răsărit ca niște
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
liniște și nu înțelegeam ce se întamplă, ce lipsește??... Apoi, îmi văd de cele zilnice, ies să-mi cumpăr ziarul , îmi savurez cafeau care deja îmi amorțise simțurile de plăcere, și.....totuși realizez că rândunicile care îmi umpleau diminețile de veselie și care îmi vesteau că va fi o nouă zi, nu mai erau.... Încep să cercetez cuiburile lor care păreau părăsite, și mă copleșește o tristețe.. Citește mai mult MONOLOGUL MEUDERICARDA BARBUBună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
liniște și nu înțelegeam ce se întamplă, ce lipsește??... Apoi, îmi văd de cele zilnice, ies să-mi cumpăr ziarul , îmi savurez cafeau care deja îmi amorțise simțurile de plăcere, și.....totuși realizez că rândunicile care îmi umpleau diminețile de veselie și care îmi vesteau că va fi o nouă zi, nu mai erau.... Încep să cercetez cuiburile lor care păreau părăsite, și mă copleșește o tristețe..... XII. SFATURILE UNUI PSIHOLOG., de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 690 din 20
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
Îmbrăcați în civil tinerii păreau mult mai respectuoși așa că adjutantul, fără a fi provocat, i-a privit admirativ și li s-a adresat ca unuia singur: „Băi, băi, băi... vezi că dau cu tine de pământ de crăchi!”. Ceva între veselie și rumoare s-a iscat între proaspeții civili. Deveniseră timizi, la fel de timizi ca atunci când, îmbrăcați tot în haine civile, fuseseră aduși pentru a fi instruiți să-și servească patria doar că atunci păreau, ori chiar erau, speriați de-a binelea
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
salutau: „Să trăiți!”, „Să trăiți!”, iar fiica lui - medic rezident, își alăpta copilul și uitase să tragă draperiile la fereastră, se vedea totul, avea niște sâni imenși... În seara următoare, Marian a ieșit cu copilul la săniuș între blocuri. Hărmălaie, veselie, copii mulți - ce mai, Sebastian era în al nouălea cer... Deodată, în blocul de alături, la o fereastră a apartamentului în care locuia colonelul, s-a aprins lumina... Copilul a observat, s-a oprit în loc și, după câteva clipe, a
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
tunică-i pun alune și galoși vechi la picioare. La găt îi leagă un fular, pe cap, o cratiță e clop. Îi dau mătură de coșar, la privitori să dea noroc. În jurul lui se prind la joc, cu chiot de veselie. Prin amintiri să-și facă loc, vis numit copilărie. Îi caută nume hazliu și fără popă-l botează. Iar prin al nopții vis pustiu, grijă de copil veghează. Cu grijă se trezesc în zori, la omuleț de zăpadă. Dar pe
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ILUZII Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului de-am ști din timp ce-i după moarte dincolo de această galaxie am emigra într-o inconștientă veselie ( indiferent câți ani-lumină ne desparte! ) . mergând-naintea timpului cu stăruință rămânem tineri până la sfârșit înfipți cu pasul drept în infinit și cu cel stâng în... neființă . tu te-ai grăbit să pleci, să nu mai speri ( să-ți schimbi destinul
ILUZII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366489_a_367818]
-
în fiecare zi, Zambilă a părăsit biroul. Când el ieșea pe ușă, Petruș tocmai intra, acesta din urmă s-a ferit din calea fostului șef, apoi a intrat în birou. -Bună șefa! Petruș era o fire veselă, dar moderat în veselia lui, un tip bine organizat, gata să ajute, să intervină, acolo unde ar fi fost nevoie de el. -Felicitări! Te-am numit în funcția de șef al departamentului de proiectare-cercetare, de astăzi vei conduce acest departament cu mână de fier
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
în care toate culorile, în calitatea lor de proprietăți ale substanțelor materiale, s-au evaporat... Albul acționează asupra sufletului nostru precum liniștea absolută. Această liniște nu e totuna cu moartea, ea abundă de posibilități vii. Este un nimic plin de veselie juvenilă sau, mai bine spus, un nimic de dinaintea oricărei nașteri, a oricărui început. Așa a vibrat, poate, pământul, alb și rece, în vremea epocii glaciare. Zorile nu puteau fi mai bine descrise.” În orice gândire simbolică , moartea precede viața, orice
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
poiana înflorita, De fagi mândri, străjuita, Primăvară cântă-n struna, Florilor de ,,ziua bună!,, Și-n pădurea fermecata, Roua clipei din petale, Curcubee mii arată Și-n privirea dumitale. Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat Ce-a sosit cu veselie Și cu floare-ncoronat. Primăverii se vrea mire: Cântă în privirea lui Toată floarea câmpului, ... Citește mai mult În poiana înflorita,De fagi mândri, străjuita,Primăvara cântă-n struna,Florilor de ,,ziua bună!,,Și-n pădurea fermecata,Roua clipei din petale
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
o juruința de sinceritate a coordonării chipului cu inima; exprimarea a tot ce are de spus, cu voioșie și într-o formă neasemănător de plăcută prin rostirea cu nevinovate greșeli a limbii române, căreia efectul intonațional aparte îi dă culoarea veseliei și o anume suzeranitate a nobleței predominate de amabilitate. Câtă plăcere insufla întâlnirea cu distinsa Reiko-san și cât e de lungă neasemănarea dintre ea și multe pretinse doamne care exersează gesturile oneroase, ca virtute! Am întâlnit-o în inima verii
REIKO-SAN. CONVORBIRI AFECTIVE DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366624_a_367953]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sarabanda intoxicării argotice continuă cu o veselie demnă de orice altceva și întemeiată, neapărat, pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul din noi, de a
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
scurtcircuitându-i gândurile, parcă robotizându-l ; nouătreinouăunupatruunușasetrei, nouătreinouăunupatruunușasetrei, nouătreinouăunupatruunușasetrei... Salvarea vine odată cu sosirea președintelui de sindicat plecat de acasă ca fiind sătul de cloceala căsniciei. Are de gând să-și scoată pârleala, distrându-se cu telefonul, după care să-și savureze veselia la un pahar de coniac cu ofițerul de serviciu și cu cine s-o mai ivi. Are agenda cu numere de telefon, știe cum și pe cine să șicaneze. Îl salută pe Albert, îi strânge mâna după care, fără să
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
ei ! Sunt numai armăsari ! Președintele trântește receptorul în furcă însoțind gestul cu hohote de râs, râsul unui om matur ce are satisfacția continuării poznelor făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie să apară secretarul de partid care nici măcar nu-i ia în seamă veselia menită să escamoteze supurația unei răni vechi ; cei doi se cunosc de prea multă vreme. Veselia disimulată a celuilalt
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
satisfacția continuării poznelor făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie să apară secretarul de partid care nici măcar nu-i ia în seamă veselia menită să escamoteze supurația unei răni vechi ; cei doi se cunosc de prea multă vreme. Veselia disimulată a celuilalt nu numai că nu mai are forță dar tinde să devină tristețe și mai ales durere. Are nevoie de suport moral
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie să apară secretarul de partid care nici măcar nu-i ia în seamă veselia menită să escamoteze supurația unei răni vechi ; cei doi se cunosc de prea multă vreme. Veselia disimulată a celuilalt nu numai că nu mai are forță dar tinde să devină tristețe și mai ales durere. Are nevoie de suport moral. Nu îl găsește la niciunul dintre cei doi astfel încât trebuie să recurgă la remediul ce nu
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
unde se va desfășura dansul. Parcă era mai gustată muzica lor decât cea de pe benzile magnetofonului, însă deocamdată nu era nevoie de lăutari. Era etapa de socializare între meseni. Trebuia să se ajungă la o anumită stare de bine, de veselie, pentru a schimba cele două surori de pe banda magnetică cu lăutarii locali. De fapt, toată comuna se distra la balurile sau horele din central comunei, după cum le cântau ei. L-au înlocuit pe Bengher, un infirm orb și fără degete
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Scriitorul scrie în prefața volumului său: „Ați ascultat vreodată cu atenție maximă râsetul cristalin al unui copil glumeț pus pe șotii (făcute fără răutate)? Este ca un șuvoi de apă provenit dintr-o cascadă de la munte. Este - pur și simplu - veselie. Atunci nu mai are nicio grijă, deși - de obicei - temerile lui de tinerel sunt la fel de mari ca ale noastre, ale adulților. Căci și ei au problemele lor grave de rezolvat. Ați ascultat vreodată cum îi turuie gurița unui poznaș ca
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
de viață, pace, bucurie și plăcere, ale strugurelui Cotnari, cel mai dulce strugure, cel mai curat, cel mai generos, cel mai gustos, cu spirit înhămat cu hamuri de fireturi sufletești alături de caii vieții ce trag șareta timpului spre rai de veselie, gust de dulceață și cântece de inimă, de minte, de iubire, neiubire, drag, dor, patimă lumească, uniformă cu miracolele cosmosului! Din stăpânirea domnilor, boierilor și podgorenilor istoriei, în grija societății Cotnari, vinul acesta e într-un strop din pahar, cât
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
omului cumsecade, cumpănit. Nimeni nu caută drumul spre o viață cvasiascetă, cât timp nu se usucă rugul de vie. Și-atunci, cum să nu-și dorească omul să se rupă custurea care taie vița de vie?... căci, dacă ar cunoaște veselia, chiar și fiara din scorbură ar râvni strugurii! Vinul e pricina amânării multor fericiri până la culesul viilor. Dacă vine primăvara și nu înfloresc viile, pot să se usuce toporașii și narcisele!... Iar dacă veți fi citit aceste file, sorbind din
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
să domnească pe rând câte trei luni pe an, îmbogățind pădurea, fiecare cu darul ei; explică zâna ca fetița să priceapă cum stau lucrurile. - Eu sunt zâna cea mică, Primăvara! Eu vin însoțită de flori, de păsărele, de soare și veselie... Pe unde trec, lumea se bucură, iar natura se trezește la viață. Când ai să vezi copacii înflorind peste noapte, să știi că am venit eu. Nici nu termină bine de spus toate astea, că se și făcu nevăzută. Crezând
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
de tot ceea ce văd în jur. Timpul a trecut pe nesimțite iar soarele dispăruse cu totul... Vântul spulbera frunzele uscate care foșneau sub lăbuțele lor și abia atunci au observat ceața groasă care le acoperise cărarea. Frica a luat locul veseliei de mai înainte în clipa în care și-au dat seama că nu mai știu cum să se întoarcă acasă. - Vezi ce ai făcut? spuse Iepurici cu lacrimi în ochi. Mai bine nu ieșeam și o ascultam pe mama. - Dacă
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
mulțime și ținu un discurs, în care îi anunța că nu și-au mai plătit dările și visteria începe să se golească. Oamenii începură să strige: - De unde și până unde dări, dacă se dorește o țară în care să domnească veselia și bucuria? - Bine! Dar trebuie să și muncim! Cine a zis că nu se va munci? întrebă tânărul. O să împart locuitorii în mai multe părți și le voi da să aibe grijă de anumite animale, pasări și întinderi. Celor care
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
mulți?” La care râzând Miranda îi răspunde: - De ce te interesează? Doar cu tine îmi voi face puișorii când vei reuși să le deschizi calea. Cui să-i fi fost „fidea” înainte de a te cunoaște? Și bălăceala a continuat într-o veselie molipsitoare topind toate sfielile și timiditățile. Anica devenise, evident aparent, orășeancă fără eforturile făcute la începuturi. Cele două fete se tot uitau una la alta și participau, parcă tot sincron, din ce în ce mai puțin la distracția colectivă, până ce Ionel hotărî: „Afară! Adică
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
cu Cerna, Crișul cu Jiul, Târnavele cu Prutul, Argeșul cu Siretul, Ialomița cu Bistrița, Dunărea cu Marea, Glia cu Crucea, Răstignirea cu Învierea, Jertfa cu mântuirea: „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă/ ce ne-a-nfrățit pe veci necazul/ și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața/ Ce-a săvârșit a noastră nuntă,/ Bătrâne Olt!- cu buza arsă/ Îți sărutăm unda căruntă.// În cetățuia ta de apă/ Dorm cântecele noastre toate/ Și fierbe tăinuita jale/ A visurilor sfărâmate./ Tu împletești în curcubeie/ Comoara
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]