1,711 matches
-
o medie de circa 50-60 mm (80 mm la altitudini înalte)iar luna iunie este cea mai ploioasă, cu 120-140 mm precipitații(160 mm la munte). În lunile foarte calde de vară se produc frecvente "ruperi" de nori, producându-se viituri periculoase ale râului Costești ce străbate localitatea. Menționăm viitura din data de 12 august 1955, când în decurs de o oră s-au monitorizat precipitații de 102,4 mm și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
altitudini înalte)iar luna iunie este cea mai ploioasă, cu 120-140 mm precipitații(160 mm la munte). În lunile foarte calde de vară se produc frecvente "ruperi" de nori, producându-se viituri periculoase ale râului Costești ce străbate localitatea. Menționăm viitura din data de 12 august 1955, când în decurs de o oră s-au monitorizat precipitații de 102,4 mm și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
ale râului Costești ce străbate localitatea. Menționăm viitura din data de 12 august 1955, când în decurs de o oră s-au monitorizat precipitații de 102,4 mm și care au dus la modificarea pe alocuri a albiei râului sau, viitura din data de 12 august 2002, provocată de 54,5 mm precipitații între orele 5-8 AM, ce au afectat multe din loturile riverane ale sătenilor. Flora și fauna Pietrenilor este diversificată și specifică zonei împădurite muntoase ce-i ocupă peste
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri, se recomandă numai speologilor experimentați. Sunt necesare costume impermeabile, surse multiple de iluminat, corzi, blocatoare coborâtoare, barcă, pitoane.
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor de apă și prin lipsa unei rețele hidrografice organizate. Singurele cursuri de apă sunt uedurile. Acestea funcționează numai în timpul averselor violente, când prezintă o undă de viitură foarte puternică. În cele mai multe cazuri, apele uedului se pierd în propriile aluviuni sau se evaporă înainte să se verse într-un lac interior. Această hidrografie, fără un nivel de bază local precis, se numește areică; apele care se varsă într-
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
alcătuiți din roci moi (argile, marne). În aceste locuri se formează o rețea densă de ravene, despărțite prin interfluvii proeminente, ascuțite, din asocierea cărora rezultă relieful de tip "badlands". Uedurile sunt văi largi prin care se scurg apele temporare în timpul viiturilor; apele se pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi ale unor vechi cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pierd prin infiltrație și evaporare chiar în patul văilor respective; sunt considerate de către unii autori, văi ale unor vechi cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cursuri care au funcționat în perioadele climatice umede. În Africa de Sud - deșertul Kalahari sunt denumite "omuramba", iar în America Latină "arroyos". După trecerea viiturii uedul se transformă într-un șirag de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de bălți (în Sahara, "gueltas"), care dispar în câteva zile prin evaporație. Viitura uedului este bruscă. Ea apare ca un val uriaș care atinge viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să le transporte la distanțe mari. Atunci când aluviunile transportate sunt foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
viteze de 5-6 km/oră, uneori chiar de 15-20 km/oră. Bruschețea și viteza mare a viiturii ajung să smulgă de pe patul uedului cantități enorme de materiale și să le transporte la distanțe mari. Atunci când aluviunile transportate sunt foarte fine, viitura are aspectul unei curgeri noroioase. Prin eroziunea laterală a unor ueduri vecine se formează o întinsă câmpie de eroziune, acoperită cu aluviuni (glacisuri) pe care apele divaghează. Zonele din avalele acestor câmpii de eroziune se caracterizează prin predominarea conurilor de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se de munte brutalitatea viiturii scade, uedurile transportă materialele în suspensie (nisipuri, mâluri) și pe cele dizolvate până în cuvetele cele mai joase. Mâlurile și produsele dizolvate sunt depuse în partea centrală unde temporar se mențin lacuri, în general sărate. Nisipurile se depun pe marginea cuvetelor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
intervin procesele fluviatile (scurgerea în pânză, șiroirea) și cele eoliene (deflația). Scurgerea în pânză ("sheet flood") a fost semnalată ca un proces activ de modelare a regiunilor aride. Ea este rezultatul unei ploi abundente și de scurtă durată. Unda de viitură, concentrată în albia uedului din zona montană, la ieșirea din munte nu mai poate fi canalizată pe văile anastomozate; ea se va împrăștia pe suprafața glacisului, sub forma unei pânze continue de apă. Aceasta pânză transportă sfărâmăturile fine, pe care
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de munte abandonează materialele grosiere formând conuri de dejecție, cu panta destul de mare. Eroziunea laterală a uedului se exercită atât în aval de aceste conuri aluviale cât și în zona lor de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor un pavaj greu de înlăturat. Din această cauza, energia uedului este consumată în exercitarea eroziunii laterale, care cu timpul duce la nivelarea glacisului. Divagările pe conurile aluviale lărgesc gura de vărsare a uedului la piciorul muntelui
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
evoluție activă a acestora, prin retragerea lor spre amonte, paralelă cu ei înșiși. Din această retragere a versanților rămâne la baza lor o pantă de eroziune ușor înclinată, pe care pot fi împrăștiate aluviunile fine sau grosiere, aduse de marile viituri. Acestea sunt glacisurile. Cele mai frecvente și extinse suprafețe de glacisuri sunt întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale (mai ales cele mediteraneene). Lungile perioade secetoase, ce alternează cu ploi scurte, torențiale, determină o eroziune accelerată ritmic, care duce pe de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
și o clădire administrativă. De asemenea, el a înființat un schit în localitatea Tețu și a construit un paraclis la Teiuș. Starețul Evloghie Oța a dezgropat vechea biserică (care era acoperită cu pământ și pietriș adus de către torenți cu ocazia viiturilor), a făcut importante lucrări de restaurare și a pus-o la dispoziția credincioșilor și a istoricilor. Cu această ocazie, s-a descoperit un craniu gălbui, frumos și care, răspândea mireasmă plăcută. Unii martori prezenți la dezgroparea bisericii în urma săpăturilor spun
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
acoperită cu trestie și rogoz, între satele Mălăiești și Brăviceni prezintă o mlaștină desecată tipică. Suprafața luncii constituită din roci argilo-nisipoase nu este netedă, fiind întretăiată de mulți afluenți, starițe și heleșteie. În perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor pluviale este acoperită de un strat de apă cu grosimea de 2-4 m, pe o perioadă de la 2-5 zile până la 3-4 săptămâni. În aval de or. Orhei lunca se îngustează mult, ca urmare a stâmtorii de versanții abrupți ai văii
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
1940-prezent), Florești (1928-1962), Căzănești (1945-1980), Jeloboc (din 1923 până în prezent). Materialele observațiilor sunt publicate în edițiile respective ale CSA. face parte din râurile cu alimentare mixtă. Nivelurile de apă se caracterizează prin ape mari de primăvară înalte, o serie de viituri pluviale, care uneori depășesc înălțimea apelor mari de primăvară, și oscilații mari de nivel iarna, rezultat al moinelor. Asupra regimului hidrologic al nivelurilor își lasă amprenta de atenuare lacurile de acumulare. Apele mari de primăvară, de regulă, încep la sfârșitul
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
extrem înregistrat a fost de 4,7 m peste NCA. Debitul maxim înregistrat la postul Jeloboc a fost de 419 m³/s (anul 1969). În perioada apelori mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
peste NCA. Debitul maxim înregistrat la postul Jeloboc a fost de 419 m³/s (anul 1969). În perioada apelori mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
mari de primăvară, râul transportă 27% din scurgerea anuală. Durata propagării undei de viitură în sectorul Bălți-Jeloboc este de 2-3 zile. Viiturile pluviale vara se caracterizează prin creșteri și descreșteri intensive ale elementelor principale ale regimului hidrologic. Durata medie a viiturii este de 16 zile. Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Durata creșterii la Jeloboc este de 5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu 0,3-0,8 m, viituri substanțiale nu se formează. Iarna viiturile provoacă creșteri de nivel cu 0,5-1,5 m peste nivelul de etiaj. Regimul de iarnă este foarte instabil, fiind condiționat de moinele frecvente, uneori însoțite de ploi. Primele formațiuni de gheață (gheață la
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
5 zile, iar a descreșterii - 11 zile. Nivelul maxim instantaneu înregistrat aici a alcătuit 5,2 m, iar debitul maxim instantaneu - 449 m³/ s. Toamna, în urma ploilor, nivelurile cresc cu 0,3-0,8 m, viituri substanțiale nu se formează. Iarna viiturile provoacă creșteri de nivel cu 0,5-1,5 m peste nivelul de etiaj. Regimul de iarnă este foarte instabil, fiind condiționat de moinele frecvente, uneori însoțite de ploi. Primele formațiuni de gheață (gheață la mal) apar la sfârșitul lunii noiembrie
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
în bazinul hidrografic al Begăi, bazinetul Fibiș-Beregsău și numai o mică parte, situată în nord-vestul perimetrului, aparținând de bazinul Mureșului, teritoriul comunei este străbătut de un singur curs de apă permanent, pârâul Fibiș, care prezintă un debit mic vară și viituri primăvară, în valea acestuia aflându-se numeroase depresiuni periodic înmlăștinate. În văile menționate anterior, în care debușează o serie de vai de mică importantă, cursurile de apă sunt intermitențe, ele fiind periodic inundate de apele ce se scurg de pe versnți
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
derivație de 9 km. lungime până în râul Bega la Chizătău, permitea suplimentarea debitelor râului Bega, insuficiente pentru asigurarea condițiilor de navigabilitate a râului. Pe de altă parte, deoarece canalul navigabil al râului Bega nu putea tranzita debitele din perioadele de viitură, pentru protecția orașului Timișoara împotriva inundațiilor, Fremaut a proiectat un alt canal din spre Bega spre Timiș în zona Topolovăț - Hitiaș care să devieze debitele de viitură spre râul Timiș, care a fost îndiguit. La aproape 250 de ani dela
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
deoarece canalul navigabil al râului Bega nu putea tranzita debitele din perioadele de viitură, pentru protecția orașului Timișoara împotriva inundațiilor, Fremaut a proiectat un alt canal din spre Bega spre Timiș în zona Topolovăț - Hitiaș care să devieze debitele de viitură spre râul Timiș, care a fost îndiguit. La aproape 250 de ani dela realitarea proiectului, lucrările concepute de Fremaut mai constituie și astăzi elementele centrale pentru gospodărirea apelor în bazinul Timiș-Bega. O altă lucrare de care s-a ocupat Maximilian
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]