1,650 matches
-
Pe d-l Paciurea îl frământă problema imaterialului (...). Acesta e coșmarul conștiinței de sine care tulbură sufletele artiștilor din epoca noastră: Rodin și alții au suferit aceleași dureri. Și numele lui Brâncuși trebuie să-l scriem aici. D-l Paciurea, vizionar, spiritualizează materialul, anulând pe cât posibil descripțiunea plastică planuri și forme prin reducerea liniilor constructive la maxima simplitate și prin animarea formei printr-o tehnică de subtilitate tactilă, extremă"331. Sfinxul (1912) și Zeul Războiului (1915) acoperă aceeași arie rodiniană a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca un vortex care atrage în raza sa orice altă creație a sculptorului. Totodată, această parte a operei paciuriene, cea mai avansată în concepție plastică în contextul României interbelice, avea să întâmpine rezistența unui public insuficient de receptiv la simbolismul vizionar al sculpturilor sale, altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al peisajelor din insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază dimensiunea ezoterică a acestei picturi. Influența lui Gauguin se manifestă în acest punct, Cecilia Cuțescu-Storck fiind la curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca un vizionar drumurile și visurile lui, inspirându-se din țări poetice, departe de civilizație, de unde culegea toată lumina și, din aspectele curioase ale locurilor și ale ființelor tahitiene, reda toată frumusețea exotică în tablourile lui"520. Inspirația pe care i-o oferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația"528. Criticul francez subliniază o dimensiune esențialistă a acestei picturi de reflex vizionar, din care este eliminat orice reziduu anecdotic și care reprezintă o concentrare idealistă a condiției umane, care include maternitatea printre cele mai profunde taine ale sale. În Tripticul cu țigănci, pictorița precizează structura simfonică a compoziției, relațiile stabilite pe portativul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Comunității Europene de Apărare și rezistența franceză față de orice abandonare a suveranității, s-a repliat asupra nucleului economic. Mistica europeană nu are alți sfinți propovăduitori în afara experților parlamentarismului (Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Paul Henri Spaak) și a unui tehnocrat vizionar (Jean Monnet). Ideea federației europene nu înflorește decît la periferia Genevei, odată cu profeția lui Denis de Rougemont. Vocabularul care se europenizează este întîi de toate tehno-economic. Euro-viziunea apare, firește, în 1953, însă este dedicată campionatelor, ceremoniilor și spectacolelor grandioase. Noțiunile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
luptăm împotriva nimicirii noastre. Deposedarea Amenințarea care plutește asupra noastră este deopotrivă difuză, incertă și inedită. Este difuză pentru că nu există nici cristalizare, nici amplificare progresivă a amenințării, spre deosebire de perioada 1935-1939 (și chiar și atunci, mulți observatori cu reputație de vizionari nu au crezut nici în expansionismul nazist, nici în posibilitatea unui război). Este incertă pentru că nu putem estima realitatea, gravitatea, probabilitatea, improbabilitatea, iminența pericolului aservirii sau conflictului nuclear, ca să nu mai vorbim de pericolele care țin de evenimente aleatorii care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Mateiu Caragiale se petrecea un fenomen de confuzie ereditară, caracteristică multor indivizi de pe acest pămînt, care, neputîndu-și determina arborele genealogic, se pierd în ipoteze adănci ca niște visuri nebune. Cu un cuvînt, Mateiu Caragiale, acest Despot-vodă al contemplației, era un vizionar, care dăduse expresie în firea lui acelui turbure zăcămînt al sufletelor multor cetățeni din pragul Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
This World Contains" (E: 730)1 este menită să suscite admirație sau dispreț, compasiune sau iritare, dar niciodată indiferență. Fiindcă publicul român cunoaște încă foarte puțin despre opera marelui romantic englez (sabotata sistematic în perioada comunistă) și, mai ales, pentru că vizionarul excentric nu a beneficiat decât rar de un tratament exegetic sistematic în străinătate și foarte rar la noi în țară, am decis să vă ofer, în rândurile ce compun volumul pe care tocmai l-ați deschis, o introducere în poetica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de mai sus traduc intenția vizionara a poetului însuși, care consideră că omul trebuie să fie repus în drepturile condiției sale prelapsariene (i.e. de dinaintea "căderii în păcat"), adică în posesia Viziunii Divine. Potrivit propriilor sale declarații, artistul creează un sistem vizionar 8, grație căruia semenii să poată fi eliberați din tirania orbirii spirituale 9, impuse de ușile maculate ale percepției 10. De aceea cred că Mark Trevor Smith are dreptate atunci când afirmă, paradoxal, ca "Blake construiește sisteme în modul cel mai
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
există "Secresy în Art" (E: 275). Confruntați cu uriașul material epico-liric al poetului, ne este imposibil să nu detectăm o undă de ironie în aserțiunile de mai sus. Pentru a sintetiză cele spuse până acum: sunt de părere că sistemul vizionar al lui Blake este, într-adevăr, nesistematic, fiind marcat de idiosincrasii variate și diseminat într-o profuziune de texte de întindere și valoare inegale, de la bucăți ocazionale până la eposuri bine închegate. Totuși, acestea prezintă un mesaj poetic coerent și convergent
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din [An Island în the Moon] este un exemplu concludent. Odată încheiate preliminariile demonstrației, pot intra, propriu-zis, în subiect, dar nu înainte de a preciza pașii pe care urmează să-i parcurgem împreună în continuare. De vreme ce sunt convins că orice proces vizionar în general (y compris cel blakean) implică un efort gnoseologic vast, având ca scop nici mai mult, nici mai puțin decât înțelegerea omului și a rolului său în univers, sunt la fel de convins că acest proces nu poate fi nici macar intuit
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sarcina care-mi revine în subsecțiunile ulterioare poate fi rezumata în patru mari etape. În primul rând, voi încerca să analizez conceptul general de "eu", pe care-l consider înșelător, în absența definirii căruia nu se poate înțelege starea eului vizionar. Într-o fază secundă, intenționez să fac o distincție între eul creator și eul empiric, realități care, în contextul lui Blake, îmbracă forma unei diade: elemente contrastive, dar complementare ale aceluiași subiect ontologic. După identificarea acestora, pot trece la cea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
contrastive, dar complementare ale aceluiași subiect ontologic. După identificarea acestora, pot trece la cea de-a treia etapă, vizând articularea eului creator blakean. Opinia mea este că reprezentarea de sine a artistului este cea de vates (simultan poet, profet și vizionar). Dar Blake nu se simte satisfăcut din punct de vedere estetic până când nu proiectează o figură opusă, o identitate textuala care ajunge chiar să depășească frontierele textului. Această figură este constituită, precum voi căuta să arăt în a patra treaptă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un anumit punct, se pot găsi câteva soluții acceptabile. Dacă, în pofida tuturor acestor obiecții virtuale legate de legitimitatea conceptului, am ales să-l introduc în ecuația critică, acest fapt se explică prin utilitatea termenului în economia unei interpretări a fenomenului vizionar, care trebuie să fie una supla, nu rigidă. Alternativele teoretice, precum "minte", "persoană", "suflet", "spirit" sau chiar "conștiința", sunt privite de mulți ca sinonime parțiale ale ideii de "eu". Eul însă, ca să preiau teza lui John Laird, "include ceea ce cuvintele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
eului devine transparență și operanta atât la nivelul pre-creator (experiență vizionara care preceda elaborarea operei de artă), cât și la nivelul creator (odată experiență vizionara consumată, eul o traduce într-o opera de artă). O abordare pur textualista a universului vizionar blakean riscă să rateze tocmai complexitatea acestuia, care se desfășoară dincolo de frontierele finite ale operei. Blake trăiește într-o epocă în care valorile raționaliste sunt permanent zguduite, fiind înlocuite de altele noi, acestea din urmă făcând apologia forțelor obscure ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
hartă metafizicii și procesul de revizuire continua cu Johann Gottlieb Fichte, cu Friedrich Wilhelm Joseph von Schelling și cu Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher. Dacă Blake îi citește pe toți acești filosofi are prea puțină relevanță; tot ceea ce contează este că vizionarul exaltat este pătruns până la refuz de ideile fundamentale puse în circulație de filosofii respectivi, idei care devin, treptat, locuri comune, parte integrantă dintr-o Weltanschauung colectivă. Din acest motiv, consider că este important sa prefațez analiza eului blakean prezentând diacronic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dar tentativele sunt subminate de limitările sale. Totuși, Fichte este optimist și crede că descoperă cheia contradicției în ideea de "imaginație", facultate grație căreia eul poate acționa în interiorul său. Pentru prima dată în istoria gândirii, imaginația apare că un stimulator vizionar, apt de a suda finitul și infinitul: "Schimbarea de roluri a eului în și cu sine, prin care el se afirma că simultan finit și infinit [...] este puterea imaginației (subl. în text)" (1970, p. 193). Aici s-ar putea identifica
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
La Blake, prezența divinului (Rudolf Otto l-ar numi "numinos") dublează introspecția pentru că adevăratul act de cunoaștere să poată fi consumat. Mai mult, datorită caracterului omnipotent al viziunii, care este un moment de iluminare absolută, cuprinzând și, simultan, generând universul, vizionarul poate avea acces la esență tuturor lucrurilor: el știe deoarece este. Separarea dintre subiect și obiect este dizolvată, iar fuziunea dintre subiectul și obiectul cunoașterii generează incarnarea cunoașterii: eul în viziune. În cazul lui Blake, potrivit lui James Engell, eul asimilează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
asimilează obiectul grație activității imaginației creatoare: "obiectul devine parte a eului subiectiv fiindcă imaginația transforma obiectul în ceea ce este în cursul procesului de percepție" (1981, p. 248). La rându-i, Frye subliniază transfigurarea pe care o cunosc obiectele comune: "Un vizionar creează sau locuiește într-o lume spirituală mai înaltă, în care obiectele percepției din această lume sunt transfigurate și încărcate cu un simbolism de o intensitate nouă" (1991, p. 8). Astfel, experiența vizionara constituie baza procesului estetic, ceea ce-i permite
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nouă" (1991, p. 8). Astfel, experiența vizionara constituie baza procesului estetic, ceea ce-i permite eului să atingă treaptă cunoașterii absolute și să utilizeze nou dobândită cunoaștere pentru scopul suprem: acela al creației vizionare. Deducem, din cele expuse până aici, ca vizionarul apare drept omul perfect în concepția lui Blake. Ideea poetului englez, trebuie să subliniez în continuare, nu este singulară. Schleiermacher, de pildă, crede că perfecțiunea omului este pur si simplu o materializare a ceea ce el numește "conștiința divină". Aserțiunea părintelui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
iluminat 27 (care este posibil să se bazeze pe ideea galeza de "bardd")28, a cărui "voce", în acord cu "Cuvântul Sacru", este exponentul Logos-ului divin. Vincent Arthur De Luca observa că Bardul blakean este "un soi de poet vizionar a cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poet vizionar a cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și profeți solitari" (1990, p. 22). Cand Blake vorbește despre Bard în termeni precum: "Hear the voice of the Bard! / Who Present, Past, & Future sees / Whose ears have heard, / The Holy Word, / That walk'd among the ancient trees" (E
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
urmare a dramei cosmice subsecvente (care face, de altfel, obiectul profeției extinse). Cititorul trebuie să remarce "formă strălucitoare" a instrumentului, sugerând gloria artistică, în opoziție cu fundalul decrepit, "stâlpul ruinat", suficient de solid însă pentru a zdrobi fragilă harfa. Ochiul vizionar se mută gradual de pe silueta învăluita în tăcere a Bardului: "[The stern Bard ceas'd. asham'd of his own song; enrag'd he swung / His harp sounding, then dash'd its shining frame against / A ruin'd pillar în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a hollow reed" (E: 7). Deși contrastante, cele două imagini ar trebui interpretate că fațete ale eului creator blakean în virtutea unei dialectici subtile. Astfel, imaginea eului creator blakean este aceea a unui vates, un termen latin semnificând poet, profet și vizionar 31. Dar vreau să atrag atenția că aceasta descriere, care lectorului îi pare atât de stranie astăzi, este un topos romantic și chiar postromantic, vizibil în opera mai multor scriitori englezi din secolul al XIX-lea. Aceeași definiție se regăsește
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
The Prelude de William Wordsworth. Celebrul lakist nu împărtășește doar ideea lui Blake privitoare la rolul jucat de un vates în comunitate, ci și pe cea legată de insolita dinastie a distinselor figuri profetice, evidențiata de fidelitatea acestora în raport cu adevărul vizionar, la care fiecare adaugă propria cunoaștere bazată pe experiența: "That Poets, even aș Prophets, each with each / Connected în a mighty scheme of truth, / Have each other for his peculiar dower, a sense / By which he is enabled to perceive
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]