KorAP: Find »[drukola/base=violet & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...55 >

1,351 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390

fi fost un peștișor auriu, i-am spus lui Hugo, răutăcioasă. Draga mea, ar fi trebuit să te vezi, îmi replică el. Tu chiar ai făcut niște ochi de broască. MM se uita la ceas. Nu putem să stăm după Violet. Tabitha, pentru moment, citește-o tu pe Hermia. Bun, haideți în jurul mesei. Spuneți fiecare cum vă cheamă, pe cine jucați și ce ați mâncat la micul dejun. Încep eu: eu sunt Melanie Marsh, sunt regizorul vostru și am mâncat Weetabix

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
după o oră, dar, spre surprinderea mea, nu-mi venea să plec; deși știam cum urma să iasă totul, voiam să văd cu ochii mei. La sfârșit, Sally mi-a spus că fusese o lectură excepțională. Eu și norocul meu. Violet Tranter nu-și făcu apariția. Matthew ne spuse că în zadar sunase la numărul ei de acasă și la cel al impresarului ei, care nu mai vorbise cu ea de câteva zile, dar că era sigur că-i spusese de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
timpul și nesigur. Duhurile erau jucate de o mână de tinerei drăguți, doi băieți, două fete, cam toți aspirând să devină cineva, dornici să se facă remarcați de MM. Cea care o juca pe Tabitha, și care lectura rolul lui Violet Tranter, era o tipă întunecată, cu brațe și mâini subțiri și o coamă lungă, neagră și mătăsoasă, un amestec etnic care ar fi putut intra în nenumărate categorii, de la hispanic la asiatic. Înțelesei de ce MM o pusese să citească rolul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-l juca pe Quince își drese vocea și începu scena următoare. Momentul de tensiune trecu, dar nu fu uitat. Capetele se aplecară gânditoare peste scenarii. Și, uitându-mă la cei din jurul mesei, mă întrebai dacă eram singura care credea că Violet Tranter ar putea ajunge să regrete faptul că nu apăruse pentru lectură. Capitolul treitc "Capitolul trei" — Știi, de fapt o cheamă Susan Higson, zise Sophie în timp ce ne plimbam prin Belsize Park în drum spre masă. Credea că Violet Tranter sună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
credea că Violet Tranter ar putea ajunge să regrete faptul că nu apăruse pentru lectură. Capitolul treitc "Capitolul trei" — Știi, de fapt o cheamă Susan Higson, zise Sophie în timp ce ne plimbam prin Belsize Park în drum spre masă. Credea că Violet Tranter sună mai romantic. —Păi, cam așa e, comentai eu. Nu-mi place această nouă tendință a actrițelor de a-și purta adevăratul nume. În anii patruzeci, nu scăpa una nebotezată. Adică, Jeanne Tripplehorn, Renée Zellwiger, Michelle Pfeiffer - toate sună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
făcuse o glumă. Ne-am simțit cu toții datori să râdem. Sophie l-a bătut chiar ușor pe mâna albă și dolofană. Mi-am dat seama că era mai bine că Hugo nu venise cu noi. *** —Tot nu ți-a răspuns Violet? îl întrebă MM pe Matthew pe când urcam dealul înapoi, ghiftuiți cu omletă și ciuperci. Cu pâine prăjită, bineînțeles. Acum că Steve ne părăsise, conversația era mult mai degajată. — Din păcate, nu. Vrei să mă duc până la ea acasă? MM ridică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-ți deschidă ușa. Până la ora asta trebuie să fi primit deja mesajele și probabil că se chinuiește să găsească cine știe ce scuză, pe care va trebui s-o ascult de la cap la coadă și să mă prefac că o cred... — Cu Violet nu-i a bună, observă Sophie. Eu te-am avertizat, MM. —Da, așa e. Cu toate astea, o să facă treabă. Și dacă nu apare? zise Matthew. O să joace Tabitha în locul ei? Ah, apare ea, Violet. Vocea lui MM era sigură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
să-și ia țigări, iar noi am așteptat-o afară. Între timp, Sophie se înfierbântă. —Hazel e excelentă, remarcă ea. O mare descoperire. —Nu-i așa? Spuse MM, apăsat. Abia dacă a terminat școala de teatru. O s-o ațâțe pe Violet. Nu vreau s-o las să se culce pe lauri; trebuie să-și dă seama că e nevoie să-și dovedească talentul. Lupta asta între ele trebuie să se dea corect. O să-l punem pe Thierry să pună la cale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
1, mai știi? — Dar ele nu erau într-o piscină? — Și ce păr aveau! Nici un fir aiurea, nici când era ud! zise Sally, ieșind în magazin. Cred că le schimbau perucile molto spesso 2. — Eu m-am mirat și că Violet a fost de acord să o joace pe Hermia, spuse Sophie. La urma urmelor, nu e un rol principal. Când am lucrat cu ea la Almeida anul trecut, deja i se urcase la cap. Și după aia a venit spotul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Dacă-ți plac prospăturile, remarcai eu. —E drăguț, nu? spuseră Sally și Sophie, aproape la unison. — Îmi plac la nebunie pistruii lui, adăugă Sophie. Oare le face ceva? — Iar i ragazzini 1 care joacă duhurile sunt mortali, observă Sally. —Oricum, Violet n-ar da doi bani pe băiețașii ăștia, spuse Matthew. Pun pariu că-i plac ăia bogați sau influenți. Sau și una, și alta. Un moment, în voce i se simți o ușoară melancolie. Obsesiile sexuale, spusei pe un ton

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-l prea imaginez pe Hugo având de-a face cu fundul lui Bill. *** Sally veni pe la mine la câteva zile după ca să mă ajute să-mi încarc uneltele în camionetă și să le duc la teatru. Îmi povesti cum că Violet Tranter nici nu apăruse, nici nu dăduse încă telefon; impresarul ei se arăta la fel de uimit ca toți ceilalți. A sunat cineva la prietenii ei? zisei. Sally ridică din umerii săi mici și eleganți. —Știi, Violet nu e genul care să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
teatru. Îmi povesti cum că Violet Tranter nici nu apăruse, nici nu dăduse încă telefon; impresarul ei se arăta la fel de uimit ca toți ceilalți. A sunat cineva la prietenii ei? zisei. Sally ridică din umerii săi mici și eleganți. —Știi, Violet nu e genul care să aibă amici. Cel puțin nu prietene care să știe che cosa1 face ea. —Femeia-bărbat, nu? —Al massimo 1. Umblă cu niște „fetițe“, știi, din ăia care nici măcar nu au aflat că sunt „fetițe“ sau poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
1; sau o brunetă focoasă și ar fi chemat-o Poppy 2; dar, cu aura de păr negru care făcea ca trupul ei micuț să pară și mai fragil și cu ochii ei imenși, de culoarea panseluțelor scufundate în apă, Violet era alegerea perfectă. Purta un pulover închis în față, lălâu, care avea exact aceeași nuanță de albastru violet ca și ochii ei, jumătate din nasturii în formă de perlă ai acestuia fiind desfăcuți, lăsând să se vadă bluza mulată de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
aștept să lucrez cu tine... Oftă prelung. —Cum să te conving? Ce pot spune? Urmări cu atenție fața lui MM; la fel de plăcută și de calmă, nu-i oferea prea multe indicii. Dar, chiar atunci, se auzi o voce din sală: —Violet! De când nu te-am mai văzut! Violet se roti pe un călcâi, răsucindu-și gâtul cu puțin mai mult avânt pentru ca pletele sale lungi să se arcuiască și apoi să se reașeze într-o perdea bogată. —Exerciții pentru o reclamă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Cum să te conving? Ce pot spune? Urmări cu atenție fața lui MM; la fel de plăcută și de calmă, nu-i oferea prea multe indicii. Dar, chiar atunci, se auzi o voce din sală: —Violet! De când nu te-am mai văzut! Violet se roti pe un călcâi, răsucindu-și gâtul cu puțin mai mult avânt pentru ca pletele sale lungi să se arcuiască și apoi să se reașeze într-o perdea bogată. —Exerciții pentru o reclamă la șampon, le spuse lui Hugo și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
prima salutată printr-o înclinare a capului. — Totul e în ordine, Melanie? Da, mulțumesc. Tocmai eram într-o întâlnire legată de decor. Arătă către Bez și electricianul șef. —Și Violet? Se întoarse către ea. — Tocmai am ajuns. Direct de la aeroport. —Violet, așa ceva e pur și simplu inacceptabil, spuse Philip Cantley cu asprime. Își strânsese părul grizonant într-o coadă de cal minusculă, la spate, iar în jurul gâtului purta o cravată lată, nu prea strânsă, asemenea unui dandy din secolul optsprezece. Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
o decizie împotriva voinței sale. Începeam deja să-i iau partea. Am tras cu coada ochiului care Hugo, care urmărea jocul cu un interes vădit. Își ridică o sprânceană către mine și mi-am dat seama că gândeam același lucru. —Violet, ești în perioada de probă, spuse MM cu ușurință. O săptămână. Va trebui să vii devreme, ori de câte ori ești chemată. O să mă uit pe programare și o să încercăm să trecem rapid săptămâna asta prin toate scenele în care apari. După aceea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
voi lua o hotărâre. —Mulțumesc, spuse Violet, cu atâta umilință încât o și vedeam făcând o plecăciune. —Mulțumesc, Philip, pentru pledoarie, zise MM, cel puțin amuzată. Philip Cantley, neștiind cum să reacționeze, alese cale bunului simț și nu făcu nimic; Violet părea complet absorbită. Știu textul ca pe apă, spuse ea cu mândrie. —Ți-ai învățat replicile în taxi, pe drumul de la aeroport? Sugeră Hugo. —Foarte bine. Și Hazel îl știe, spuse MM calm, ignorându-l. Asta o să ușureze foarte mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
un Hob-Nob. Hazel, tot vreau să repetăm încă o dată monologul tău de la sfârșitul primei scene - știi tu: „How happy some o’oer other some can be1“ dacă avem timp azi. Deși cred că o să fiu ocupată până peste cap cu Violet. —Violet? repetă Hazel. — Da, este din nou printre noi, spuse MM ușor ironic. Jură că știe textul ca pe apă, ceea ce n-ar strica. Ei bine, mă bucur să aud că și-a învățat, în sfârșit, replicile, zise Fisher cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Hob-Nob. Hazel, tot vreau să repetăm încă o dată monologul tău de la sfârșitul primei scene - știi tu: „How happy some o’oer other some can be1“ dacă avem timp azi. Deși cred că o să fiu ocupată până peste cap cu Violet. —Violet? repetă Hazel. — Da, este din nou printre noi, spuse MM ușor ironic. Jură că știe textul ca pe apă, ceea ce n-ar strica. Ei bine, mă bucur să aud că și-a învățat, în sfârșit, replicile, zise Fisher cu sarcasm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
aici mai devreme. De acum încolo o să muncesc pe brânci, vă promit eu. Îi trecu în revistă pe cei din grup cu ochii săi mari și violeți. —Tu trebuie să fii Hazel, spuse ea pe un ton perfect prietenesc. Pe lângă Violet și Tabitha, care erau o mână de om fiecare, Hazel, care nu avea mai mult de un metru șaptezeci, părea un monolit. Îmi dădeam seama de ce era preocupată de greutate; avea o osatură solidă, care făcea să se vadă fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
dădeam seama de ce era preocupată de greutate; avea o osatură solidă, care făcea să se vadă fiecare kilogram pe care-l punea. Fără să vrea, își lăsă capul în jos, părând extrem de jenată de situație, și mormăi un salut către Violet. Altfel, Tabitha era foarte sigură pe ea. Făcuse chiar câțiva pași în față și se străduia s-o privească pe Violet de sus. Ochii îi scânteiau și stătea cu mâinile în șolduri; părea una din dansatoarele de flamenco ale lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
punea. Fără să vrea, își lăsă capul în jos, părând extrem de jenată de situație, și mormăi un salut către Violet. Altfel, Tabitha era foarte sigură pe ea. Făcuse chiar câțiva pași în față și se străduia s-o privească pe Violet de sus. Ochii îi scânteiau și stătea cu mâinile în șolduri; părea una din dansatoarele de flamenco ale lui Joaquin Cortez, provocându-și o colegă la duel pentru un solo cu însuși dl. Super Picioare. —Ei bine, eu sunt Tabitha

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
provocându-și o colegă la duel pentru un solo cu însuși dl. Super Picioare. —Ei bine, eu sunt Tabitha, zise ea, și n-am știut că o să apari. Nu m-a anunțat nimeni. Înțelegând dintr-o privire cum stăteau lucrurile, Violet se comportă impecabil. Îmi pare atât de rău, spuse ea, în locul tău, m-aș lua de săracul de Matthew. Cum te cheamă? —Tabitha. Dar... —Mulțumesc mult de tot că mi-ai ținut locul cald, Tabitha - mi-aduc aminte că asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
era îndrăgostit la nebunie. Ce chestie! Își dădu jos jacheta și privi în jur, considerând, în mod evident, că a scăpat de Tabitha. —E prima dată când vin aici. Se poate cumva face cafea? Fac eu pentru toată lumea, adăugă rapid. Violet se comporta ca la carte. —Fisher, dragul meu, poți să-mi arăți cam pe unde să o iau? Braț la braț cu Fisher, traversă sala către zona unde era bucătăria, sporovăind. Mesajul era clar; nu era nevoie să stea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]