1,701 matches
-
de teamă, datorită constrângerilor exercitate de diverși agenți de recrutare, români, maghiari sau austrieci? Din sentimente de loialitate față de dinastie ori față de preoții lor, ca să scape de corvezi sau să-și redobândească pășunile pierdute, manipulați de instigatorii secreți ai „camarilei vieneze” ori de tinerii intelectuali din propriul neam, naivi, idealiști, demagogi sau iresponsabili? Mi se pare evident că pretenția de a privilegia un singur element dintr-o listă atât de complexă ar fi complet abuzivă. Factorii psihologici, economici, politici sau ideologici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
partea revoluției ungare și a guvernului de la Pesta. În aceste condiții, sensul circularei, așa cum o gândise Lemeni, era exact contrar. „Instigatorii” nenumiți sunt pentru el tinerii intelectuali români radicali, pe care opinia publică maghiară Îi socotea agenții secreți ai „camarilei vieneze”, uneltele reacțiunii și moștenitorii politici ai lui Metternich, cei care subminau revoluția ungară, recunoscută și Îmbrățișată - nu-i așa? - de către Împărat. Ceea ce pare derutant este că simbolul politic În numele căruia preoții și enoriașii sunt invitați să se solidarizeze și să-și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
două principii ideologice. Românii - spun ei - trebuie să lupte pentru Împărat și pentru națiune, ceea ce Înseamnă același lucru (la fel cum pentru maghiari, În vara lui 1848, lupta pentru atingerea obiectivelor propriei revoluții, În care se loveau de uneltirile „camarilei vieneze”, era una dusă Încă tot În respectul ordinii legale, dinastice). Dar această „parazitare” retorică a principiului dinastic de către cel național nu face altceva decât să mărturisească slăbiciunea celui din urmă. Ar fi putut fi convinși țăranii români sau măcar preoții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se băteau pentru cauza libertății maghiare. La 10 iunie 1848, un manifest semnat de Împăratul Ferdinand XE "Ferdinand" (păstrat Într-o versiune locală, românească) Îi informa pe grăniceri cu privire la trecerea lor În subordinea guvernului maghiar - o nouă concesie smulsă Curții vieneze de către liderii de la Pesta. Faptul că, de acum Înainte, trebuie să asculte de ordinele palatinului Ungariei și ale cabinetului maghiar nu afectează Însă cu nimic nici autoritatea supremă a Împăratului, nici loialitatea pe care o datorează În continuare autorităților, chiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întreprinse de Urban XE "Urban" , Începând cu primele zile ale lunii septembrie (după Întoarcerea lui la Năsăud), și Înainte ca ruptura dintre Viena și Pesta să se producă, ne arată că el acționa În virtutea unui plan prestabilit, cunoscând intenția Curții vieneze de a Înăbuși revoluția maghiară. Ne putem gândi chiar la o coordonare a operațiunilor Întreprinse pe diferite fronturi (ceea ce nu este deloc surprinzător pentru o acțiune planificată militar), dacă ținem cont de faptul că exact În momentul În care banul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mele. Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național Jocul relațiilor dintre românii ardeleni și Coroana austriacă reprezintă o pagină de istorie contradictorie și fascinantă, care se lasă prinsă cu greu În oglinda Înțelegerii noastre. Pentru că la frontiera imaginară dintre lumea monarhilor vienezi și cea a pământenilor din Ardeal politica a interferat adesea cu sentimentul, pasiunea naționalistă cu devotamentul față de Dinastie, realitatea istoriei trăite cu transfigurarea În legendă și proiecția În simbol. Iar privirea pe care o aruncăm de la nivelul zilei de astăzi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale acestei prerogative, considerată esențială pentru menținerea ordinii societății, nu putea exista milă, slăbiciune sau iertare. După cum s-a putut vedea până aici, finalul secolului al XVIII-lea a consolidat, În mentalitatea feminină din Transilvania, o imagine mitizantă a monarhilor vienezi, imagine resimțită ca o sursă de speranță și de luminare În lumea mulțimilor din Ardeal, marcată Încă de suferința, teama și ignoranța proprii unei moșteniri medievale. De-a lungul veacului următor Însă, la nivelul sensibilității colective a românilor ardeleni vor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la distanță, cortegiul imperial, Iancu XE "Iancu" va refuza cu Încăpățânare, de-a lungul Întregii vizite, să se prezinte În fața lui Franz Joseph XE "Joseph" . Era, din partea lui Iancu, replica plină de amărăciune pe care el o dădea ingratitudinii Curții vieneze. În această situație, primirea rezervată de către românce oaspeților austrieci dobândea automat alte semnificații, departe de orice spirit de flaterie. Încercând Încă o dată captarea bunăvoinței imperiale, scoțând În evidență individualitatea etnică specific românească a comunității lor, ardelencele venite să Îl Întâmpine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
s-au remarcat prin faptele lor sălbatice”. Aceeași atitudine ostilă față de fruntașii revoluției române putea fi Întâlnită și În paginile gazetei Márczius Tizenötödike XE "Márczius Tizenötödike" . Jurnaliștii publicației respective vedeau În conducătorii mișcării românești niște unelte interesate În mâinile Curții vieneze, responsabili de ațâțarea și ridicarea la luptă a mulțimii inocente, neinstruite, fapt pentru care, În cazul lor, se și recomanda aplicarea „celui mai sever terorism”. Singurele persoane din categoria amintită mai sus care apar Într-o lumină oarecum favorabilă În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care Îl determină pe Kazinczy să le vadă pe românce altfel decât majoritatea contemporanilor săi, respectiv ca pe niște ființe oarecare, incapabile să trezească un interes mai special. Atitudinea de clasă, mai rezervată, a nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul lipsit de semnificație ideologică, sunt factori care trebuie luați În considerare În vederea explicării perspectivei sale singulare. Alte aprecieri superlative la adresa frumuseții româncelor Întâlnim la ardeleanul Nagy Ferenc XE "Ferenc" , care scrie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și asupra memorialistului de la 1848. Sentimentele antihabsburgice ale nobilului protestant ardelean, confruntat cu politica absolutistă a Împăraților catolici, se vor metamorfoza, la 1848, În convingerile militantului kossuthist, apărător al „libertății maghiare”, amenințată de aceiași Habsburgi opresivi și de „camarila” lor vieneză. Serviciul civil sau militar, În cadrul birocrației scăunale și provinciale, precum și al regimentelor de graniță, constituia o altă veche tradiție a neamului Incze (ca și a oricărei familii secuiești de condiție similară), moștenită, de asemenea, de memorialistul nostru. La fel ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În atenția românilor ardeleni. Mai Întâi, se putea observa, ca o evidență, similitudinea situația În care se aflau populațiile românești și italiene din cuprinsul Monarhiei Austriece. În condițiile politice ale neoabsolutismului, ele vor fi tratate În modalități asemănătoare de către autoritățile vieneze. La fel ca În Întreg imperiul, atât În Lombardia și Veneția, cât și În Transilvania puterea se exercita prin intermediul guvernatorilor militari provinciali și a comandanților districtuali, În vederea asigurării unui control politic cât mai eficient asupra populației. Primii care au sesizat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
referitoare la Italia (situație valabilă pentru toate actualitățile de politică externă) sunt preluate din presa străină, În special din cea austriacă. Până și cele reproduse din ziare engleze, franceze sau chiar italiene parvin, cel mai adesea, tot prin filiera cotidienelor vieneze, Împrejurare datorată, În primul rând, cenzurii oficiale, care impunea un asemenea filtru. În această situație, preferința pentru un anumit gen de informații prezent În Gazetă ar putea fi pusă doar pe seama publicului austriac sau a redacțiilor de la Wanderer sau Wiener
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va răsări lumina soarelui? Să vedem, În continuare, care erau atitudinile asumate de jurnaliștii ardeleni față de aceste informații, ce anume se poate desprinde din contextul În care erau Înfățișate, Încercând să depășim nivelul explicit al comentariilor evident negative din editorialele vieneze sau din comunicatele oficiale. Mai Întâi, se poate desprinde un nivel al aprecierilor favorabile față de cauza italiană. El se exprimă prin intermediul unor constatări de ordin general, care se Înscriu În coordonatele obișnuite ale unei ideologii liberale și naționale. Nu este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conservatoare, care se manifesta mai ales În perimetrul peninsulei italiene. Comentariile favorabile la adresa regimului piemontez, dezbaterile parlamentare de aici sunt reproduse cel mai adesea din presa engleză, reflectând opiniile britanicilor. Atunci când se expune poziția austriacă față de aceleași probleme, comentariile gazetelor vieneze sunt, desigur, defavorabile, mai ales În chestiunea spinoasă a sprijinului acordat mișcării risorgimentale subterane de către guvernul de la Torino. Dar adevărata semnificație a deschiderii față de modelul parlamentar piemontez, sesizabilă În coloanele Gazetei, este de căutat În liberalismul de inspirație barițiană profesat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
John Hopkins University Press, Baltimore, 1973. Daniel Barbu XE "Barbu" , Scrisoare pe nisip. Timpul și privirea În civilizația românească a secolului al XVIII-lea, Editura Antet, București, 1996, p. 16. Alexandru Vári, „Estetism sau angajare? Conflictul Între generații În cultura vieneză (1867-1914)”, În Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Studii de istorie a Transilvaniei. Specific regional și deschidere europeană, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Cluj-Napoca, 1994, p. 223. Ibidem. Pascal Bruckner XE "Bruckner" , Tentația inocenței, Editura Nemira, București, 2002, pp. 17-105
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pământului” pentru care „lenevia este considerată baza fericirii” unde „hărnicia se întinde numai până la acoperirea necesităților anuale”<footnote Ibidem, p. 59 și 61. footnote>, trebuie privite cu multă circumspecție și judecate din perspectivă istorică, locală, și nu de pe malurile Dunării vieneze. În ce privește religia, Splény a sesizat cu precizie locul și rolul religiei ortodoxe în viața poporului: „...ei aparțin cu toții religiei grecești neunite și, deși nici popii nu au aproape nici o cunoștință despre deosebirile dintre religii, ei sunt atât de fanatici în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și ele tipuri reprezentative, însă le și perpetuează pe cele vechi în degradeuri succesive. Astfel, echivalentul cavalerului din Turcocrația declinantă este, în Imperiul Habsburgic, ofițerul, iar cel al intelectualului în ipostază de dragoman, istoriograf ș. a. sunt funcționarul chesaro-crăiesc și artistul vienez. în Kakania lui Hașek, Hrabal sau Krleza l-au creat pe omul fără însușiri, a cărui paradigmă o fixează Musil și o confirmă, parțial, Rebreanu 30. între acesta și răsăriteanul om de prisos există destule trăsături comune și diferențe specifice
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
română În societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice În școlile germane. Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți În țară, au purtat cu Însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri adaptate vremii În care trăiau. Din nou Însă: ridicarea propriei culturi nu era concepută În dauna altor etnii
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lupta pentru dominația asupra Bucovinei. E greu de Înțeles cum se vede aici istoria din două motive: a) Ca teritoriu, Bucovina n-a existat pînă la cucerirea și alipirea nordului Moldovei la Austria, Însăși denumirea Bucovina fiind impusă de administrația vieneză. b) Statul moldovean, independent În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, și-a avut capitala, pînă În secolul al XVI-lea, În această parte a sa, la Baia, la Siret, apoi la Suceava. Luptele cu Polonia nu se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
maternă determină un anumit tip de experiență. În Tractatus logico-philosophicus, Wittgenstein, chiar dacă merge și pe ideea unui constructivism sau determinism lingvistic în ceea ce privește experiența ori cunoașterea lumii, are ca poziție centrală faptul că limbajul reprezintă sau reflectă lumea reală. Pentru gânditorul vienez, „totalitatea propozițiilor constituie limbajul.[...]. Propoziția este o imagine a realității. Propoziția este un model al realității, așa cum ne-o imaginăm.” (idem:54-55). Chiar dacă limbajul este o imagine a realității, autorul lasă să se înțeleagă că această imagine nu este o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
realitatea în complexitatea ei este în esență incomunicabilă. Fapt este că semnul lingvistic este doar o trimitere, o aluzie...” (apud Tullio de Mauro, 1978:197). Spre această idee va tinde și concepția wittgenseiniană în a doua parte a reflecțiilor gânditorului vienez, obiectivată în Cercetări filosofice. Cu toate acestea, adoptăm poziția conform căreia limbajul reprezintă lumea reală, chiar dacă nu într-o modalitate „tare”, ca și copie a realității, ci într-una „slabă”, ca și reprezentare aproximativă, parțială sau chiar „fuzzy”. În concluzie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
25.000 volume. Se remarcă prin : • Întocmirea unor rapoarte foarte detaliate privind necesarul instituției, cu ordine și metodă germană. • Solicită și provoacă donația Constantin Hurmuzachi. • Face o statistică a cititorilor și a lucrărilor consultate pe materii • Inițiază legături cu librari vienezi pentru cumpărarea unor publicații Mihai Eminescu (1850 1889) „Jur în numele lui Dumnezeu și declar pe onoare și conștiința mea: Credință domnitorului Carol I și constituțiunii Țării mele de a-mi împlini cu sânțenie datoriile ce-mi impune funcțiunea mea, de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
iulie 1916, în premieră în bibliotecă, catalogul pe fișe • Mărește numărul angajaților • Reglementează problema colecției de monede și obiecte vechi, cedându-le Muzeului de Arheologie (1916) • Propune înființarea unui atelier de legătorie propriu 125 • Achiziționează publicații din străinătate prin librarii vienezi • Proiectele sale, moderne, bazate pe tehnici științifice de lucru vor fi continuate de K. K. Klein Petre Andrei (1891-1940) Interimatul său în bibliotecă se caracterizează printr-o perioadă în care tinerii cu studii la facultăți de prestigiu din țară și
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
ar trebui să fie cât mai neurotici ou putință; și mulți au fost de acord cu freudiștii revizioniști, ca Homey, Fromm și Kardiner, care susțineau că și concepțiile lui Freud despre nevroză și normalitate, care își au originea în lumea vieneză de la sfârșitul secolului ai XIX-lea, se cuvin corectate prin Marx și prin antropologi. *3 Teoria artei ca nevroză ne obligă să ne întrebăm în ce măsură autorul crede în creația imaginației sale. 119 Se aseamănă oare romancierul nu numai cu copilul
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]