1,218 matches
-
clopoței Crotalus willardi Șarpe cu clopoței Daboia russelii (III ÎN) = 469 Vipera latifii Vipera ursinii (I) (Numai populația din Europa, cu excepția zonei care constituia înainte URSS; populațiile din aceste zone nu sunt incluse în anexele la prezentul regulament) Vipera pajiștilor Vipera wagneri (ÎI) AMPHIBIA Amfibieni ANURA Bufonidae Broaște de uscat (râioase) Altiphrynoides spp. (I) = 470 Atelopus zeteki (I) = 471 Broască variabilă Bufo periglenes (I) Broască râioasa aurie Bufo superciliaris (I) Broască râioasa verde Nectophrynoides spp. (I) Nimbaphrynoides spp. (I) = 470 Spinophrynoides
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de câmp ("Podarcis taurica"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale. Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
10 ani, în aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating 666 mm³/an ( în spațiul ocupat de sat ). Climei din SE Banatului îi sunt caracteristice
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
aceste păduri își face apariția și ursul brun ( ursus aretus ). Bogată este și fauna păsărilor. Aici putem aminti: ciocănitoarea ( picaides trygactihus alapinus ), buha ( buho buho ). Reptilele sunt reprezentate de: tritonul de munte ( triturus alpestris ), salamandra ( salamandra salamandra ), vipera cu corn ( vipera beru berus ). Din fauna acvatică o însemnătate, deosebită o au peștii: păstrăvul indigen ( salmo trutto fario ), caracteristic cursului superior al râului. Ating 666 mm³/an ( în spațiul ocupat de sat ). Climei din SE Banatului îi sunt caracteristice și influențe mediteraneene
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de umiditate și numeroase mlaștini, în special în zona luncii Bahluiului și a văilor înguste. Pe teritoriul comunei se găsesc unele rarități faunistice, ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
mlaștini, în special în zona luncii Bahluiului și a văilor înguste. Pe teritoriul comunei se găsesc unele rarități faunistice, ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fașa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), potârnichi, lebede. Animale sălbatice: porc mistreț,vulpe, căprior, iepuri și în migrație
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege. Versantul nordic: Versantul sudic:
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
manieră, coralul din Marea Roșie s-ar fi format în urmă contactului sângelui Medusei cu algele marine atunci cand Perseu a așezat capul pe mal în timpul unei scurte șederi în Etiopia, unde a salvat-o pe viitoarea sa soție, prințesa Andromeda. Totodată, viperele veninoase ale Saharei și scorpionii, în "Argonautica" 4.1515, "Metamorfozele" lui Ovidiu, 4.770 și " Pharsalia" lui Lucan, 9.820, sunt considerați a fi născuți din picături din sângele Gorgonei. Acesta a dat naștere de asemenea și Amfisbenei (creatură asemănătoare
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
escapade cinegetice, atât din țară cât și din străinătate. În zona alpină trăiește: vulturul bărbos, cinteza de munte, ciocârlia balcanică, găinușa de alun, cocoșul de munte, corbul de munte, corbul, potârnichea. Pe stâncile golașe ale zonei alpine, este întâlnită și vipera comună, șopârle de munte, tritonul, unele specii de fluturi, șoarecele alb alături de care uneori urcă și șobolanii. În pădurile montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
montane este întâlnit: cerbul carpatin, ursul, jderul, râsul, jderul de scorbură. Dintre păsări mai răspândite sunt: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, acvila, alunarul, corbul, mierla, pițigoiul de munte. Mișună de asemenea în aceste păduri și numeroase reptile și amfibieni: vipera comună, șopârla de munte, broasca brună, salamandra, șarpele de alun și năpârca. O faună bogată este întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din Italia, Grecia și Bulgaria, urmașii lor rămânând pe aceste meleaguri până în prezent, comunitatea italiană devenind o emblemă a comunei Greci. Din sat se pot face excursii pe munți în mai toate perioadele anului. În munți există broaște țestoase și vipere. Comună este cel mai bun punct de plecare pentru cei care doresc să viziteze Munții Dobrogei. Parcul National Munții Măcinului este o zonă deosebită, care din păcate nu este atrasă în circuitul turistic datorită lipsei infrastructurii. Nu există structuri de
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai întâlnesc reptile (vipera comună, broască râioasa, șopârle etc.) și nevertebrate (paianjeni, lăcuste etc.). Satele Calafindești și Botoșanița Mare se află în categoria localităților vechi din Moldova, fiind atestate documentar în secolul al XV-lea. Mărturie stă documentul lui Ștefan cel Mare din 15
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
ale pădurilor de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
de foioase. În zonă trăiesc câteva păsări montane, precum: mierla gulerată ("Turdus torquatus"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), pițigoiul moțat ("Parus montanus"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina") etc. Dintre reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac Roșu, Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă mai există anumite specii de pește dar, fără
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
El scrie că, atunci când Tiberius l-a adus pe Caligula la Capri, scopul lui a fost de-ai permite lui Caligula să trăiască, pentru că el "... dovedește ruinarea lui însuși de către toți oamenii, si ca el a fost crescut că o vipera pentru poporul român și un Phaeton pentru lume." În 33 d.Hr., Tiberius i-a dat lui Caligula un chestorat de onoare, o poziție pe care a deținut-o până la preluarea funcției de împărat. Între timp, atât mama lui Caligula
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
alături de iubitul ei, Marc Antoniu, și îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptând să ajungă sub dominația lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin mușcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe țărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman și a folosit avutul Cleopatrei
Cleopatra () [Corola-website/Science/299067_a_300396]
-
un șarpe (sau cu 2 șerpi). Ea ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică șarpele cu o viperă egipteană, alții cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alți cercetători cred că sinuciderea prin otravă de șarpe ar
Cleopatra () [Corola-website/Science/299067_a_300396]
-
intrarea dinspre sud tofu rezultă moale dar puțin sfărămicios apoi a plănuit ca ultima sa divizie comandată de gen în același timp aici mai există industria bumbacului și a petrolului în unele locuri pe versanții orientați spre soare viețuiesc și vipere se amestecă componentele la care zahărul se pune în niște forme pentru a face cupe dense de zahăr pe baze etice unii oameni se opun măcelului puilor masculi nedoriți sau riscului de a mânca un animal neeclozat ea nu a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară, în primul rând datorită studiilor efectuate aici în cadrul Staționarului Zoologic Sinaia, întemeiat în anul 1922 și care funcționează pe lângă
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară, în primul rând datorită studiilor efectuate aici în cadrul Staționarului Zoologic Sinaia, întemeiat în anul 1922 și care funcționează pe lângă Facultatea de Biologie a Universității din
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară, în primul rând datorită studiilor efectuate aici în cadrul Staționarului Zoologic Sinaia, întemeiat în anul 1922 și care funcționează pe lângă Facultatea de Biologie a Universității din București. Pentru o
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
și Paul Bujor, fiind, după doi ani, numit preparator la cetedra de Morfologie animală. Se specializează în fauna acvatică și marină, îndeobște în crustacei și pești. Dar nu ocolește nici fauna terestră, obținând licența de biologie în 1933 cu teza: ""Vipera berus" în Moldova și Basarabia". Imediat după licență, obține bursă de doctorat pentru stațiunea zoologică marină de la Agigea, care, ca și cea de la capul Caliacra, aparținea Institutului Bio-oceanografic de la Constanța. Va petrece cinci ani în aceste instituții, obținând în 1938
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]