7,597 matches
-
vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Creață de Banat, Pinot noir, Cadarcă, Riesling italian. Dintre soiurile de masă, sunt cultivate cele din epocile de maturare III și IV: Chasselas doré, Muscat de Hamburg, Muscat de Adda. V. Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului 26. Miniș-Măderat Miniș Arad, Măderat Arad 27. Diosig Diosig Bihor, Sacuieni Bihor, Sâniob Bihor 2 centre distincte: Biharia Bihor, Tilead Bihor 28. Valea lui Mihai Valea lui Mihai Bihor, Sanislau Satu Mare 29. Silvaniei Șimleul Silvaniei Salaj
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei 30. Murfatlar Murfatlar Constanța, Medgidia Constanța, Cernavodă Constanța 3 centre distincte: Adamclisi Constanța, Chirnogeni Constanța, Mangalia Constanța 31. Istria-Babadag Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor Tulcea 2 centre distincte: Hârșova Constanța, Dăeni Tulcea 32. Sarica-Niculițel Niculițel Tulcea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Măcin Tulcea Principala direcție de producție este producerea vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Sauvignon, Chardonay, Pinot gris, Riesling italian, Merlot. Tot aici se obțin cantități mari de struguri de masă, din toate epocile de maturare. VII. Regiunea viticolă a teraselor Dunării 33. Ostrov Ostrov Constanța, Băneasa Constanța, Oltina Constanța, Aliman Constanța 1 centru distinct: Fetești Ialomița 34. Greaca Greaca Giurgiu, Giurgiu 1 centru distinct: Zimnicea Teleorman Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri pentru masă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Constanța 1 centru distinct: Fetești Ialomița 34. Greaca Greaca Giurgiu, Giurgiu 1 centru distinct: Zimnicea Teleorman Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri pentru masă. Dintre soiurile pentru vin sunt dominante cele pentru vinuri albe. VIII. Regiunea viticolă a nisipurilor și a altor terenuri favorabile din sudul țării 35. Podgoria Dacilor Vrata Mehedinți, Izvoare Mehedinți, Jiana Mehedinți 36. Calafat Poiana Mare Dolj, Cetate Dolj 37. Sadova Corabia Dăbuleni Dolj, Tâmburești Dolj, Potelu Olt 11 centre distincte: Drăgănești-Olt Olt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de vinuri de masă; 2. creșterea ponderii vinurilor roșii și aromate în totalul producției vinicole; 3. introducerea în cultură a soiurilor autohtone (50% din totalul suprafeței); 4. promovarea consumului de vin; 5. consolidarea asociației de producători pentru crearea de exploatații viticole viabile, eligibile pentru acordarea sprijinului financiar comunitar. Alcătuirea strugurelui și boabelor Un strugure mijlociu are între 150-300 g și o lungime de 10-20 cm. Ciorchinii pot fi îndesați sau răsfirați, cu boabe rare, de formă cilindrică, conică sau cilindro-conică, uneori
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
8-9 vol. %, aciditate ridicată de 5-6 g/L H2 SO4, extract redusmoderat (15-20 g/L). Soiuri pentru stafide: Corinth, Sultanină albă, Sultanină neagră etc. SOIURILE PENTRU STRUGURI DE MASĂ Pe plan mondial, strugurii de masă reprezintă 15% din totalul producției viticole. În merceologia horticolă europeană sunt încadrați la categoria fructe, ocupând locul II după mere. Soiurile de masă au ciorchinii mari, cu o conformație mai laxă (boabe mari și mai rare), adesea ramificați. Boabele sunt ovale, ovoide sau alungite, mijlocii sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
resurse minerale utilizabile, rezerve de apă etc. Fondul funciar este un bun național, cuprinzând totalitatea terenurilor indiferent de destinație și proprietate. Structurat pe categorii de folosință, fondul funciar se compune din: − suprafața agricolă; − suprafața arabilă; − pășuni; − fânețe; − vii și pepiniere viticole; − livezi și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și pepiniere pomicole; − păduri; − ape și bălți; − alte suprafețe. Suprafața agricolă, după modul de folosință, include terenurile cu destinație agricolă, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, care se clasifică astfel: teren arabil, pășuni și fânețe naturale, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Terenul arabil reprezintă suprafața care se ară în fiecare an sau la mai mulți ani și se cultivă cu plante anuale sau perene. Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Pășunile reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate pășunatului animalelor. Fânețele reprezintă terenurile acoperite cu vegetație ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS-1980): Preluvosolurile sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile utilizării silvice, pomicole și viticole, însă adaosul moderat de îngrășăminte, reglarea regimului aero-hidric și măsurile antierozionale pe versanți conduc la producții constant ridicate ale acestui tip de sol. Luvosolurile sunt formate sub pădurea de stejar și gorun. Conținutul lor de humus este redus, fiind sărace în
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării, etc. etc. Ah! Era să uit micuța cârciumioară <Maria Kanter> situată în drumul Băii Comunale...” -Fiindcă - vrei-nu vrei - a venit și sfârșitul neprețuitului Păstorel, iată cum descrie L.
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lucruri care îi erau necesare. Livia era cel de-al doilea copil al lui tanti Aurica, văduvă și ea de 3 ani. Ea nu a reușit să termine liceul agricol și a muncit ca șef de echipa într-o fermă viticolă. Ori de câte ori avea probleme la serviciu sau în altă parte se confesa Ramonei, pe care o iubește și o admiră foarte mult, întotdeauna găsind o soluție problemelor ei. După ce terminară lucrul în gospodărie, cele două femei intrară în bucătărie, noaptea care
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
nume toponimele Jid (pîrîu de 11 km), afluent de stînga al Dîrjovului, Jidovina (culme în Gruiurile Jiului), Jidovnița (vîlcea de 3 km, afluent de stînga al pîrîului Pîrscov) și, poate, Jidvei (sat din județul Alba, unde se află renumitele podgorii viticole). DTRO consemnează și un deal și o pădure cu acest nume în Oltenia. În primele atestări (începînd cu 1374) se păstrează grupul originar vșt (așadar, Jidovștița). La baza toponimului stă un adjectiv *Zidoviska (inițial pe lîngă reka, dolina) cu sensul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vie. Forma cu n o au limbile slave (vino), albaneza (venë și verë), latina (vinum), greaca (oinos), armeana (gini), gotica (wein), gruzina (γvino), araba (waynum), ebraica (jajin) etc. Rezultă că vie este o creație românească influențată de lat. vinea „plantație viticolă; coardă și butuc de vie”. Auă „strugure” este cuvânt românesc pentru a cărui istorie se consideră suficientă raportarea la lat. uva. Având însă în vedere faptul că atât latina cât și traca au venit în contact ca limbi vii și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la începutul anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative viticole, Cooperative de pescuit, Cooperative de cumpărare de pământ, Cooperative de arendare, Cooperative diverse de producție. Dintre acestea ponderea cea mai mare, adică 55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de credit și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
3956 214875 720878 935053 Cooperative de consum 217 217 53473 53473 Cooperative de aprovizionare și desfacere 116 2063 2179 22760 180833 203593 Cooperative forestiere 35 315 350 2998 20326 23324 Cooperative de lăptărie 7 25 32 1808 2745 4553 Cooperative viticole 14 20 34 1358 3259 4617 Obștii de cumpărare și arendare 17 404 421 1023 21676 22699 Diverse 129 91 120 14935 7225 22160 Total 318 2918 7192 313240 956242 1269472 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 206
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1941 Tipul cooperativei Numărul cooperativelor, din care: cu beneficii cu pierderi fără rezultate Total Credit 2973 727 75 3775 Consum 120 20 5 145 Aprovizionare și desfacere 1282 117 39 1438 Forestiere 128 44 13 185 Lăptării 26 3 29 Viticole 26 2 1 29 Diverse 97 23 12 132 Total 4652 936 145 5733 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 211 Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț 81,1% au abținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
p. 211 Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț 81,1% au abținut beneficii (excedent) și 16,3% pierderi. Analizând ponderea cooperativelor care au obținut excedent, pe tipuri de cooperative, rezultă următoarea situație: cooperativele viticole și lăptăriile 89,6% cooperativele de aprovizionare și desfacere 89,1% cooperativele de consum 82,7 % cooperativele de credit 78,7%. Evoluția cooperației a cunoscut o nouă schimbare după încheierea celui de-al doilea război mondial și venirea la putere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pe baza liberului consimțământ a două sau mai multe cooperative agricole de producție de pe raza aceluiași consiliu unic. Scopul creării de asociații intercooperatiste era acela, de a construi complexe zootehnice mari , sere și solarii, de a înființa plantații pomicole și viticole, de a construi complexe pentru depozitarea, prelucrarea și valorificarea produselor agroalimentare, precum și prestarea unor activități industriale și a unor servicii. Deși formele organizatorice create în agricultura țării noastre în perioada comunistă erau considerate, de către autoritățile vremii, "forme superioare de înalta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
valorificarea altor produse din gospodăriile țărănești prin asociație: s-a creat în cadrul Centralei Cooperatiste o secție pentru valorificarea ouălor (lipseau însă cooperativele de colectare specializate); s-a alocat un fond pentru finanțarea pivnițelor cooperatiste astfel s-au înființat 5 cooperative viticole în diferite regiuni ale țării. Mai dificilă s-a dovedit acțiunea de organizare a lăptăriilor cooperatiste. Prin legea din 1929, s-a încercat să se dea o reglementare unitară pentru toate tipurile de cooperative care pot fi înființate în agricultură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de consum, cooperative de lăptărie, cooperative viticole, obștii de cumpărare și arendare. Unul dintre marile neajunsuri care a afectat negativ dezvoltarea cooperației pînă în 1945 a fost lipsa unei legi corespunzătoare care să reglementeze funcționarea tuturor tipurilor de cooperative. Astfel, deși legea de la 1903 a asigurat baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociațiile Permisă. Alocarea mărimii reziduale în raport cu regulile care guvernează distribuția profitului (articolul 48 ale Legii cooperativelor) Nu este necesară crearea rezervelor (ceea ce are loc în mod normal în practică) Nu există o legislație specifică. Face excepție echipamentul agricol și cooperativele viticole care exploatează exclusiv producția lor care sunt exceptate de impozitele pe întreprinderi. Sunt permise atunci când reglementările privind asociațiile le prevăd. Totuși, aceasta trebuie să favorizeze interesele cooperativei și nu să "urmărească câștiguri"(art.1 a Legii coop.). Cooperativele agricole guvernate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
întreprinderi. Singurele excepții sunt cooperativele familiale (housing cooperatives)care sunt exceptate de la impozitare (având în vedere că ele nu realizează profit și investesc surplusul în gospodăria socială social housing). Această excepție nu este singura pentru cooperative. Echipamentul agricol și cooperativele viticole care își exploatează singure producția lor sunt exceptate de la plata impozitului pe societate. Permise. Limitată, în mod normal, dar poate fi nelimitată sau poate să nu existe răspundere (în funcție de prevederile asocierii) Obligatoriu consiliul de conducere (Vorstand) și consiliul de supraveghere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]